29 iunie 2025, ora 12:10

În ciuda noilor reglementări menite să asigure transparența financiară, partidele politice din Republica Moldova continuă să raporteze incomplet cheltuielile efectuate, arată un raport recent al asociației Promo-LEX. Conform acestuia, în anul 2024, formațiunile politice au declarat oficial cheltuieli de 71 de milioane de lei, însă estimările independente indică faptul că cel puțin 20 de milioane de lei nu au fost raportate oficial.

Blocul Politic „Victorie” și partidele componente au înregistrat cele mai mari diferențe, cu aproximativ 81% din cheltuieli nerecenzate în rapoartele oficiale. Alte formațiuni importante, precum PSRM, PAS și „Partidul Nostru”, se regăsesc și ele în raport, cu discrepanțe mai mici, dar semnificative.

Printre cheltuielile frecvent omise se numără costurile pentru publicitatea pe platformele sociale, organizarea evenimentelor politice și cheltuielile aferente sediilor partidelor. Deși 95% dintre partide au prezentat rapoarte financiare pentru anul precedent, calitatea acestora rămâne problematică, iar sistemul electronic „Control Financiar” necesită o restructurare, recomandă Promo-LEX.

În ceea ce privește veniturile, partidele au raportat în 2024 un total de 70,2 milioane de lei, din care circa 75% provin din alocații bugetare. Donațiile private au crescut însă semnificativ, ajungând la 13,5 milioane de lei, de trei ori mai mult față de anul anterior. Majoritatea acestor fonduri s-au concentrat la PAS, PSRM și PN, ceea ce ridică întrebări despre echitatea competiției politice și șansele formațiunilor mai mici.

Raportul semnalează și o problemă legată de mobilizarea membrilor de partid: doar trei formațiuni au raportat peste 10.000 de membri activi, în timp ce peste 25% dintre partide au sub 1.000 de membri – pragul minim legal pentru menținerea înregistrării oficiale.

CEC a inițiat 33 de procese contravenționale împotriva a 17 partide care nu au depus rapoartele financiare la termen sau în format corect. Totodată, au fost deschise 12 procese contra donatorilor care au încălcat plafoanele sau regulile legale privind donațiile. 

Curtea de Conturi a fost sesizată pentru verificarea cheltuielilor din alocațiile bugetare ale 4 partide. 

Ministerul Justiției a fost informat despre încălcările a 8 partide, pentru a lua măsuri de remediere sau limitare a activității, iar în cazul a 5 partide s-a cerut dizolvarea conform legii.

Totodată, Procuratura Anticorupție a inițiat mai multe cauze penale pentru finanțare ilegală, iar doi deputați împreună cu un apropiat al acestora au fost condamnați și se află în urmărire.

11 decembrie 2025, ora 16:40

Primarul Ion Ceban a cheltuit de la începutul anului circa 730.000 de lei pentru serviciile unui cabinet de avocatură din București. Contractul a fost încheiat pe 22 iulie, la o zi după ce edilul a anunțat că o dă în judecată pe ministra de Externe, Oana Țoiu, în contextul interdicției de intrare în spațiul Schengen.

Potrivit declarației de avere depuse la Autoritatea Națională de Integritate (ANI), după plecarea din funcția de deputat, Ion Ceban indică că a plătit 155.225 de roni pentru serviciul juridic.

Întrebată de TV8 dacă cheltuielile au fost destinate procesului din România, consiliera în planificare strategică și comunicare a primarului, Natalia Ixari, nu a confirmat, nici infirmat informația. Aceasta a afirmat că „despre acest lucru a anunțat domnul primar atunci când a fost discuția pe caz”.

În declarația de avere, edilul Capitalei declară și un împrumut de 31.000 de euro de la sora sa, Ana Chirița. Acesta trebuie să-i întoarcă datoria până în 2030.

TV8 l-a contactat telefonic pe primar pentru a-l întreba dacă suma plătită cabinetului de avocatură este destinată procesului de judecată din România și dacă banii provin, inclusiv, din împrumutul de la sora sa. Edilul nu ne-a răspuns însă la apeluri.

De la începutul anului și până la 10 decembrie, data completării documentului, Ion Ceban a ridicat un salariu de circa 285.000 de lei de la Primăria Chișinău, precum și diurne în valoare de aproximativ 57.000 de lei.

TV8.md amintește că Ion Ceban a fost interzis în România, dar și întreg spațiul Schengen timp de 5 ani. Anunțul a fost făcut pe 9 iulie, de Ministerul de Externe de la București, care menționa că decizia a fost luată din motive „ce țin de considerente de siguranță națională”.

Ulterior, ministra de Externe, Oana Țoiu, a explicat că interdicția lui Ion Ceban i-a fost aplicată din cauza legăturilor cu Rusia și a fost decisă după o documentare minuțioasă:

„Există de multă vreme documentate legături complicate ale dumnealui cu reprezentanți ai Federației Ruse. Pentru România este extrem de important ca acest tip de influență să fie limitată pe teritoriul nostru, mai ales că noi avem un număr foarte mare de cetățeni, care sunt și cetățeni români, și cetățeni ai Republicii Moldova. Este o decizie care a fost luată din rațiuni care țin de siguranța națională”.

Ceban a reacționat imediat, negând orice legătură cu Moscova:

„Acest tip de legături complicate nu există și ei cunosc acest lucru. Ca dovadă a faptului există oameni politicieni atât în România, cât și în Republica Moldova ori în statele UE care nu neapărat au legături complicate, dacă să vorbim în terminologia dumneaei, dar au chiar aceste legături deschise și nu li se întâmplă nimic. Asta este prima teză în baza căreia afirm că este o comandă politică”.

În luna iulie 2025, Ion Ceban anunțat că o va da în judecată pe ministra de Externe a României. Iar la începutul lunii septembrie, judecătorii de la București i-au respins cererea lui Ceban, privind ridicarea restricției de călătorie. Atunci, avocații primarului au menționat că vor ataca decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție.