Iranul a lansat noi atacuri asupra Israelului vineri, fără niciun semn de dezescaladare în conflictul care durează de 8 zile. O rachetă a lovit o clădire a unui parc tehnologic din orașul Beer Sheva, chiar în apropiere de sediul Microsoft. La câteva ore distanță, Israelul a anunțat că a lovit mai multe clădiri din zona Teheranului.  Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că obiectivul armatei sale este de a lovi toate instalațiile nucleare ale Iranului. Totodată, Gaza este afectată de secetă, iar Națiunile Unite avertizează despre riscurile de viață pentru copiii din regiune.

Între timp, prețul petrolului a crescut joi cu aproape 3%, iar piețele financiare din Statele Unite au înregistrat scăderi. Donald Trump anunță că „va lua sau nu decizia de a ataca Iranul în următoarele două săptămâni”. Oficialul consideră „substanţială” posibilitatea unor negocieri cu Iranul, care are nevoie de „vreo 15 zile” să asambleze o bombă nucleară. În acest context, Franţa, Germania şi Regatul Unit urmează să facă vineri, la Geneva, „o ofertă de completă de negocieri” iranienilor, care să includă domeniul nuclear, activităţile balistice şi finanţarea grupărilor teroriste în Orientul Mijlociu.

video: yt/Associated Press

UPDATE Racheta balistică iraniană, care a țintit spitalul din sudul Israelului, a căzut într-un cartier cu zeci de moldoveni, plecați la muncă în Țara Sfântă. Din fericire, până acum, nu au fost raportate și victime printre aceștia. Doar că, după o săptămână de război, moldovenii se gândesc tot mai des să revină acasă. Radu Morarescu este în Israel de nouă luni și muncește în construcții în orașul Beer Sheva. Spune că, azi dimineață, i s-a cutremurat pământul sub picioare. „Cred că am avut norocul că eram în drum spre lucru pentru că spitalul acesta este maxim la 200 de metri distanță de casa mea, nu știu, încă nu am fost acasă să văd care e situația. Astăzi dimineață nu știam ce să fac, m-am oprit pe drum, mergeam, eram la volan, am văzut multe mașini parcate sub un pod, am tras și eu acolo, s-au auzit vreo șase, șapte zgomote puternice, cum dezbăteau rachetele, tremura pământul, după aia s-a auzit un zgomot foarte mare, cred că s-au mișcat și mașinile din loc, asta era cam la 400 de metri de locul unde a căzut racheta cea mare trimisă de Iran spre spitalul din Beer Sheva”, a menționat moldovean angajat în Israel, Radu Morarescu.

UPDATE Israelul a repatriat vineri cu o primă navă peste 1.500 de cetățeni ai săi blocați în străinătate din cauza închiderii spațiului aerian după declanșarea războiului cu Iranul pe 13 iunie, a anunțat armata israeliană, informează AFP, conform Agerpres. „În cadrul operațiunii 'Întoarcere în deplină siguranță', organizată de Ministerul Transporturilor, o navă ce transporta israelieni dinspre portul Limasol, în Cipru, a acostat” în jurul orei 4 dimineața în portul Ashdod, cu peste 1.500 de israelieni la bord, a anunțat armata israeliană într-un comunicat.

UPDATE Prețul petrolului a crescut joi cu aproape 3%, pe măsură ce conflictul armat dintre Israel și Iran a escaladat, iar incertitudinea cu privire la posibila implicare a Statelor Unite a ținut investitorii în alertă, informează Reuters, conform Mediafax. Contractele futures pentru petrolul Brent s-au încheiat în creștere cu 2,15 dolari, adică 2,8%, la 78,85 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel de închidere din 22 ianuarie. Petrolul West Texas Intermediate (WTI) pentru luna iulie a crescut cu 2,06 dolari, sau 2,7%, ajungând la 77,20 dolari pe baril, la ora 13:30 EST (17:30 GMT). Volumul tranzacțiilor a fost redus joi, din cauza unei sărbători în Statele Unite. Israelul a bombardat ținte nucleare din Iran joi, iar Iranul a ripostat prin lansarea de rachete și drone asupra Israelului, lovind un spital în cursul nopții.

UPDATE Premierul israelian provoacă reacții furibunde pentru remarcile făcute în plin conflict cu Iranul, transmite Adevărul. Benjamin Netanyahu a subliniat sacrificiul propriei familii, aflată la a doua amânare a nunții fiului său. Comentariile premierului israelian, prezentate solemn în fața camerelor de luat vederi având pe fundal clădirea spitalului din Beersheba, lovită de o rachetă, au stârnit foarte multe comentarii negative. Aceste comentarii au dat apă la moară argumentelor criticilor săi care susțin că premierul este din ce în ce mai izolat emoțional de realitățile cotidiene din Israel și din regiune, după mai bine de 17 ani în funcție. Încercând să sublinieze dificultățile pe care familia sa le împărtășește cu israelienii obișnuiți, Netanyahu a adoptat un ton bisericesc atunci când a subliniat că nu era prima dată când nunta fiului său Avner trebuia amânată și că logodnica lui Avner era și ea dezamăgită, ca să nu mai vorbim de mama mirelui, soția lui Netanyahu, Sara. „Fiecare dintre noi suportă un cost personal, iar familia mea nu a fost scutită. Este a doua oară când fiul meu Avner anulează o nuntă din cauza amenințărilor cu rachete. Este un cost personal și pentru logodnica lui și trebuie să spun că draga mea soție este un erou și suportă un cost personal”.

video: yt/Associated Press

UPDATE Forțele aeriene israeliene (IAF) au lovit zeci de ținte din Iran, inclusiv un centru de cercetare și dezvoltare a armelor nucleare din Teheran, transmit vineri dpa și AFP, conform Agerpres. Conform unui mesaj pe Telegram al armatei, „peste 60 de avioane de luptă ale IAF” au lansat în cursul operațiunilor recente „aproximativ 120 de bucăți de muniție”. Unul din obiectivele menționate de militarii din Israel este sediul din Teheran al SPND (acronim pentru Organizația pentru Inovații Defensive), instituția care răspunde de „cercetarea și dezvoltarea programului nuclear militar iranian”. Centrul lovit dezvolta „tehnologii și arme de vârf pentru capacitățile militare ale regimului” din Iran. Israelienii au atacat de asemenea „mai multe situri industriale folosite pentru producția de rachete” din zona Teheranului, care constituiau un centru vital pentru ministerul iranian al apărării. Au fost bombardate „instalații de producție de componente pentru rachete și uzine care produc materii prime folosite la fabricarea motoarelor de rachete”.

UPDATE Iranul a lansat joi asupra Israelului o bombă cu dispersie - o rachetă cu submuniție care împrăștie mai multe bombe mici - pentru a face mai multe victime civile, acuză armata israeliană și ambasada statului evreu la Washington, conform Reuters, transmite Agerpres. „Astăzi (joi - n. red.) Forțele Armate Iraniene au lansat o rachetă care conținea submuniții cu dispersie asupra unei zone civile dens populate din Israel”, arată reprezentanța diplomatică israeliană în SUA, într-un mail trimis agenției citate.

video: yt/Associated Press

UPDATE Regimul iranian nu va negocia atât timp cât Israelul îşi continuă atacurile în Iran, anunţă vineri ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi la televiziunea de stat, relatează AFP, conform News.ro. „Ministrul (francez) al Europei şi Afacerilor Externe, domnul Jean-Noël Barrot, va discuta azi (vineri), la Geneva, cu omologii săi din Germnia, Regatul Unit şi Înalta Reprezentantă a Uniunii Europene. Cu această ocazie, miniştrii se vor întâlni cu omologul lor iranian, domnul Abbas Araghchi, pentru a cere o întoarcere la calea diplomatică şi o continuare a negocierilor cu privire la programul nuclear iranian”, a anunţat Ministerul francez de Externe.

UPDATE Un oficial iranian a mai declarat pentru Reuters că Teheranul a salutat întotdeauna metoda diplomatică. Acesta a adăugat: „Iranul rămâne angajat față de diplomație ca singura cale de soluționare a disputelor - dar diplomația este atacată”, transmite Digi24. 

UPDATE Franţa, Germania şi Regatul Unit urmează să facă vineri, la Geneva, „o ofertă de completă de negocieri” iranienilor, care să includă domeniul nuclear, activităţile balistice şi finanţarea grupărilor teroriste în Orientul Mijlociu, anunţă vineri preşedintele francez Emmanuel Macron, relatează AFP, conform News.ro. „Trebuie în mod absolut să se prioritizeze revenirea la negocieri pe fond”, a subliniat şeful statului francez în marja Salonului Aeronautic de la Bourget. Emmanuel Macron a cerut totodată Israelului să-şi înceteze atacurile vizând „infrastructuri civile” iraniene.

UPDATE Piețele financiare din Statele Unite au înregistrat scăderi, pe fondul tensiunilor tot mai mari din Orientul Mijlociu și al știrilor care lasă deschisă posibilitatea unei intervenții militare americane împotriva Iranului în perioada imediat următoare, transmite Mediafax. Contractele futures, care anticipează evoluția bursei înainte de deschiderea oficială de vineri, au fost în scădere. Cele legate de indicele Dow Jones Industrial Average, indice care urmărește evoluția prețurilor acțiunilor a 30 de companii de top listate la NYSE și Nasdaq, au pierdut 0,04%. Contractele pe termen viitor pe Nasdaq 100 au scăzut cu 0,5%, iar cele pe S&P 500 au coborât cu 0,4%, semn că investitorii se așteptau la o scădere a pieței americane înainte de redeschiderea oficială”, potrivit informațiilor furnizate vineri de CNBC.

UPDATE Gaza se confruntă cu o secetă provocată de om, în contextul în care sistemele sale de aprovizionare cu apă intră în colaps, a avertizat vineri agenția pentru copii a Națiunilor Unite, transmite Reuters, conform Agerpres. „Copiii vor începe să moară de sete... Doar 40% din instalațiile de producție a apei potabile rămân funcționale”, a declarat reporterilor la Geneva purtătorul de cuvânt al UNICEF, James Elder. „Suntem mult sub standardele de urgență în ceea ce privește apa potabilă pentru oamenii din Gaza”, a adăugat el. UNICEF a înregistrat de asemenea o creștere cu 50% a numărului de copii cu vârste cuprinse între șase luni și 5 ani internați pentru tratarea malnutriției din aprilie până în mai în Gaza, precum și o jumătate de milion de oameni care suferă de foame.

video: yt/Associated Press

UPDATE Companiile de asigurări maritime au majorat brusc tarifele pentru navele care trec prin Golful Persic și Marea Roșie după escaladarea conflictului Israel-Iran, transmite Mediafax. Costul asigurării pentru o călătorie în Golf a crescut la 0,2% din valoarea navei, față de 0,125% înainte de atacul israelian asupra Iranului. Pentru porturile israeliene, prețul s-a triplat la 0,7%. Companiile de asigurări au redus și perioada de validitate a ofertelor de la 48 la 24 de ore – semn că situația se schimbă rapid și riscurile cresc, informează CNBC.

UPDATE Casa Albă a afirmat joi că Iranul are capacitatea de a asambla o bombă nucleară în „aproximativ două săptămâni” dacă liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei ar da ordin în acest sens, relatează AFP, conform Agerpres. „Să fim foarte clari, Iranul are tot ce îi trebuie pentru a realiza o armă nucleară. Tot ce au nevoie este o decizie a liderului suprem în acest sens și aceasta le-ar lua aproximativ două săptămâni pentru a finaliza producția acestei arme, care, desigur, ar reprezenta o amenințare existențială nu numai pentru Israel, ci și pentru Statele Unite și întreaga lume”, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, purtătoarea de cuvânt a executivului american, Karoline Leavitt.

UPDATE Secretarul de stat american Marco Rubio s-a întâlnit cu minnistrul de Externe britanic, David Lammy, şi a avut convorbiri telefonice separate cu ministrul de Externe australian, Penny Wong, cel francez, Jean-Noel Barrot, şi cel italian, Antonio Tajani, pentru a discuta despre războiul dintre aliatul SUA Israel şi rivalul său regional, Iran, relatează Reuters, conform News.ro. Departamentul de Stat al SUA a afirmat că Rubio şi miniştrii de Externe au fost de acord că „Iranul nu poate dezvolta sau obţine o armă nucleară”.

UPDATE Liderul Hezbollah, Naim Qassem, a declarat joi că mișcarea libaneză va „acționa așa cum consideră” ca răspuns la războiul în curs dintre principalul său susținător, Iranul, și Israel, relatează AFP, conform Agerpres. Într-un comunicat, Qassem a declarat că Hezbollah „nu este neutru” în conflictul dintre cele două țări inamice și că gruparea șiită „va acționa așa cum consideră în fața acestei agresiuni brutale israeliano-americane”. Această declarație survine după ce ambasadorul Statelor Unite în Turcia și emisar special pentru Siria, Thomas Barrack, aflat într-o vizită în Liban, a declarat joi că o intervenție a Hezbollah în războiul dintre Israel și Iran ar fi „o decizie foarte proastă”.

UPDATE Oficialii agențiilor de informații consideră că Iranul poate fi impulsionat să construiască a armă nucleară dacă SUA ar ataca instalația de îmbogățire a uraniului de la Fordo sau dacă Israelul l-ar ucide pe liderul suprem, scrie New York Times, conform HotNews. Agențiile de informații americane continuă să creadă că Iranul nu a decis încă dacă să producă o bombă nucleară, chiar dacă a dezvoltat un stoc mare de uraniu îmbogățit necesar pentru a face acest lucru, au spus mai mulți oficiali de la Washington. Această evaluare nu s-a schimbat de când agențiile de informații au abordat ultima dată problema intențiilor Iranului în martie, au spus oficialii, chiar dacă Israelul a atacat instalațiile nucleare iraniene.

UPDATE NATO nu a învățat nimic din șantajul energetic al Rusiei, iar Iranul este pe cale să demonstreze acest lucru. Cu focoase de precizie și încărcături hipersonice sfâșiind cerurile israeliene și iraniene, s-ar putea crede că asistăm la următoarea frontieră în războiul modern. Dar este un joc vechi, cu reguli vechi. Și, încă o dată, Teheranul apelează la pârghia sa de putere binecunoscută: șantajul energetic, scrie fostul ofițer NATO Maurizio Geri în publicația The Spectator, conform Digi24.

UPDATE Israelul este pe cale să schimbe „fața lumii” cu războiul său împotriva Iranului, dar „orice ajutor este binevenit” pentru a pune capăt programului nuclear al Republicii Islamice, a declarat joi seara prim-ministrul Benjamin Netanyahu, relatează AFP, conform Agerpres. „Am spus că vom schimba fața Orientului Mijlociu și acum spun: schimbăm fața lumii”, a declarat Netanyahu într-un interviu acordat postului de televiziune public israelian KAN 11. „Suntem pe drumul spre o victorie uriașă”, a menționat oficialul. Afirmând că Israelul are capacitatea de a „lovi toate instalațiile nucleare iraniene”, Netanyahu a asigurat totuși că „orice ajutor este binevenit” în vederea distrugerii acestora.

UPDATE Iranul a numit un nou şef al spionajului Gardienilor Revoluţiei, pe generalul de brigadă Majid Khadami, în locul lui Mohammad Kazemi, ucis duminică într-un atac israelian, potrivit agenţiei oficiale iraniene de presă Irna, relatează AFP, conform News.ro. „În anii în care comandanţii noştri martiri Kazemi şi Mohaghegh au condus serviciile de informaţii ale Corpului Gardienilor Revoluţiei islamice, am asistat la o creştere semnificativă în toate aspectele informţaiilor noastre”, a salutat noul comandant al Gardenilor Revoluţiei, armata ideologică a Republicii islamice, generalul de divizie Mohammad Pakpour.

UPDATE Cancelarul german Friedrich Merz a avut o discuție telefonică cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, în cursul căreia s-a pronunțat pentru o soluție diplomatică la conflictul dintre Israel și Iran, transmite joi dpa, conform Agerpres. Conversația a avut loc miercuri seară și a durat în jur de 20 de minute, conform unor surse guvernamentale. Cu acest prilej, Merz a exprimat înțelegere față de amenințarea cu care se confruntă Israelul, și a insistat că programul nuclear iranian trebuie oprit, iar conflictul adus sub control. În cursul convorbirii s-a discutat de asemenea despre situația din Fâșia Gaza. Merz a făcut referire la declarația de luni a summitului G7 din Canada, care a chemat la o încetare a focului. Cancelarul german Friedrich Merz a susținut marți în mod deschis atacurile Israelului împotriva Iranului. „Israelul face munca murdară pentru noi toți”, a declarat Merz, în marja summitului G7 din Canada.

UPDATE Activiști pro-palestinieni au pătruns neobservați, vineri dimineață, în baza aeriană britanică Brize Norton și au stropit cu vopsea roșie două avioane militare, scrie BBC News, conform Digi24. Imaginile postate online de Palestine Action arată două persoane în interiorul bazei aeriene din Oxfordshire, una dintre ele mergând pe un scuter până la avioanele Airbus Voyager de realimentare în zbor și părând să stropească cu vopsea motorul cu reacție al acestora. Grupul a făcut referire la zborurile Forțelor Aeriene Regale (RAF) deasupra Gazei din baza sa din Cipru și a declarat că avioanele de aprovizionare au fost scoase „din serviciu”, în timp ce activiștii au reușit să „evite securitatea și arestarea”. Ministerul Apărării de la Londra a condamnat cu fermitate „vandalizarea bunurilor Royal Air Force” și a declarat că colaborează îndeaproape cu poliția, care anchetează incidentul.

video: x/Pal_action

UPDATE Emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, și ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, au discutat telefonic de mai multe ori de când Israelul a lansat vineri atacurile aeriene asupra instalațiilor nucleare și militare ale Iranului, în încercarea de a găsi o soluție diplomatică, relatează joi Reuters, citând surse diplomatice, transmite Agerpres. Conform acestora, poziția exprimată de ministrul iranian a fost că Teheranul nu va reveni la negocierile cu SUA asupra programului nuclear iranian decât dacă Israelul încetează bombardamentele asupra Iranului. Discuțiile au abordat de asemenea o propunere a SUA transmisă Iranului la sfârșitul lunii mai și care se referă la crearea unui consorțiu regional care să îmbogățească uraniu pentru Iran în afara acestei țări, o ofertă pe care Teheranul a respins-o până acum, considerând că dreptul său de a îmbogăți uraniu în scopuri energetice proprii nu este negociabil. Totuși, conform surselor citate, discuțiile telefonice desfășurate săptămâna aceasta între emisarul american și ministrul iranian au fost cele mai substanțiale de când Iranul și SUA au început în aprilie negocierile asupra programului nuclear iranian.

UPDATE Încercarea lui Donald Trump de a negocia o soluție diplomatică cu Iranul în doar două săptămâni se confruntă deja cu probleme serioase înainte să înceapă cu adevărat. Criticii îl acuză că folosește o tactică cunoscută pentru a câștiga timp, transmite Mediafax. Casa Albă plănuia să îi trimită pe Steve Witkoff și vicepreședintele JD Vance în regiune pentru discuții directe cu Iranul. Însă pe măsură ce Trump a devenit sceptic față de șansele de succes, ideea a fost abandonată. Ambii au rămas la Washington. Iranul a transmis clar că nu va participa la nicio discuție cu SUA atâta timp cât Israelul continuă atacurile. Iar Trump i-a spus lui Netanyahu să „continue” operațiunea militară, ceea ce blochează orice dialog.

UPDATE Probabilitatea succesului unui atac american cu bomba capabilă să distrugă buncăre în adâncime, precum cele care protejează instalația nucleară de la Fordow, este un subiect care a iscat dezbateri la Pentagon, iar în acest context Donald Trump este precaut față de o intervenție directă a SUA, relatează The Guardian, conform Adevărul. Donald Trump le-ar fi sugerat oficialilor din domeniul apărării că ar avea sens ca SUA să lanseze atacuri împotriva Iranului doar într-un scenariu în care bombă americană capabilă să penetreze buncăre ar distruge garantat instalația de îmbogățire a uraniului de la Fordo, au dezvăluit persoane la curent cu dezbaterile. Președintelui american i s-ar fi spus că lansarea bombei GBU-57, de 13,6 tone, ar avea capacitatea de a distruge situl Fordo, însă acesta nu a părut pe deplin convins, amânând autorizarea atacurilor, în timp ce simultan așteaptă ca amenințarea unei eventuale implicări a SUA să împingă Iranul la discuții. De altfel, eficacitatea bombelor GBU-57 a fost un subiect de dezbateri aprinse la Pentagon încă de la începutul mandatului lui Trump, spun doi oficiali din domeniul apărării, care au fost informați că, probabil, doar o armă nucleară tactică ar fi capabilă să distrugă efectiv Fordo, dată fiind adâncimea instalației. Or Trump nu ia în considerare utilizarea unei arme nucleare tactice asupra Fordo, iar un atare scenariu nici nu a fost prezentat de secretarul Apărării, Pete Hegseth, și de șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, în cadrul reuniunilor din sala de criză a Casei Albe, au declarat două persoane familiarizate cu situația.

UPDATE Premierul armean Nikol Pachinian efectuează vineri o vizită foarte rară în Turcia, inamicul jurat al Armeniei, o vizită catalogată de Erevan drept o etapă ”istorică” spre pacea în regiune, relatează AFP, conform News.ro. „Este vorba despre o vizită istorică, pentru că va fi pentru prima oară când un lider al Republicii Armenia se duce în Turcia la acest nivel”, declara presei preşedintele Parlamentului armean Alen Simonian. „Toate problemele regionale vor fi discutate” în această vizită, efectuată la invitaţia preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, a anunţat el.

UPDATE Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a afirmat că „lumea nu este pregătită să trăiască fără petrol”, apărându-și proiectele de extindere a exploatărilor de combustibili fosili într-un interviu publicat joi, cu câteva luni înainte de COP30, transmite AFP, conform Agerpres. „Sunt favorabil muncii pentru ideea unei zile (în care nu vom mai avea nevoie de) combustibili fosili, însă sunt realist: lumea nu este pregătită să trăiască fără petrol”, a declarat președintele brazilian într-un interviu acordat în podcast-ul rapper-ului Mano Brown.

UPDATE Calificările pentru Cupa Asiei la fotbal feminin, programate pentru săptămâna viitoare în Iordania, au fost amânate din cauza conflictului dintre Iran şi Israel, a anunţat Federaţia de Fotbal din Singapore, potrivit Reuters, transmite News.ro. Echipa din Singapore urma să se deplaseze la Amman pentru a înfrunta Iordania, Iran, Liban şi Bhutan în preliminariile pentru turneul final din 2026, care va avea loc în Australia în martie anul viitor. Calificările urmau să înceapă luni şi să se desfăşoare până la 5 iulie. „Leoaicele vor începe cu întârziere campania de calificare pentru Cupa Asiei Feminină AFC Australia 2026, după ce Confederaţia Asiatică de Fotbal a anunţat amânarea tuturor meciurilor din Grupa A”, a precizat asociaţia într-un comunicat.

