Astăzi este sărbătorită Ziua Universală a Iei - unul dintre cele mai prețioase simboluri ale identității noastre. Pentru meșterul popular, Elena Lupașcu, Ia nu este doar o piesă vestimentară tradițională, ci o formă de artă, un omagiu adus femeilor care, cu suflet și dăruire, au transmis acest meșteșug din generație în generație. În spatele fiecărui ornament, brodat cu grijă și migală se ascund povești, credințe și tradiții, despre care vă vom vorbi în reportajul ce urmează.
Arta confecționării iilor, Elena Lupașcu a însușit-o acum aproximativ 10 ani, când această piesă vestimentară a redevenit populară și a revenit în tendințe.
Pe atunci, femeia administra un magazin cu broderii și kit-uri pentru brodat, așa că toate instrumentele necesare erau la îndemână. Mai întâi a confecționat o cămașă pentru propria garderobă, ca mai apoi să devină pasionată de acest proces.
„Pentru mine ia nu este o simplă haină, ci este un simbol al neamului nostru. Este un pașaport al acestui popor la fel cum este tricolorul, limba”,a menționat meștera populară, Elena Lupașcu.
Femeia ne-a spus că muncește la o ie în jur de 2, 3 luni, așa cum procesul este foarte migălos. Mai întâi este aleasă pânza din care va fi croită ia: in, bumbac sau cânepă. Apoi, în format electronic, femeia construiește schema broderiei care include ornamentele și elementele tradiționale care vor da farmec și culoare cămășii.
„Vedeți acest chenar care este aici, se numește scrânciobel. Toate iile noastre tradiționale așa sunt încadrate”, a subliniat meștera populară, Elena Lupașcu.
Apoi urmează cea mai migăloasă parte, brodatul manual care poate dura și mai mult de o lună. Fiecare ornament sau simbol brodat pe cămașă are însemnătatea sa.
„Cele mai dese ornamente care se întâlnesc sunt pomul vieții în differite variante: buchețele de flori, frunze de stejar. Este o sumedenie de interpretări. Asta vorbește despre dragostea de viață a poporului nostru, despre dorința de a supraviețui și de a lăsa urmași”,a evidențiat meștera populară, Elena Lupașcu.
Elena Lupașcu ni s-a plâns că din păcate în patrimoniul nostru s-au păstrat mult prea puține ornamente tradiționale basarabene autentice cu care atât ea cât și alți meșteri populari să își poată diversifica creațiile.
„Cea mai mare provocare este să identific cămăși basarabene. Cunoaștem cu toții că s-au păstrat foarte puține cămăși. Și noi acum, meșterii populari deseori luăm de prin muzee, unde s-au mai păstrat frânturi din cămașă, frânturi din broderie. Și, pornind de la aceste elemente, descifrând ornamentul pas cu pas identificăm cămășile”,a menționat meștera populară Elena Lupașcu.
Prețul unei ii brodate manual, în funcție de complexitate, poate depăși suma de 10.000 de lei.
