Noapte sângeroasă în țara vecină. Un atac masiv al Rusiei asupra Kievului a ucis cel puțin 15 persoane și a rănit 75, anunță președintele ucrainean, fiind o creștere a bilanțului victimelor. „Este unul dintre cele mai cumplite atacuri asupra capitalei”, a declarat Volodimir Zelenski. Tragedia se întâmplă în timp ce liderii mondiali se întâlnesc la summitul G7 din Canada.

Imaginile din Kiev arată clădiri grav avariate, locuitori evacuați și echipe de salvare căutând printre dărâmături. Primarul de Kiev, Vitali Kliciko, susține că Rusia a folosit muniție cu dispersie pentru a omorî cât mai mulți civili. Un alt bloc de locuințe a fost lovit la Zaporijie, iar la Odesa sunt raportați cinci răniți, printre care și un copil. În timp ce Kievul era atacat, Rusia a anunțat că a doborât 147 de drone ucrainene care vizau regiuni din interiorul teritoriului rus, inclusiv Moscova. Aeroporturile din capitala rusă au fost închise temporar.

UPDATE Republica Moldova a făcut progrese notabile în procesul de aderare la Uniunea Europeană, însă provocările persistă, iar alegerile parlamentare din toamnă vor fi un test esențial în fața interferenței ruse – avertizează mai mulți eurodeputați. În cadrul dezbaterii unui raport prezentat astăzi de europarlamentarul Sven Mikser, reprezentanții UE au subliniat că sprijinul UE pentru Chișinău este „neclintit”. De asemenea, Comisarul european pentru extindere Marta Kos a atras atenția că Rusia își folosește toate instrumentele pentru a trage înapoi Chișinăul de pe parcursul său european. Însă, dacă țara reușește să continue reformele și trece testul alegerilor parlamentare din toamnă aderarea la UE până în 2030 ar putea fi posibilă, relatează Agerpres. 

UPDATE Liderul separatist Vadim Krasnoselski susține că în regiunea transnistreană toate rezervele sunt epuizate, aceasta aflându-se într-un declin economic după criza energetică severă cauzată de Kremlin la începutul anului.

UPDATE Donald Trump îi mai dă o mână de ajutor lui Vladimir Putin. Administrația Trump a renunțat recent la un grup de lucru interagenții creat pentru a elabora strategii menite să sporească presiunea asupra Rusiei în vederea accelerării negocierilor de pace cu Ucraina, potrivit a trei oficiali americani, relatează agenția Reuters, citată de Libertatea.

UPDATE Premierul populist al Slovaciei, Robert Fico, sugerează că țara sa ar putea ieși din NATO, în contextul creșterii cheltuielilor de înarmare. În replică, președintele Peter Pellegrini, care-i este aliat, consideră că neutralitatea ar putea costa mult mai mult, scrie B1.

UPDATE Ucraina a cerut marți convocarea unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, în urma unui atac rusesc mortal asupra Kievului și a altor orașe, a declarat un oficial ucrainean pentru agenția de presă de stat Ukrinform.

UPDATE Generalul de brigadă John B. Creel (SUA) a preluat funcția de comandant al principalei formațiuni de informații aeropurtate a NATO, Forța de Informații, Supraveghere și Recunoaștere (NISRF), scrie NewsWeek. NISRF nu este doar o capacitate, ci este un pilon esențial al modului în care NATO răspunde la mediul complex de securitate actual.

UPDATE Un tribunal rus a ordonat, marţi, ca totalitatea acţiunilor la aeroportul Domodedovo, singurul mare aeroport privat din Moscova, să fie transferate către stat, deoarece aeroportul se află sub „influenţă străină”, au anunţat agenţiile de presă ruseşti, preluate de AFP, transmite Agerpres.

UPDATE Compania ucraineană Archimatika propune un concept inovator pentru un nou complex rezidențial din Liov, inspirat din experiența Israelului și în urma consultărilor cu Serviciul de Urgență din Ucraina. Este vorba despre primele apartamente care vor include camere de siguranță individuale, destinate protecției locatarilor în fața atacurilor aeriene rusești, scrie Ziare.com.

UPDATE Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a denunțat, marți, „cruzimea și cinismul” Rusiei, îndemnând Moscova să semneze un armistițiu în Ucraina înainte de a se oferi să acționeze în calitate de mediator în Orientul Mijlociu. Cel puțin 14 persoane, inclusiv un american, au murit la Kiev în noaptea de luni spre marți, în „unul dintre cele mai grave atacuri rusești” împotriva capitalei Ucrainei, potrivit președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. „Un atac mortal în Ucraina din partea lui Vladimir Putin, a cărui cruzime și cinism nu cunosc limite. Către Kremlin, care vrea să facă pace în Orientul Mijlociu: începeți cu Ucraina”, a transmis Jean-Noël Barrot pe platforma de socializare X, notează Gândul.

UPDATE O creștere a ajutorului din partea țărilor europene pentru Ucraina, de la începutul anului 2025, a umplut golul lăsat de dezangajarea noii administrații americane a lui Donald Trump. „Europa face mai mult decât să compenseze retragerea ajutorului american”, scrie institutul într-un comunicat de presă, care enumeră ajutorul militar, financiar și umanitar promis și acordat Ucrainei, notează AlephNews.

UPDATE Taiwan a semnat un parteneriat strategic cu compania Auterion, pentru utilizarea unui software de drone testat în conflictul din Ucraina. Acordul vizează consolidarea capacităţii de apărare a insulei în faţa ameninţărilor militare tot mai agresive din partea Chinei, relatează Reuters.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a reacționat la atacul masiv asupra Ucrainei și, în special, asupra Kievului, din noaptea de 17 iunie. După cum transmite „Hvîlia”, el a făcut această declarație răspunzând la o întrebare a jurnaliștilor. Comentând ce părere are despre atacul cu drone asupra Kievului, Trump a întrebat când a avut loc acest eveniment. Când reporterul a clarificat că „chiar acum”, liderul american a spus că va trebui să se informeze.

UPDATE Conform unor date încă preliminare, în Kiev 15 persoane au murit şi 99 au fost rănite în urma atacului masiv al Rusiei din noaptea de 17 iunie, relatează Ukrainskaia Pravda.

UPDATE Comisia Europeană vrea să interzică importurile de gaze naturale și lichefiate rusești până la finele anului 2027, informează Reuters. Însă, pentru ca acest lucru să fie posibil, trebuie să existe un consens general unanim acceptat între statele membre ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, dintre cele 27 de state membre, doar Ungaria și Slovacia au manifestat opoziție față de acest plan. Austria vrea ca Uniunea Europeană să rămână deschisă la ideea reluării importurilor de gaze naturale ruseşti, după încheierea războiului din Ucraina.

UPDATE Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat pe canalul său de Telegram că, după atacul din zorii zilei, serviciile de urgență au descoperit resturi de muniție cu dispersie în mai multe zone ale orașului. Potrivit acestuia, forțele ruse folosesc intenționat astfel de proiectile pentru a provoca daune maxime în rândul populației. „În cartierul Nivki din Kiev, serviciile de urgență descoperă în acest moment astfel de fragmente ale muniției cu dispersie. Poliția Națională a colectat proiectile, acestea sunt elemente ale încărcăturii muniției, menite să provoace pierderi în masă de vieți omenești”, a transmis Kliciko într-un mesaj video, potrivit Adevărul.

UPDATE Rusia a predat Kievului cadavrele propriilor soldaţi amestecate cu cele ale soldaţilor ucraineni în timpul recentei repatrieri a celor căzuţi în război, a declarat luni ministrul ucrainean de interne, Ihor Klimenko, citat de publicaţia The Kyiv Independent, preluată de Agerpres.

UPDATE Războiul Rusiei din țara vecină, care a ajuns la borna de 1.210 zile, continuă deși armata roșie a înregistrat pierderi de un milion de soldați, conform ultimelor date. Generalul-locotenent austriac în retragere Christian Segur-Cabanac a afirmat că este ”un miracol” că Ucraina a rezistat ofensivei lui Putin, timp de peste trei ani. El subliniază că viitorul războiului din Ucraina depinde de un factor crucial, decizia Statelor Unite de a continua sprijinul pentru Kiev, potrivit Ziare.com.

UPDATE Rusia anunţă că Statele Unite au anulat viitoarea reuniune bilaterală privind normalizarea activității misiunilor diplomatice, în contextul în care Moscova şi Washingtonul au început o apropiere de mai multe luni. În cadrul acestor întâlniri, ambele părți au constatat existenţa unor „elemente grave iritante” în relațiile bilaterale, moștenite de la administrația americană anterioară, anunță Reuters.

UPDATE Telegram, aplicația de mesagerie cunoscută pentru accentul pus pe confidențialitate, este susținută de o infrastructură tehnică controlată de companii asociate cu serviciile de informații ale Rusiei. O investigație realizată de IStories arată că o parte importantă din rețeaua Telegram este gestionată de Vladimir Vedeneev, un inginer rus în vârstă de 45 de ani, care deține companii ce au avut contracte cu FSB și alte instituții guvernamentale sensibile, potrivit Techrider.

UPDATE „Încă o noapte de teroare rusească asupra Kievului. Civili uciși, locuințe transformate în ruine. Este o violență sistematică, cu sânge rece. Moldova condamnă cu fermitate această brutalitate. Ucraina are nevoie de mai multă apărare antiaeriană și de acțiuni decisive — acum. Fiecare întârziere îl încurajează pe agresor”, a scris președinta Maia Sandu pe X.

UPDATE În urma bombardamentelor rusești din noaptea de 17 iunie, cel puțin 15 persoane au murit, iar alte 75 au fost rănite la Kiev. În total, au fost lansate peste 440 de drone și 32 de rachete. Este unul dintre cele mai cumplite atacuri asupra capitalei, a declarat președintele Volodimir Zelenski. Iar la Odesa sunt cel puțin 13 răniți. „Astfel de atacuri sunt terorism în forma sa cea mai pură. Întreaga lume, SUA și Europa, trebuie în sfârșit să reacționeze așa cum o face o societate civilizată în fața teroriștilor. Putin face asta doar pentru că își permite să continue războiul. El își dorește ca războiul să continue. Este grav atunci când puternicii lumii aleg să închidă ochii. Suntem în contact cu toți partenerii, la toate nivelurile posibile, pentru ca reacția să fie pe măsură. Teroriștii trebuie să simtă durerea – nu oamenii normali și pașnici”, a scris liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, pe Telegram.