UPDATE „O fereastră există” pentru „a se ajunge la o soluție diplomatică” cu Iranul, a apreciat joi ministrul britanic al afacerilor externe David Lammy după o întrevedere la Casa Albă cu omologul său american Marco Rubio, informează vineri AFP, conform Agerpres. „În timpul primei noastre întrevederi cu secretarul de stat Rubio și emisarul (american) pentru Orientul Mijlociu Steve Witkoff la Casa Albă astăzi (joi), am discutat necesitatea pentru Iran de a încheia un acord pentru a evita agravarea conflictului. O fereastră există acum în următoarele două săptămâni pentru a se ajunge la o soluție diplomatică”, a declarat David Lammy într-un comunicat al ambasadei britanice de la Washington.

Atac cu drone rusești lângă granița Republicii Moldova și zi crucială pentru viitorul Ucrainei. Oficialii europeni negociau înaintea Consiliului European de joi de la Bruxelles un compromis de ultim moment pentru a oferi Ucrainei miliardele de euro de care are nevoie pentru a-și finanța războiul, dar și cheltuielile de zi cu zi, scriu Reuters și Politico. „Trebuie să găsim o soluție astăzi”, a declarat Ursula von der Leyen. „Nu vom părăsi Consiliul European fără o soluție pentru finanțarea Ucrainei în următorii doi ani.” Volodimir Zelenski avertizează că absenţa unei decizii asupra activelor ruse îngheţate va fi „o mare problemă” pentru Ucraina. Totodată, se declară deschis pentru alegeri, dar anunță două condiții.

Între timp, Rusia a lansat un atac amplu contra Ucrainei, folosind zeci de drone. Deși apărarea aeriană a interceptat majoritatea dronelor, au fost raportate pagube la infrastructura civilă și mai mulți civili au fost răniți. Totodată, Estonia susţine că trei grăniceri ruşi au pătruns ilegal pe teritoriul său. După ce o generație întreagă a trăit vremuri de pace, Europa le spune cetățenilor să se pregătească de război, notează Wall Street Journal (WSJ). Mai mult, Rusia ar putea fi declarată stat sponsor al terorismului în SUA.

UPDATE Atac cu drone rusești lângă granița Republicii Moldova. Activitatea punctelor de trecere a frontierei Palanca-Maiaki Udobnoe și Tudora-Starokazacie este sistată, după ce, în jurul orei 16.00, drone cu încărcătură explozivă au lovit podul peste Nistru situat în extravilanul localității Maiaki-Udobnoe din Ucraina. Momentul atacului a fost surpins de internauți, care au postat imagini pe rețelele de socializare. Presa din Ucraina scrie că o femeie ar fi decedat, iar trei copii au fost răniți. Informația nu a fost însă confirmată de surse oficiale. În urma incidentului, circulația pe pod a fost sistată, iar zona a fost izolată, informează Poliția de Frontieră. Zeci de șoferi au rămas blocați în cozi kilometrice la ieșirea din regiune, în zona localității Maiaki. Autoritățile recomandă cetățenilor să evite deplasările în această zonă și să manifeste prudență sporită, în special în regiunea Odesa.

UPDATE  Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus joi că țara are nevoie urgentă de o decizie legată de fondurile rusești înghețate. El a precizat că hotărârea trebuie luată înainte de „sfârșitul anului”. „Anul acesta”, a accentuat liderul ucrainean. În ceea ce privește parcursul european al Ucrainei, Zelenski a spus că procesul de aderare nu trebuie blocat de niciun stat membru. Zelenski a explicat că intrarea în Uniunea Europeană reprezintă o parte importantă a garanțiilor de securitate pentru Kiev. Din acest motiv, perspectiva aderării are o importanță „cea mai mare” și nu trebuie condiționată de acordul sau susținerea Rusiei. Referitor la discuțiile de pace susținute de Statele Unite, Volodimir Zelenski a declarat că „există progrese în dialogul nostru cu partea americană”. El a spus că se așteaptă ca Moscova să respingă unele propuneri, inclusiv ideea unei forțe europene de stabilizare în Ucraina, esențială pentru garanții de securitate oferite de SUA și Europa, scrie Mediafax.

UPDATE Liderii UE au convenit în cadrul summitului de joi de la Bruxelles să lucreze la opțiunea de finanțare a Ucrainei în perioada 2026-2027 prin utilizarea activelor rusești înghețate, mai degrabă prin împrumuturi comune, potrivit anunțului făcut de prim-ministrul polonez Donald Tusk, citat de Reuters.

UPDATE Liderii Uniunii Europene sunt de acord că utilizarea activelor rusești pentru sprijin financiar acordat Ucrainei reprezintă o soluție corectă, însă mai există detalii tehnice care necesită clarificări. Declarația a fost făcută joi de premierul Poloniei, Donald Tusk, scrie Reuters. „Am făcut cu siguranță un progres, toată lumea este de acord că merită să negociem și ar fi corect să se utilizeze active rusești, dar unele țări vor lupta până la sfârșit pentru a-și maximiza garanțiile”, a spus Donald Tusk jurnaliștilor, la Bruxelles.

