17 iunie 2025, ora 22:30

Republica Moldova a făcut progrese notabile în procesul de aderare la Uniunea Europeană, însă provocările persistă, iar alegerile parlamentare din toamnă vor fi un test esențial în fața interferenței ruse – avertizează mai mulți eurodeputați. În cadrul dezbaterii unui raport prezentat astăzi de europarlamentarul Sven Mikser, reprezentanții UE au subliniat că sprijinul UE pentru Chișinău este „neclintit”.

„Succesul Republicii Moldova este important și pentru viitorul Uniunii Europene. Această țară arată că își dorește să adere la valorile UE. Sprijinul nostru este neclintit și trebuie să continue într-un mod care să ducă la rezultate concrete. Este nevoie de politici care să faciliteze integrarea economică”, a declarat Mikser.

Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a accentuat că alegerile parlamentare din septembrie sunt cruciale și că Moldova are toată susținerea blocului comunitar:

„Poate că Republica Moldova este o țară mică, dar are o poziție fermă. Interferența fără precedent a Rusiei arată că Republica Moldova contează. Țara are obiective ambițioase, inclusiv aderarea la UE până în 2030, dar pentru aceasta reformele trebuie să continue și UE va susține în continuare Republica Moldova”.

Eurodeputatul Eugen Tomac (Renew Europe) a atras atenția asupra presiunilor ruse constante: „De peste trei decenii, Moldova luptă pentru a-și consolida parcursul european, însă Rusia nu-i permite acest lucru. Răspunsul nostru trebuie să fie mai mult sprijin, consolidarea rezistenței Republicii Moldova contra a tot ceea ce ține de programul de propagandă și dezinformare”.

„Cetățenii din Republica Moldova au trecut testul loialității față de proiectul european, pentru că, împotriva propagandei agresive a Federației Ruse, anul trecut au votat prin referendum că direcția pe care doresc să o urmeze este integrarea europeană”, a adăugat Tomac.

Din partea PPE, Andrzej Halicki a salutat „consecvența autorităților de la Chișinău” și deschiderea viitorului birou de legătură al Parlamentului European în Moldova, catalogând acest pas drept unul important pentru apropierea de UE.

La rândul său, Dan Barna (Renew Europe) a avertizat că manipularea a început înainte de alegeri și a cerut Comisiei Europene să includă fonduri de preaderare pentru Moldova în viitorul buget: 

„Rusia și minionii săi din Europa au pierdut alegerile prezidențiale, au pierdut referendumul privind integrarea europeană și duc o luptă crâncenă pentru parlamentul moldovean. Trebuie să combatem războiul hibrid al Rusiei cu toate mijloacele legale și democratice. Este momentul ca înfrângerea Moscovei să aibă loc pe toate fronturile pentru ca Europa de Est să revină la pace și prosperitate”.

Reformele rămân un element central în parcursul de aderare, a transmis eurodeputata Marta Temido (S&D): „Reformele trebuie să fie ireversibile și să îmbunătățească viața cetățenilor moldoveni”.

Europarlamentarul Virginijus Sinkevicius (Verzi) a declarat că „Republica Moldova a arătat foarte clar ce înseamnă hotărârea, alegând democrația, reformele și viitorul său european”.

Raportul prezentat de Mikser reafirmă și sprijinul UE pentru o soluționare pașnică a conflictului transnistrean și respectarea integrității teritoriale a Republicii Moldova.

În același timp, unii europarlamentari au atras atenția asupra presiunilor istorice și religioase. Cristian Terheș (ECR) a pledat pentru recunoașterea Mitropoliei Basarabiei drept victimă a opresiunii sovietice: „Chiar și după independență, Mitropolia a continuat să fie discriminată. Vă invit să susțineți amendamentul pe care l-am adus la acest raport”.

Pe un ton critic, Alexander Sell (grupul Europa Națiunilor Suverane) s-a pronunțat împotriva aderării Moldovei, invocând corupția și fragilitatea economică:

„Economia Republicii Moldova scade, are un deficit de 10% și probleme grave de corupție. Care este plus-valoarea pentru cetățenii UE (dacă această țară aderă la Uniunea Europeană)? Cum ne asigurăm că banii nu vor dispărea în buzunarele unor oligarhi? Republica Moldova nu trebuie să fie niciodată membră a UE”.

De cealaltă parte, Victor Negrescu (S&D) a ținut să remarce că raportul lui Mikser recunoaște progresele înregistrate de Moldova și care trebuie continuate de o guvernare proeuropeană. 

„Pentru cetățeni, pentru copii, pentru familiile vulnerabile, Europa trebuie să însemne și protecție socială, acces la educație, servicii de bază. Aderarea nu înseamnă doar capitole tehnice, ci și schimbări concrete în viața de zi cu zi. Europa nu este un vis îndepărtat. Europa este o certitudine, iar Republica Moldova are locul ei aici, alături de noi”, a declarat el, potrivit Agerpres.

TV8.md amintește că atât Republica Moldova, cât și Ucraina au depus cererile de aderare la UE la scurt timp după ce trupele ruse au invadat Ucraina. În luna iunie a anului 2022, ambele țări au obținut statutul de candidat la Uniunea Europeană. În 2023, cele 27 de state membre ale UE au dat undă verde pentru începerea negocierilor de aderare.