UPDATE Uniunea Europeană ar trebui să fie deschisă la reluarea importurilor de gaze naturale ruseşti în viitor dacă se ajunge la un acord de pace între Rusia şi Ucraina, a declarat un oficial austriac, în timp ce Bruxelles-ul pregăteşte o propunere de interzicere a importurilor ruseşti, relatează agenția de știri Reuters, citată de News.ro.

UPDATE Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov a declarat că: ‘Trebuie depuse toate eforturile pentru detensionarea situației din Orientul Mijlociu‘, după cum anunţă Serviciul de presă al Ministerului rus de Externe, citat de Agenţia de presă TASS. Șeful diplomaţiei ruse a declarat că, practic, comunitatea internațională ar trebui să depună toate eforturile pentru a avansa în rezolvarea tuturor problemelor la masa negocierilor, scrie Rador.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Israelul pare reticent să se angajeze într-un demers pașnic de soluționare a conflictului cu Iran. De asemenea, acesta le-a recomandat celor două state să dea dovadă de reținere, potrivit Adevărul.

UPDATE Cel puțin 14 persoane au fost ucise și alte 55 au fost rănite în urma unui atac masiv cu rachete și drone rusești asupra Kievului noaptea trecută, transmite The Kyiv Independent. Pompierii ucraineni au intervenit la incendii izbucnite în urma atacurilor, în cel puțin 27 de locații din diferite cartiere ale capitalei ucrainene. Au fost lovite blocuri, unități de învățământ și infrastructură critică. Salvatorii continuă să caute victime sub dărâmături, fiind expuși unui alt val de atacuri, potrivit Telegraf.

UPDATE Ministrul de externe Andrii Sîbiga a spus că Vladimir Putin „a făcut asta intenționat, chiar în timpul summitului G7“, transmițând „un semnal de lipsă totală de respect față de Statele Unite și alți parteneri care au cerut încetarea crimelor.”

UPDATE  Cel mai afectat pare să fi fost Kievul, care a fost lovit în zeci de locuri, ceea de dus la cel puțin 14 morți și 44 de răniți, potrivit ministrului de interne Ihor Klymenko. Cel mai afectat pare să fi fost Kievul, care a fost lovit în zeci de locuri, ceea de dus la cel puțin 14 morți și 44 de răniți, potrivit ministrului de interne Ihor Klymenko. „Astăzi, inamicul nu a făcut economie nici de drone, nici de rachete”, a spus Klymenko despre „unul dintre cele mai mari atacuri” asupra capitalei ucrainene de la începutul războiului și până acum. „Este posibil să existe persoane sub dărâmături. Nu excludem posibilitatea ca numărul victimelor să crească”, a declarat primarul orașului.

UPDATE „În timpul atacului asupra Kievului… un cetățean american în vârstă de 62 de ani a murit într-o locuință aflată vizavi de locul unde medicii ofereau asistență răniților”, a transmis primarul capitalei, Vitali Kliciko, într-un mesaj pe Telegram. Moartea cetățeanului american ar putea atrage reacții puternice din partea administrației de la Washington. Nu este pentru prima dată când cetățeni străini își pierd viața în atacurile rusești asupra Ucrainei, însă cazul unui american ucis direct într-un atac aerian ar putea amplifica presiunile asupra Moscovei, notează Libertatea.

UPDATE Liderul nord-coreean Kim Jong Un a aprobat trimiterea a o mie de genişti pentru a participa la deminarea regiunii ruse Kursk, ocupată parţial timp de câteva luni de către trupele ucrainene, a anunţat marţi Serghei Şoigu, secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Rusiei (CSR), informează agențiile de știri EFE şi AFP, citate de Agerpres.

UPDATE Autoritățile din Kiev spun că au avut loc cel puțin 12 lovituri directe în cinci cartiere diferite. Sirenele de raid aerian au sunat fără oprire timp de peste șapte ore. Mulți locuitori au stat toată noaptea în adăposturi, în timp ce deasupra orașului zburau drone și se auzeau explozii.

UPDATE Atacurile rusești au vizat mai multe districte ale orașului, în special zona Solomianski, aflată relativ aproape de centrul Kievului. Acolo, o dronă a lovit un bloc de locuințe, provocând un incendiu. Alte clădiri și zone nerezidențiale au fost avariate, notează Libertatea.

UPDATE Aflat la summitul G7, Donald Trump a sugerat că nu va impune mai multe sancțiuni Rusiei. “Europenii ar trebui să facă asta primii, sancțiunile ne costă o grămadă de bani”, a spus președintele american, ca răspuns la presiunile UE și UK pentru coordonarea cu SUA asupra unor sancțiuni care ar trebui de fapt să lovească țările care fac comerț cu Rusia, precum și o reducere a plafonului la care poate fi cumpărat petrolul rusesc, de la 60 de dolari, la 45 de dolari, notează Biziday.

UPDATE Cel puțin 14 persoane au murit și alte 44 au fost rănite în urma unui atac masiv cu rachete și drone lansat de armata rusă asupra capitalei Ucrainei, Kiev. Printre victime se află și un cetățean american în vârstă de 62 de ani, care și-a pierdut viața în apropierea unui loc unde echipele medicale ofereau ajutor celor răniți, anunță France 24.