UPDATE Institutul pentru Studiul Războiului (ISW - din SUA) se află în centrul unui scandal din cauza manipulării unei hărți interactive a frontului din Ucraina - transmite postul public ucrainean Suspilne, relatează Rador Radio România. Un angajat al acestui centru american de analiză ar fi introdus date false despre înaintarea trupelor ruse în orașul Mirnohrad, regiunea Donețk, pentru a influența rezultatele pariurilor pe platforma Polymarket - scrie publicaţia "Responsible Statecraft", citând o investigaţie "404 Media". Incidentul a avut loc pe 15 noiembrie. Pe platforma Polymarket, utilizatorii pariau dacă Rusia va ocupa Mirnohrad înainte de lăsarea întunericului, majoritatea considerând acest lucru puțin probabil. Totuși, în timpul nopţii, cineva cu acces la administrarea hărților ISW a modificat indicațiile, marcând o intersecție cheie ca fiind deja "ocupată de ruși", fără dovezi reale ale unei astfel de înaintări a armatei Rusiei. Datorită acestei modificări, câțiva investitori care au făcut pariuri riscante au obținut profituri de până la 33.000%. În total, utilizatorii au investit aproximativ 1,3 milioane de dolari pe această piață. Dimineața următoare, modificarea de pe hartă a fost eliminată, dar plățile către câștigători fuseseră deja efectuate, scrie Știripesurse.

UPDATE Kremlinul a confirmat joi că Moscova are în pregătire contacte cu Washingtonul pentru a obţine detalii despre negocierile avute de SUA cu Ucraina şi cu susţinătorii europeni ai acesteia privind o posibilă înţelegere de pace care să pună capăt războiului ruso-ucrainean, relatează agenţiile de știri Reuters şi EFE, citate de Agerpres. 

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a declarat pregătit pentru organizarea alegerilor prezidențiale, în contextul în care Washingtonul a formulat recent o astfel de solicitare. Vorbind cu jurnaliștii joi dimineață, Zelenski a spus că „Statele Unite ale Americii au solicitat organizarea alegerilor prezidențiale, iar eu le-am spus că sunt pregătit pentru astfel de alegeri”, notează Kyiv Post. El a afirmat că alegerile prezidențiale pot fi organizate, dar doar dacă sunt îndeplinite două condiții: securitatea alegătorilor și a soldaților în contextul atacurilor cu rachete în curs și un cadru juridic care să garanteze legitimitatea în condiții de lege marțială. Dacă securitatea alegerilor ar fi asigurată, Zelenski a mai spus că Ucraina „ar putea fi gata să procedeze la organizarea scrutinului în următoarele 60-90 de zile”. „Nu mă agăț de funcția mea. Cred că Ucraina ar trebui să fie pregătită pentru orice evoluție a evenimentelor”, a spus el, potrivit Kyiv Post.

UPDATE Rusia folosește regiunea Kaliningrad nu numai ca bază militară, ci ca instrument de presiune strategică asupra NATO și Europei, a explicat fostul șef al serviciilor de informații din Lituania. Potrivit lui Darius Jurgelevičius, riscul unei escaladări, inclusiv cu componentă nucleară, nu mai poate fi ignorat de oficialii Europei. Poziția enclavei, între Polonia și Lituania, cu acces direct la Marea Baltică, îi oferă Rusiei un avantaj strategic major. „Kaliningrad se află printre primele trei scenarii posibile pentru o confruntare NATO–Rusia. Este un pretext realist pentru justificarea unei escaladări militare”, a declarat joi Jurgelevičius, într-un interviu pentru Kyiv Post.

UPDATE Analiștii militari ucraineni de la DeepState avertizează că forțele ruse au înregistrat noi avansuri în estul regiunii Donețk, apropiindu-se de Myrnohrad și continuând presiunea în direcția orașului Siversk, scrie Spotmedia.

UPDATE Este una din mizele schimburilor diplomatice aflate în desfășurare între Washington și Moscova: sfârșitul războiului din Ucraina ar putea însemna încetarea rapidă a izolării economice a Rusiei față de Occident. Wall Street Journal afirmă, în orice caz, că acesta este unul dintre subiectele de dialog cele mai avansate, scrie RFI.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că discursul său, înregistrat de la Kupiansk, la foarte mică distanță de front, a avut un impact semnificativ asupra partenerilor internaționali, inclusiv asupra Statelor Unite. El a făcut aceste remarci în timp ce răspundea la întrebări despre dacă partenerii au văzut discursul său de la Kupiansk, dacă au înțeles că dictatorul rus Vladimir Putin minte cu privire la situația actuală de pe front și dacă discursul a influențat negocierile, relatează Ukrinform. 

UPDATE „Nu există un act de apărare europeană mai important decât sprijinirea apărării Ucrainei. Următoarele zile vor fi cruciale pentru asigurarea acestui lucru”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unui discurs ținut în fața Parlamentului European, în ajunul summitului.

UPDATE Prim-ministrul polonez Donald Tusk a avertizat că Uniunea Europeană trebuie să aleagă între „bani astăzi sau sânge mâine”, în contextul în care liderii blocului comunitar se reunesc pentru a vota utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei, relatează Independent.

UPDATE Volodimir Zelenski le-a transmis un avertisment dur liderilor europeni înaintea unui summit crucial al Uniunii Europene, desfășurat la Bruxelles, pe fondul unei noi escaladări militare. Președintele Ucrainei spune că Rusia nu dă semne că vrea pacea și se pregătește să continue războiul și anul viitor, în timp ce, potrivit Sky News, trei persoane au fost ucise în urma unor atacuri cu drone ucrainene asupra unui port din Rusia, scrie Libertatea.

UPDATE Kievul va avea „o mare problemă” dacă liderii din Uniunea Europeană (UE) nu vor ajunge la un acord asupra utilizării activelor ruse îngheţate pentru a finanţa un ajutor pentru Ucraina, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski joi, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres. 

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a sosit, joi, la Bruxelles, pentru a convinge liderii europeni să adopte o decizie politică privind transferul către Ucraina a activelor rusești înghețate. Este vorba despre circa 200 de miliarde de euro, care sunt critic necesare Kievului pentru apărare și pentru viitoarea reconstrucție. 