La finalul lunii aprilie, comisara Marta Kos a declarat că Uniunea Europeană ia în calcul un posibil „decuplaj” între Republica Moldova și Ucraina în procesul de aderare la blocul comunitar, din cauza opoziției constante a Ungariei față de candidatura Kievului. Mai exact, Ungaria cere garanții suplimentare pentru drepturile minorității maghiare din regiune. Iar la scurt timp, a scris pe X că cele două țări urmează să deschidă „simultan și cât mai curând posibil” primul cluster de negocieri pentru aderarea la UE.

Obiectivul național al Republicii Moldova este de a adera la comunitatea internațională până în anul 2030. Într-un interviu exclusiv pentru TV8, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, a subliniat că scopul este sută la sută realist dacă sunt accelerate procesele de reformă.

Pe 12 mai, președinta Maia Sandu a declarat la „Новая неделя” că există șanse ca Republica Moldova să finalizeze negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2027.

18 decembrie 2025, ora 20:25

Parlamentul Moldovei propune un moratoriu pentru fermierii afectați de secetă. Un proiect de lege privind suspendarea urmăririi silite a bunurilor acestora pentru perioada 2024-2025 a fost votat în prima lectură de 88 de deputați.

Potrivit unui comunicat emis de Legislativ, moratoriul se va aplica pe o perioadă de 12 luni și va viza fermierii mici și micro, fidejusorii, membrii gospodăriilor țărănești, precum și alte persoane responsabile solidar pentru obligațiile debitorului. În această perioadă, vor fi suspendate măsurile de executare silită asupra bunurilor fermierilor, precum și calcularea dobânzilor și penalităților. 

Totodată, fermierii vor putea folosi bunurile agricole sechestrate în procesul de producție, iar recolta obținută va putea fi valorificată pentru achitarea datoriilor către creditori.

„Pentru a beneficia de aceste prevederi, fermierii trebuie să întrunească cumulativ o serie de condiții. Aceștia trebuie să fie încadrați în categoria fermierilor micro sau mici, să nu se afle în procedură de faliment sau lichidare și să nu fie incluși în lista de interdicție a subiecților subvenționării a Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură. De asemenea, fermierii trebuie să dețină sau să gestioneze terenuri agricole cu o suprafață totală de cel mult 1.800 de hectare”, explică autoritățile.

Proiectul a generat discuții aprinse în Parlament între deputații PAS și cei ai opoziției.

Vasile Costiuc, liderul fracțiunii Democrația Acasă, a făcut referire la protestele fermierilor din aceste zile de la Bruxelles și a transmis un mesaj pentru cei de acasă: „Când o să fie consolidați și solidari între ei, o să pună presiune pe orice guvernare și atunci o să reușim să avem și agricultură, și siguranță alimentară, și atunci o să ne dezvoltăm”.

Colegul său de fracțiune, Sergiu Stefanco a declarat că unica soluție pentru agricultori este „să găsim împreună cu factorii de decizie mecanisme de refinanțare”.

„Legea moratoriului practic nu rezolvă nimic, pentru că legea moratoriului trebuie să vină cu mecanisme de finanțare”, consideră deputatul.

În replică, deputatul PAS și președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, a îndemnat opoziția să nu încurce, dacă nu doresc să ajute.

„O lună de zile s-a lucrat, ca să existe un proiect prin care cu adevărat să ajutăm pe cei care sunt supuși executării”, a declarat Marian, subliniind că în ultimii 4 ani „8 miliarde de lei s-au acordat agricultorilor”.

Pe perioada moratoriului, fermierii debitori vor avea anumite responsabilități. Aceștia trebuie să păstreze bunurile agricole în stare bună de funcționare, să nu le vândă sau să le folosească drept garanții și să permită executorului judecătoresc să le verifice, raportând autorităților competente orice incident care ar putea afecta integritatea sau valoarea acestora.

Proiectul de lege urmează să fie examinat în lectura a doua, în plenul Parlamentului.

TV8.md amintește că în ședința de astăzi a Parlamentului, deputații din opoziție au solicitat ca ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, să fie audiată în plenul Parlamentului.

Anterior, pe 10 decembrie, câteva zeci de fermieri din sudul țării au pichetat sediul Guvernului, în timp ce miniștrii se aflau în ședință. Agricultorii acuză autoritățile că nu iau măsuri concrete pentru a-i sprijini în fața efectelor severe ale secetei din acest an, mulți dintre ei fiind deja împovărați de datorii acumulate în anii precedenți din aceleași motive. 

Protestatarii au cerut instituirea unui moratoriu asupra executărilor silite, precum și restituirea sumelor aferente TVA-ului și accizelor și au avertizat că dacă revendicările nu vor fi luate în considerare, vor trece la un alt nivel de protest și vor scoate utilajele agricole în stradă.

Agricultorii au criticat-o dur pe ministra Catlabuga, acuzând-o de lipsă de dialog. Deși unii dintre protestatari au parcurs sute de kilometri până la capitală, demnitara nu a ieșit atunci să discute cu ei. În schimb, le-a transmis un mesaj de la tribună.

„Am gândit un concept sau un set de instrumente prin care să putem facilita activitatea acestor fermieri, să nu avem falimente în lanț și să putem prin principiul restructurării să menținem afacerile fermierilor. În contextul protestului, pot spune că îi aștept în continuare la minister”, a subliniat ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

Declarațiile ministrei nu i-a mulțumit, însă pe agricultori.