UPDATE Igor Klimenko, ministrul de Interne al Ucrainei, a transmis că 27 de zone din Kiev au fost ținta loviturilor rusești, fiind vorba de clădiri rezidențiale, instituții de învățământ și infrastructuri critice.

UPDATE Martori Reuters au spus că în capitală a venit un roi de drone și că au auzit ceea ce păreau rachete. Alerta de raid aerian a fost în vigoare peste șapte ore. Alte părți ale țării au fost, de asemenea, atacate, inclusiv regiunea din jurul capitalei, unde o persoană a fost rănită, și regiunea sudică Odesa, unde 13 persoane au fost rănite, potrivit autorităților locale.

UPDATE Guvernatorul regiunii Belgorod din vestul Rusiei, Viaceslav Gladkov, a propus amânarea pe termen nelimitat a reparațiilor locuințelor și vehiculelor ce aparțin locuitorilor care au plecat în străinătate pentru perioade îndelungate în timpul invaziei pe scară largă a Ucrainei, relatează Novaya Gazeta. 

UPDATE Aliații occidentali ai NATO se mișcă prea lent în adoptarea noilor tehnologii militare, a avertizat un membru al echipei de revizuire a apărării din guvernul britanic, potrivit Adevărul.

UPDATE Tensiunile explozive din Orientul Mijlociu, generate de atacurile aeriene ale Israelului asupra Iranului, oferă Rusiei lui Vladimir Putin o oportunitate geopolitică de excepție. Ani de diplomație calculată i-au permis liderului de la Kremlin să cultive relații solide atât cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, cât și cu regimul de la Teheran. Acum, în mijlocul unei crize cu ramificații globale, Moscova pare pregătită să se prezinte drept un arbitru indispensabil într-un joc de echilibru regional care implică Statele Unite, China și cele mai fierbinți puncte de pe hartă, conform unei analize The Spectator.

UPDATE Consilierul principal pentru securitatea prezidențială al Rusiei, Serghei Shoigu, a sosit la Phenian unde urmează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, conform agenției de știri ruse TASS, informează Mediafax.

UPDATE Serviciul rus de informații externe pretinde, fără dovezi, că britanicii i-ar fi ajutat pe ucraineni să pregătească actele de sabotaj de pe teritoriul Federației Ruse. Potrivit SVR, detonarea căilor ferate și atacurile asupra bazelor aeriene rusești, de la 1 iunie, ar fi rezultate ale acestei colaborări, notează Biziday.

UPDATE Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a încercat luni să găsească un teren comun cu Donald Trump, criticând restricțiile impuse de China la exportul de materii prime utilizate pentru automobile, baterii și turbine eoliene, potrivit Politico.

UPDATE Liderii din Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și SUA, împreună cu Uniunea Europeană, se reunesc până marți în zona stațiunii Kananaskis din Canada. Vorbind alături de premierul canadian Mark Carney, Trump a declarat că fostul Grup al celor Opt a greșit când a dat afară Rusia în 2014, după ce aceasta a anexat Crimeea. „Aceasta a fost o mare greșeală”, a spus Trump, adăugând că el crede că Rusia nu ar fi invadat Ucraina în 2022 dacă Putin nu ar fi fost ejectat. Reuters notează că declarațiile sale ridică îndoieli cu privire la cât de mult poate obține președintele ucrainean Volodimir Zelenski când se va întâlni marți cu liderii. Țările europene afirmă că doresc să îl convingă pe Trump să susțină sancțiuni mai dure împotriva Moscovei. Zelenski a declarat că intenționează să discute cu Trump despre noi achiziții de arme pentru Ucraina, scrie Mediafax.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat că noua versiune a planului SUA de a pune capăt războiului cu Rusia nu impune Ucrainei să renunțe oficial la statutul de membră a NATO, o solicitare majoră a Moscovei, informează miercuri AFP, conform Agerpres. Doi ofițeri de poliție şi un civil au fost ucişi miercuri într-un atac cu bombă asupra unui vehicul de patrulare rutieră în sudul Moscovei, acesta fiind al doilea atentat din capitala Rusiei în ultimele trei zile, informează Agerpres.

Președintele Rusiei nu este pe punctul de a câștiga războiul din Ucraina. În schimb, Vladimir Putin speră că Statele Unite și aliații lor se vor convinge singuri că Ucraina nu mai poate rezista și că sprijinul pentru Kiev este inutil. Aceasta este, pe scurt, strategia Kremlinului, avertizează senatori americani într-o analiză publicată de The Washington Post. Între timp, Le Monde scrie că rușii ocolesc sancțiunile occidentale cu pașapoarte românești obținute cu acte false, iar publicația Liberation notează că „Donald Trump și Vladimir Putin cântă pe aceeași voce contra UE”.

UPDATE Un sondaj publicat de Centrul Levada din Rusia arată cel mai scăzut nivel de sprijin din partea rușilor pentru continuarea războiului de la începutul invaziei rusești din Ucraina. Majoritatea respondenților s-au declarant în favoarea negocierilor de pace, schimbarea de opinie fiind pusă pe seama presiunilor economice crescute și a oboselii sociale. Potrivit sondajului Levada, în decembrie 2025, aproape jumătate dintre respondenți (49%) au urmărit situația din Ucraina „foarte” sau „destul de atent”, o treime dintre respondenți (33%), au acordat puțină atenție războiului, iar 18% nu au urmărit deloc evenimentele. Deși nivelul de atenție acordat situației din Ucraina nu s-a schimbat aproape deloc în ultimul timp, s-a modificat în schimb percepția rușilor privind încetarea războiului, scrie Gândul.