UPDATE Războiul Rusiei împotriva Ucrainei s-ar putea încheia cu un rezultat neașteptat care, potrivit presupunerilor expertului, este discutat în cadrul părții secrete a negocierilor. O „fereastră de oportunitate” pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei ar putea apărea în intervalul dintre februarie și aprilie 2026, în timp ce 90% din negocierile care au avut loc și continuă să aibă loc rămân cu ușile închise — aceasta este opinia exprimată pentru TSN.ua de către politologul Volodimir Fesenko.

UPDATE Congresul american a adoptat miercuri strategia de apărare a Statelor Unite pentru anul 2026, reafirmând sprijinul Washingtonului pentru alianțele din Europa și pentru Ucraina. Decizia contrazice profund mesajele recente transmise de președintele Donald Trump. Congresul Statelor Unite a aprobat miercuri Legea de Autorizare a Apărării Naționale (NDAA) pentru 2026, documentul anual care stabilește prioritățile de securitate și bugetul apărării americane, scrie NewsWeek.

UPDATE Trei persoane, inclusiv doi membri ai echipajului unei nave de marfă, au fost ucise în atacuri cu drone ucrainene, joi noapte, asupra portului rusesc Rostov-pe-Don și a orașului Bataisk din sudul regiunii Rostov, a declarat guvernatorul local.

UPDATE Aproape că nu trece o săptămână fără ca un guvern european, un lider militar sau un șef al serviciilor de securitate să țină un discurs sumbru, avertizând populația că se îndreaptă spre un posibil război cu Rusia. Este o schimbare psihologică profundă pentru un continent care, după două războaie mondiale, s-a reconstruit promovând armonia și prosperitatea economică comună, scrie publicația Wall Street Journal.

UPDATE Trimisul președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, este așteptat să viziteze Miami în acest weekend pentru discuții cu trimisul Casei Albe, Steve Witkoff, și consilierul și ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, cu privire la planul SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, au declarat un oficial al Casei Albe și o sursă bine informată, relatează Axios. Emisarii lui Donald Trump le vor prezenta oficialilor ruși concluziile celei mai recente runde de discuții, în condițiile în care Moscova nu și-a schimbat semnificativ poziția, afirmă surse citate de Politico.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că, dacă țările alianței nu își vor respecta angajamentul de a aloca cel puțin 5% din PIB pentru apărare, Rusia ar putea deveni mai puternică decât ele în câțiva ani, potrivi BBC. Într-un interviu acordat BBC Radio, Rutte a comentat și recentele declarații ale președintelui rus Vladimir Putin cu privire la intenția sa de a cuceri teritoriile ucrainene, pe care Rusia le numește „teritoriile sale istorice”. Rutte a calificat drept „nebunie” faptul că dorința lui Putin de a-și realiza „ideea istorică de a recâștiga influența în Ucraina” sau în întreaga fostă Uniune Sovietică a dus deja la moartea sau rănirea a 1,1 milioane de ruși.

UPDATE Președintele ucrainean a menționat că semnalele pe care le transmite Putin nu sunt deloc noi. „El nu vrea să încheie războiul. Întrebarea este dacă îl poate continua. Aceasta depinde deja de parteneri, de presiunea lor sancționară și diplomatică. Acum, colegii americani afirmă că Putin este pregătit pentru încheierea războiului. Atât în mod public, cât și în formate nepublice. Noi susținem inițiativele americanilor” – a adăugat președintele Ucrainei. Zelenski a subliniat că Ucraina nu este de acord cu toate elementele posibilelor viitoare acorduri, existând, printre altele, diferențe privind problema teritorială, finanțarea activelor înghețate etc, scrie Rador.

UPDATE Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei și acțiunile coordonate ale aliaților pot împiedica regimul de la Kremlin să continue războiul în același ritm în anul care urmează. „Nu cred că economia lui Putin este capabilă să susțină acest război la aceeași intensitate ca înainte. Dacă sancțiunile vor funcționa cu adevărat şi Statele Unite vor fi cinstite și transparente, iar Putin va încetini acum diplomatic acest val, SUA vor exercita o presiune mai mare asupra lui” – a afirmat Zelenski, joi, la o discuție cu presa, notează Rador.

UPDATE Comisia Dunării a creat un registru al pagubelor cauzate de agresiunea rusă în regiunea Dunării de Jos și a constatat încălcări ale Convenției de la Belgrad – a anunţat vicepremierul pentru reconstrucția Ucrainei, Oleksi Kuleba. Potrivit acestuia, la cea de-a 104-a sesiune a organizației, cele mai multe state membre au susținut decizia inițiată de Ucraina privind crearea unui astfel de registru special al pagubelor provocate de Rusia în zona dunăreană, notează Rador.

UPDATE „O noapte dificilă pentru regiunea noastră Cerkasî”, a scris guvernatorul Ihor Tabureț pe aplicația de mesagerie Telegram. Conform acestuia, atacul a vizat infrastructura critică, iar o parte a principalului oraș al regiunii a rămas fără energie electrică. Totodată, mai mult de 12 case au fost avariate în urma bombardamentului. Armata ucraineană a precizat că Rusia a lansat în total 82 de drone asupra Ucrainei în cursul nopții, iar forțele ucrainene au reușit să neutralizeze 63 dintre ele, potrivit News.ro.