UPDATE Atacurile rusești asupra porturilor ucrainene provoacă o scădere a exporturilor de alimente din Ucraina. Economiștii susțin că există riscul apariției unei crize alimentare mondiale, mai ales că în numeroase zone este penurie de alimente, potrivit Mediafax.

UPDATE Dmitri Peskov a fost rugat să comenteze declarația reprezentantului permanent al SUA la NATO, Matthew Whitaker, potrivit căreia, în negocierile cu Ucraina, „mingea este în terenul Rusiei”, iar SUA doresc să înțeleagă ce este dispusă Rusia să facă pentru a ajunge la o soluționare. „Toți parametrii cheie ai poziției părții ruse sunt bine cunoscuți de colegii noștri din Statele Unite. (…) Acum [sarcina este] să ne formulăm poziția ulterioară și să continuăm contactele în cel mai apropiat timp”, a spus reprezentantul Kremlinului. Peskov a mai adăugat că, în etapa actuală a procesului de pace, orice comentarii publice făcute prin intermediul mass-media sunt nepotrivite.

UPDATE „Mingea este acum în terenul Rusiei”, a fost mesajul transmis de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski când a prezentat rezultatul săptămânilor de negocieri cu partea americană pentru un „proiect de acord” acceptabil pentru Kiev, menit să pună capăt invaziei lansate de Moscova acum aproape patru ani, scrie Le Monde.

UPDATE Ucraina face primii pași concreți în pregătirea unui posibil scrutin, chiar dacă războiul declanșat de Rusia este departe de a se fi încheiat. Comisia Electorală Centrală de la Kiev a reluat, pe 23 decembrie, activitatea de actualizare a Registrului de stat al alegătorilor, pentru prima dată de la începutul invaziei pe scară largă, scri kyivindependent.com.

UPDATE Kremlinul a anunțat miercuri că pregătește un răspuns la propunerile elaborate de SUA și Ucraina pentru încheierea războiului. „Emisarul Kremlinului pentru probleme economice, Kiril Dmitriev, i-a transmis deja lui Vladimir Putin detaliile negocierilor cu Statele Unite privind planul de pace, în urma întâlnirii de la Miami. În prezent, Moscova trebuie să își formuleze poziția și să continue contactele cu partea americană”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, scrie Gândul.

UPDATE Planul inițial în 28 de puncte, care practic împingea Ucraina spre capitulare, a fost refăcut într-un cadru cu 20 de puncte, pe care președintele Volodimir Zelenski l-a prezentat pentru prima dată jurnaliștilor pe 23 decembrie, scrie The Kyiv Independent. „Am făcut un progres semnificativ către finalizarea documentelor”, a spus Zelenski. Statele Unite ar urma să trimită miercuri documentul către oficialii ruși. Dacă varianta va fi aprobată, aceasta va fi semnată de Ucraina, Rusia, SUA și UE. Pentru ca acordul să intre în vigoare, acesta trebuie ratificat de Parlamentul Ucrainei și/sau susținut de poporul ucrainean printr-un referendum care ar putea avea loc în termen de cel mult 60 de zile.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit miercuri detaliile ultimului plan al Statelor Unite în vederea opririi războiului din Ucraina, a anunţat că acesta a fost negociat între reprezentanţi ai Kievului şi Washingtonului şi a fost trimis Moscovei. Volodimir Zelenski recunoaşte lipsa unui consens între Kiev şi Washington în problemele teritoriale şi cu privire la soarta Centralei Nucleare zaporojie în această ultimă versiune a planului.

UPDATE Preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski a declarat, după ce negociatorii ucraineni, conduşi de Rustem Umerov, au prezentat un raport după întâlnirile cu emisarii SUA, că America doreşte să ajungă la un acord final privind pacea, iar din partea Ucrainei există o cooperare deplină. ”Ucraina nu a fost şi nu va fi niciodată un obstacol în calea păcii”, a subliniat el, informează News.ro.

UPDATE Rasmus Jarlov, șeful Comitetului pentru Apărare al Danemarcei, a reacționat miercuri, 24 decembrie, după ce Statele Unite au interzis accesul pe teritoriul lor unui fost comisar european responsabil de agenda digitală a UE și altor patru reprezentanți ai societății civile. De asmenenea, critica dură vine și după începerea unei noi ofensive americane contra Groenlandei, teritoriu danez. Acesta a denunțat „un atac pe toate fronturile” al SUA asupra Europei„SUA atacă Europa pe toate fronturile. Război comercial, Ucraina, Groenlanda și acum interdicții de călătorie pentru oficiali UE. Și suntem abia la un an în mandatul prezidențial al lui Trump”, a scris oficialul danez.

UPDATE ”Republica Moldova are susținerea tuturor celor 27 de state membre UE, inclusiv a Ungariei, de a deschide oficial negocierile de aderare. R.Moldova a înregistrat cel mai mare progres comparativ cu alte state candidate, în ultimele 12 luni. Statele membre, împreună cu Ucraina, urmează să găsească o soluție pentru a debloca aspectul politic pentru țara vecină, iar pentru R.Moldova asta înseamnă că ne focusăm acum pe negocierile tehnice”, declară în interviul Moldova Zoom la RFI România, vicepremiera pentru integrare europeană a R.Moldova, Cristina Gherasimov.

UPDATE Războiul ”fără sfârșit” al Rusiei din țara vecină nu dă niciun semn că s-ar opri prea curând. Iar acum un diplomat, Sir Laurie Bristow, care a fost ambasador britanic în Rusia între 2016 și 2020 anunță un verdict înfricoșător. „Pacea în Ucraina este imposibilă” dintr-un motiv simplu: cât timp Putin rămâne la putere, el nu își va schimba ambițiile imperialiste, notează Ziare.com.

UPDATE Preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski a declarat, după ce negociatorii ucraineni, conduși de Rustem Umerov, au prezentat un raport după întâlnirile cu emisarii SUA, că America doreşte să ajungă la un acord final privind pacea, iar din partea Ucrainei există o cooperare deplină, scrie Ziare.com.

UPDATE În vreme ce încă unul dintre termenele-limită pentru încheierea războiului auto-impuse de Trump se pierde în zări, el pare mai interesat de terenurile de golf din Florida și de proiectarea unor ipotetice nave militare care să-i poarte numele decât de confruntarea realității amarnice a războiului din Ucraina. Ucraina care între timp continuă lupta izolată, fără resurse suficiente și tot mai abandonată de aceia care pretindeau odinioară că se vor așeza fermi în calea tiraniei de la Est – când ei de fapt se adăpostesc de mașinăria de război a lui Vladimir Putin în spatele bastionului de sacrificiu pe care-l reprezintă Ucraina, scrie The Telegraph.

UPDATE După începerea invaziei Moscovei din Ucraina în 24 februarie 2024, Rusia a fost alungată în mare parte de pe piața din Europa, prin impunerea unor pachete de sancțiuni. Însă acum, prietenul drag al lui Vladimir Putin din străinătate, Xi Jinping, îi dă lovitura. China provoacă daune economiei Rusiei, pe neașteptate, scrie Ziare.com. Legăturile mai strânse cu China au venit cu un cost. În special, companiile rusești au devenit din ce în ce mai frustrate de avalanșa de produse chinezești ieftine. Vladimir Milov, care a lucrat în guvernul rus din 1997 până în 2002, spune că alianța economică se întoarce împotriva Rusiei. „Este profund dezavantajoasă”, spune el. „China profită pentru că știe că Rusia nu are unde să se ducă.” Astfel de avertismente ar putea semnala că legăturile economice dintre cele două țări încep să se deterioreze. 

UPDATE „Dacă Rusia și Statele Unite nu duc lipsă de cuvinte dure pentru a critica Europa, considerată vinovată în ochii lor pentru sprijinul și înarmarea Ucrainei, cei doi autocrați par să ezite asupra mijloacelor de a-i face rău. Statele Unite sunt copii ai Europei, produsul unei căsătorii între dreptul englez, moștenire a coloniștilor britanici, dar care le îngrădea libertatea de gândire, pe de o parte, și Luminile franceze ale secolului al XVIII-lea, pe de altă parte. Pentru mulți europeni, Statele Unite deveniseră un refugiu, o aventură, o viață nouă”, scrie Liberation.

UPDATE Europa avansează cu planul de a elimina complet importurile de gaze ruseşti până la finalul anului 2027, însă un eventual acord de pace între Rusia şi Ucraina ridică întrebări majore privind viitorul energetic al continentului. Discuțiile vizează inclusiv posibilitatea, controversată şi profund divizivă, ca fluxurile de gaz rusesc să fie reluate prin conductele Nord Stream, afectate de sabotaj în 2022 şi aflate de atunci într-o zonă de incertitudine tehnică şi juridică, relatează CNBC.

UPDATE Ministerul rus al Apărării a declarat că sistemele sale de apărare aeriană au distrus 172 de drone ucrainene în timpul nopții, aproape jumătate dintre ele deasupra regiunilor care se învecinează cu Ucraina. Ucraina a intensificat atacurile cu drone în interiorul Rusiei, spunând că vizează obiective militare, energetice și logistice pentru a perturba eforturile de război ale Moscovei, ca răspuns la atacurile continue ale Rusiei asupra Ucrainei, scrie HotNews.

UPDATE Atacurile cu drone ucrainene din timpul nopții au vizat Moscova și au provocat un incendiu industrial în regiunea Tula, situată chiar la sud de capitala Rusiei, au declarat miercuri autoritățile regionale, informează Reuters. Cel puțin trei drone care vizau Moscova au fost doborâte, a declarat primarul Moscovei, Serghei Sobianin, pe aplicația Telegram. El a spus că serviciile de urgență au fost trimise la locurile unde au căzut resturile dronelor, dar nu a raportat imediat niciun fel de pagube. Două dintre cele patru aeroporturi principale care deservesc capitala și-au limitat operațiunile, a declarat autoritatea rusă pentru aviație civilă pe Telegram.