UPDATE Armata rusă a lansat 82 de drone, inclusiv drone de tip Shahed sau Gerbera asupra regiunilor Cerkasî, Odessa, Nikolaev, Dnipropetrovsk și Sumî, au anunțat Forțele Aeriene Ucrainene, punctând că 63 au fost doborâte de sistemele de apărare aeriană ucrainene. În regiunea Sumî, o dronă a provocat daune infrastructurii civile, rănind o persoane. În regiunea Odesa au fost avariate un bloc rezidențial și o școală, fiind rănite șapte persoane. Șase au primit îngrijiri la fața locului, a șaptea fiind internată în stare moderată. Regiunea Nikolaev a fost vizată de atacuri asupra infrastructurii energetice, care au provocat întreruperi de curent, fără să fie anunțate victime. În regiunea Cerkasî, în orașul Krivoi Rog, dronele au au lovit zone rezidențiale, declanșând incendii și rănind două persoane.

UPDATE Compania rusă ZaVOZ, specializată în proiectarea de echipamente militare, a anunţat joi că începe producţia în masă a unei noi uniforme de camuflaj care va permite soldaţilor să treacă nedetectați de dronele inamice, chiar şi de cele echipate cu camere cu infraroșu, informează EFE.

UPDATE Congresul Statelor Unite este acum scena unei confruntări politice și morale majore, după ce un proiect de lege bipartizan ar putea desemna Rusia drept stat sponsor al terorismului. Inițiativa vizează în special răpirea copiilor ucraineni și atacurile asupra populației civile. Legiuitorii americani dezbat intens desemnarea Rusiei drept stat sponsor al terorismului, într-un moment în care războiul brutal al Ruiei din Ucraina continuă să facă zilnic victime în rândul populației nevinovate și în special în rândul copiilor, scrie NewsWeek.

UPDATE Vânzările de medicamente pentru mahmureală în Rusia au crescut cu 27% între ianuarie şi octombrie 2025, atingând un maxim al ultimilor trei ani, o situaţie pe care companiile farmaceutice ruseşti o atribuie creșterii concurenței şi unei tendințe tot mai mari în rândul ruşilor către un stil de viaţă mai sănătos, relatează joi agenția EFE.

UPDATE Autoritățile ruse au anunțat joi condamnarea la 13 ani de închisoare a lui Hayden Davies, un cetățean britanic în vârstă de 30 de ani, acuzat că a luptat ca mercenar de partea Ucrainei împotriva Rusiei, notează Reuters. Potrivit Procuraturii Generale al Rusiei, Davies a fost judecat de o instanță din Donețk-ul ocupat. Acesta ar fi ajuns în Ucraina în august 2024. Acesta a intrat în Legiunea Internaționale pentru Apărarea Ucrainei, ar fi participat la procesul de instrucția și ar fi luptat împotriva armate ruse în Donețk. Procuratura mai anunță că britanicul ar fi fost capturat de trupele ruse în iarna anului 2024, fiind înarmat cu o pușcă de asalt americană și muniție. 

UPDATE Istoricul Thierry Wolton avertizează că democrația europeană rămâne neînțeleasă de restul lumii și se declară surprins de acordul dintre Putin și Trump, menit să slăbească Europa pentru câștig economic ulterior. Democrația este un fenomen născut în Europa, specific acestui continent, care nu e de interes pentru restul lumii şi nici înţeles. Europa este asemenea satului de gali din povestea Asterix şi Obelix, o mică insulă care este asediată şi căreia ceilalți îi vor pielea, afirmă istoricul francez Thierry Wolton într-un interviu acordat News.ro. Wolton spune că a fost surprins de amploarea înțelegerii făcute de Putin şi Trump peste capul Europei, cei doi având interesul comun de a slăbi construcția politică europeană pentru a putea exploata şi domina apoi economic ţările de pe continent.

UPDATE Luna trecută, liderul de la Kremlin a confirmat că Rusia a început deja demersurile pentru producția de serie a sistemului Oreșnik. Putin a lăudat anterior puterea de distrugere a rachetei, comparând-o cu cea a unei arme nucleare și susținând că este imposibil de interceptat, deși unii experți internaționali s-au arătat sceptici față de aceste afirmații. „Până la sfârșitul acestui an, noul sistem de rachete hipersonice cu rază medie de acțiune Oreșnik va fi introdus în serviciul de luptă”, a declarat Putin miercuri, în cadrul unei reuniuni extinse cu înalți oficiali militari la Moscova. Mai mult, Rusia intenționează să desfășoare acest sistem și pe teritoriul statului vecin Belarus, care are granițe comune atât cu Ucraina, cât și cu state membre NATO. Președintele belarus, Alexandr Lukașenko, a confirmat recent că rachetele Oreșnik vor intra în serviciu de luptă în țara sa până la finalul anului 2025. În replică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că raza de acțiune a acestor rachete reprezintă o amenințare directă la adresa întregii Europe. El a solicitat guvernelor occidentale să impună sancțiuni drastice companiilor rusești implicate în dezvoltarea acestei noi tehnologii militare, notează Realitatea.

UPDATE  Estonia a început instalarea primelor buncăre militare în secțiunea sud-estică a frontierei sale cu Rusia, ca parte a Liniei de Apărare Baltice, un amplu proiect defensiv comun al statelor baltice, potrivit Onet. Noile structuri subterane vor constitui nucleul unui sistem de fortificații menit să întărească flancul estic al NATO în regiune.

UPDATE Trei grăniceri ruşi au trecut ilegal în teritoriul Estoniei miercuri, a anunţat Ministerul estonian de Externe, relatează dpa. Potrivit ministerului, cei trei au traversat linia de control între Estonia şi Rusia pe un dig de protecţie de pe râul Narva, conform Agerpres. Cei trei au ajuns la faţa locului cu un vehicul cu pernă de aer, apoi au mers pe jos de-a lungul digului, după care s-au întors la vehiculul lor şi au trecut înapoi pe partea rusă. Ministerul a publicat o înregistrare video înregistrată de o cameră de supraveghere de la locul incidentului, care a avut loc lângă satul Vasknarva. Ministrul de interne estonian Igor Taro a afirmat că motivele grănicerilor ruşi sunt neclare.