UPDATE Armata ucraineană a abandonat orașul Siversk în fața asaltului trupelor ruse, potrivit Le Figaro. „Trupele Moscovei au un avantaj semnificativ în ceea ce privește efectivele și echipamentele și, în ciuda pierderilor mari, își continuă operațiunile ofensive. Pentru a păstra viețile soldaților noștri și capacitatea de luptă a unităților noastre, apărătorii ucraineni s-au retras din oraș”, a transmis Statul Major ucrainean. Conform acestei surse, „militarii ruși au reușit să avanseze datorită superiorității lor numerice și presiunii constante exercitate de grupuri mici de asalt în condiții meteorologice dificile”.

UPDATE Locul exploziei se află în apropierea zonei unde, cu doar două zile înainte, generalul rus Fanil Sarvarov și-a pierdut viața într-un atac cu mașină-capcană. Comitetul de Investigații al Rusiei a confirmat că printre victime se află doi polițiști și o altă persoană, posibil chiar autorul detonării – ipoteză vehiculată de martori, dar încă neconfirmată oficial, arată Reuters.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că este dispus să retragă trupele ucrainene din anumite zone ale regiunii Donețk aflate sub controlul Kievului și să le transforme într-o zonă demilitarizată, ca parte a unui posibil acord de pace cu Rusia, potrivit The New York Times. Propunerea reprezintă cel mai clar pas făcut până acum de liderul ucrainean în disputele teritoriale din estul țării, un subiect care a blocat în mod repetat negocierile de pace. Declarația vine după mai multe săptămâni de discuții mediate de Statele Unite, în care Washingtonul a încercat să apropie pozițiile celor două părți. Zelenski a subliniat faptul că orice retragere a Ucrainei trebuie să fie însoțită de o retragere echivalentă a forțelor ruse din regiune. Până în prezent, însă, Kremlinul nu a indicat că ar fi dispus să accepte o soluție care nu presupune controlul complet asupra Donețkului, scrie Gândul.

UPDATE „NATO este cea care decide dacă doreşte sau nu să primească Ucraina în rândul membrilor săi. Iar alegerea noastră este făcută. Am decis să nu modificăm Constituția Ucrainei pentru a include o clauză care să prevadă că ţara nu va adera la NATO", a declarat liderul Ucrainei, referindu-se la o versiune anterioară redactată de Statele Unite care impunea Kievului să îşi asume un angajament juridic obligatoriu de a nu adera la Alianță. Volodimir Zelenski a mai precizat că aşteaptă miercuri un răspuns din partea Rusiei cu privire la cea mai recentă versiune a planului SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, negociat de săptămâni bune între Kiev şi Washington. "Vom avea o reacţie din partea ruşilor după ce americanii vor discuta cu ei", a declarat Zelenski reporterilor, inclusiv celor de la AFP, în comentariile publicate miercuri, scrie Antena3.

UPDATE Un articol publicat de cotidianul francez Le Monde detaliază schema prin care sute, posibil mii de cetățeni ruși au obținut cetățenia română în mod fraudulos, folosind documente false și rețele de corupție, pentru a ocoli sancțiunile occidentale și a se stabili legal în Uniunea Europeană. Schema a luat amploare după declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina și exploatează legea română a repatrierii, care permite acordarea cetățeniei descendenților persoanelor care au locuit pe teritoriul României mari, între 1918 și 1940 – teritorii ce includ actuala Republică Moldova și părți din sudul Ucrainei, explică publicaţia franceză, notează Spotmedia.

UPDATE Conținutul noului plan de pace prezentat de Volodimir Zelenski, potrivit Libertatea:

Suveranitatea Ucrainei va fi reafirmată. Declarăm că Ucraina este un stat suveran, iar toţi semnatarii acordului confirmă acest lucru prin semnăturile lor. Acest document este un acord total şi necondiţionat de neagresiune între Rusia şi Ucraina. Pentru a menţine o pace durabilă, va fi instituit un mecanism de monitorizare pentru a controla linia de contact prin supraveghere aeriană fără pilot, pentru a asigura raportarea rapidă a încălcărilor şi soluţionarea disputelor. Echipe tehnice vor finaliza toate detaliile.
Ucraina va primi garanţii de securitate solide. Armata ucraineană va menţine un efectiv de 800.000 de oameni pe timp de pace. Statele Unite, NATO şi statele europene semnatare vor oferi Ucrainei garanţii de securitate după modelul articolului 5 (al NATO):

a) Dacă Rusia invadează Ucraina, pe lângă un răspuns militar coordonat, toate sancţiunile globale împotriva Rusiei vor fi reinstaurate.

b) Dacă Ucraina invadează Rusia sau deschide focul asupra teritoriului rus fără provocare, garanţiile de securitate vor fi considerate nule şi neavenite. Dacă Rusia deschide focul asupra Ucrainei, garanţiile de securitate vor intra în vigoare.

c) Garanţii bilaterale de securitate nu sunt excluse în temeiul prezentului acord.

Rusia va oficializa o politică de neagresiune faţă de Europa şi Ucraina în toate legile şi documentele necesare pentru ratificare.
Ucraina va deveni membră a Uniunii Europene într-un interval de timp precis definit, iar Ucraina va beneficia pe termen scurt de acces preferenţial la piaţa europeană.
Un program global robust de dezvoltare pentru Ucraina, care urmează să fie definit într-un acord separat privind investiţiile şi prosperitatea viitoare. Acesta va acoperi o gamă largă de domenii economice, îndeosebi, dar fără a se limita la acestea:
a) Înfiinţarea unui Fond de Dezvoltare pentru Ucraina pentru a investi în sectoare cu creştere rapidă, inclusiv tehnologie, centre de date şi inteligenţă artificială.

b) Statele Unite şi companiile americane vor coopera cu Ucraina şi vor co-investi în reconstrucţia, dezvoltarea, modernizarea şi exploatarea infrastructurii de gaze a Ucrainei, inclusiv conductele şi instalaţiile de depozitare.

c) Se vor depune eforturi comune pentru a reconstrui zonele devastate de război, restaurând, reconstruind şi modernizând oraşele şi cartierele rezidenţiale.

d) Dezvoltarea infrastructurii.

e) Extracţia mineralelor şi a resurselor naturale.

f) Banca Mondială va oferi o facilitate specială de finanţare pentru a garanta fonduri în vederea accelerării acestor eforturi.

g) Va fi înfiinţat un grup de lucru la nivel înalt, care va include numirea unui lider financiar global în calitate de administrator, însărcinat cu organizarea implementării planului strategic de reconstrucţie şi maximizarea perspectivelor de dezvoltare viitoare.

Vor fi create mai multe fonduri dedicate redresării economiei ucrainene, reconstrucţiei zonelor şi regiunilor afectate şi problemelor umanitare.
a) Statele Unite şi ţările europene vor crea un fond de investiţii de capital şi granturi cu o valoare-ţintă de 200 de miliarde de dolari pentru o finanţare transparentă şi eficientă în Ucraina.

b) O gamă largă de investiţii de capital şi alte instrumente financiare vor fi mobilizate pentru reconstrucţia postconflict a Ucrainei. Instituţiile mondiale de reconstrucţie vor utiliza mecanisme concepute pentru a consolida şi facilita aceste eforturi.

c) Ucraina va aplica cele mai înalte standarde globale pentru a atrage investiţii străine directe.

d) Ucraina îşi rezervă dreptul de a solicita despăgubiri pentru daunele cauzate.

După încheierea acestui acord, Ucraina va accelera procesul de încheiere a unui acord de liber schimb cu Statele Unite. Ucraina confirmă că va rămâne un stat nenuclear în conformitate cu Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare.

Centrala nucleară Zaporojie va fi operată în comun de trei ţări: Ucraina, Statele Unite şi Rusia. Ambele ţări se angajează să implementeze programe educaţionale în şcoli şi în societate care să promoveze înţelegerea şi toleranţa diferitelor culturi şi să combată rasismul şi prejudecăţile. Ucraina va aplica normele Uniunii Europene privind toleranţa religioasă şi protejarea limbilor minoritare. În regiunile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, linia de desfăşurare a trupelor la data prezentului acord este recunoscută de facto ca linie de contact.

a) În calitate de părţi, confirmăm de facto că aceasta este linia de contact - unde ne aflăm în prezent.

b) Un grup de lucru se va întruni pentru a stabili redistribuirea forţelor necesare pentru a pune capăt conflictului, precum şi pentru a defini parametrii potenţialelor viitoare zone economice speciale.

c) În urma unei baze echivalente pentru mişcările militare, forţe internaţionale vor fi desfăşurate de-a lungul liniei de contact pentru a monitoriza respectarea prezentului acord. Dacă se ia o decizie de a înfiinţa o astfel de zonă, aceasta trebuie să primească aprobarea specială din partea parlamentului ucrainean sau să facă obiectul unui referendum.

d) Federaţia Rusă trebuie să îşi retragă trupele din regiunile Dnipropetrovsk, Nikolaev, Sumî şi Harkov pentru ca prezentul acord să intre în vigoare.

e) Părţile convin să respecte regulile, garanţiile şi obligaţiile Convenţiilor de la Geneva din 1949 şi ale Protocoalelor adiţionale la acestea, care se aplică pe deplin pe teritoriu, inclusiv drepturile omului recunoscute universal.

După ce au convenit asupra viitoarelor acorduri teritoriale, Federaţia Rusă şi Ucraina se angajează să nu modifice aceste prevederi prin forţă.
Rusia nu va împiedica Ucraina să utilizeze râul Nipru şi Marea Neagră în scopuri comerciale.
Va fi înfiinţat un comitet umanitar pentru a soluţiona problemele nerezolvate.
a) Toţi prizonierii de război rămaşi, inclusiv cei condamnaţi în Rusia din 2014 până în prezent, vor fi schimbaţi pe principiul „toţi pentru toţi“ (toţi prizonierii deţinuţi, indiferent de numărul lor de fiecare parte).

b) Toţi civilii şi ostaticii deţinuţi, inclusiv copii şi prizonieri politici, vor fi eliberaţi.

c) Se vor lua măsuri pentru a aborda problemele şi suferinţa victimelor conflictului.

Ucraina trebuie să organizeze alegeri cât mai curând posibil după semnarea acestui acord. Acest acord este obligatoriu din punct de vedere juridic. Implementarea sa va fi monitorizată şi garantată de un Consiliu de Pace prezidat de preşedintele (american Donald) Trump. Ucraina, Europa, NATO, Rusia şi Statele Unite vor face parte din acest mecanism. Se vor aplica sancţiuni în caz de încălcare. Odată ce toate părţile vor fi acceptat acest acord, un armistiţiu complet va intra în vigoare imediat.