Kremlinul a accelerat campania de destabilizare a Republicii Moldova înaintea summitului Moldova-UE, acțiunile fiind coordonate de prim-adjunctul șefului administrației prezidențiale ruse, Serghei Kirienko. Alerta vine din partea Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, care precizează că obiectivul Moscovei este formarea unui guvern pro-rus după alegerile parlamentare din 28 septembrie și consolidarea influenței în regiune.

Pentagonul a oprit unele livrări de rachete de apărare aeriană şi alte muniții de precizie către Ucraina, din cauza îngrijorărilor că stocurile americane sunt prea scăzute, au declarat marţi două persoane familiarizate cu această decizie pentru Reuters. Ulterior, informația a fost confirmată de Casa Albă. „Orice întârziere sau amânare” în livrările de arme americane către Kiev ar „încuraja” Rusia să-şi continue invazia, a declarat miercuri Ministerul de Externe ucrainean, informează AFP.

UPDATE Mitropolitului Onuri de Kiev, primatul Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei, i-a fost suspendată cetățenia ucraineană printr-un decret prezidențial, a anunțat Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) pe 2 iulie.

UPDATE Coreea de Nord urmează să tripleze numărul trupelor sale trimise să lupte pentru Rusia pe linia frontului cu Ucraina, trimițând între 25.000 și 30.000 de soldați suplimentari pentru a sprijini Moscova. Potrivit acestei evaluări, văzute de CNN, trupele ar putea ajunge în Rusia în următoarele luni, suplimentând cei 11.000 de militari trimiși în noiembrie, care au ajutat la respingerea incursiunii Ucrainei în regiunea Kursk. Aproximativ 4.000 dintre acești soldați nord-coreeni au fost uciși sau răniți în această misiune, conform oficialilor occidentali, dar cooperarea dintre Phenian și Moscova a crescut semnificativ de atunci, scrie CNN.

UPDATE Procurorii lituanieni au declarat miercuri că serviciul de informaţii al armatei ruse (GRU) a ordonat vandalizarea unui monument dedicat unui lider al rezistenței anti-sovietice în ianuarie 2024, transmite Agerpres. Trei rezidenți din Estonia au fost acuzaţi că au călătorit în Lituania pentru a comite fapta, a declarat procurorul Rimas Bradunas într-o conferinţă de presă.

UPDATE Ministerul Apărării din Ucraina a anunţat miercuri că nu a fost notificat oficial cu privire la nicio oprire a livrărilor de arme de către SUA și că solicită clarificări din partea colegilor americani. „Ucraina nu a primit nicio notificare oficială cu privire la suspendarea sau revizuirea programelor de livrare a asistenței de apărare aprobate”, se menţionează într-un comunicat, notează Rador.

UPDATE Atacul ucrainean din noaptea de 28 iunie asupra aerodromului Kirovskoye, situat în sud-estul Crimeei, a provocat pagube semnificative forțelor ruse. Imagini din satelit publicate ulterior confirmă distrugerea mai multor elicoptere și avarierea unor sisteme de apărare aeriană, scrie NewsWeek.

UPDATE Ministrul ucrainean de externe, Andriy Sybiha, l-a convocat pe șeful adjunct al misiunii ambasadei SUA în Ucraina, John Hinkel, la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, pentru a discuta urgent despre asistența militară și cooperarea în domeniul apărării, relatează Financial Times (FT).

UPDATE La Paris, biroul lui Macron a declarat, de asemenea, că discuţia a durat două ore şi a precizat că liderul francez a cerut o încetare a focului în Ucraina şi începerea negocierilor privind încheierea conflictului. O sursă diplomatică franceză a declarat pentru Reuters că Macron a vorbit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi înainte, şi după convorbirea sa cu Putin, pentru a-l informa cu privire la discuţii. Macron a vorbit, de asemenea, cu preşedintele american Donald Trump despre convorbirea avută cu Putin, notează HotNews.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat miercuri că Franța a solicitat ca președintele francez Emmanuel Macron să discute la telefon cu președintele rus Vladimir Putin după o pauză de aproape trei ani și că cei doi lideri au avut o discuție „foarte substanțială”.

UPDATE Forțele ruse au lansat noaptea trecută patru rachete antiaeriene S-300 și 114 drone. Apărarea aeriană ucraineană a distrus 79 de drone în nordul, centrul și estul țării. 40 de drone au fost doborâte cu foc direct, iar 39 au dispărut de pe radar sau au fost neutralizate de bruiaj. Forțele Aeriene ale Ucrainei au precizat că s-au înregistrat 14 lovituri pe teritoriul țării, iar în două locuri au căzut resturi de drone, notează Spotmedia.

UPDATE Ministerul Afacerilor Externe rus a declarat miercuri că unele forţe încearcă să distrugă legăturile dintre Moscova şi Baku şi că acestea ar trebui să se gândească foarte bine la ceea ce fac, informează agenţia RIA Novosti, preluată de Reuters.

UPDATE Germania şi Regatul Unit vor semna la 17 iulie un tratat de apărare care include o clauză de asistenţă reciprocă în cazul unei ameninţări la adresa oricăreia dintre cele două ţări, a relatat miercuri publicaţia Politico, preluată de agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

UPDATE Dictatorul belarus Alexandr Lukașenko a anunțat marți că sistemul de rachete Oreșnik, fabricat în Rusia, va fi desfășurat în Belarus până la sfârșitul anului. El a declarat la o ceremonie de Ziua Independenței că decizia a fost luată în coordonare cu Vladimir Putin, în timpul unei întâlniri la Volgograd. Liderul belarus a subliniat că orice utilizare a sistemului Oreșnik nu ar include focoase nucleare și că menținerea capacităților militare moderne este esențială pentru apărarea națională.

UPDATE O explozie urmată de un incendiu a avut loc noaptea trecută, în timpul unui atac cu drone care a vizat orașul Harkov, relatează Ukrainska Pravda. Un service auto a fost cuprins de flăcări, iar flăcările au fost stinse de pompieri. Un atac cu cinci drone în raionul Kupiansk din regiunea Harkov s-a soldat cu un mort și un rănit. Patru oameni au fost răniți dimineață într-un atac cu drone asupra orașului Herson și a unui sat din apropiere. De asemenea, patru oameni au fost răniți, iar două mașini au fost avariate într-un atac cu dronă FPV care a avut loc dimineață în orașul Nikopol, a anunțat Serhii Lîsak, șeful administrației militare regionale, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a graţiat 16 deţinuţi, a anunţat miercuri biroul său de presă, la peste o săptămână după eliberarea surpriză a mai multor persoane, printre care opozantul Serghei Tihanovski, informează AFP.

UPDATE „Flota fantomă” utilizată de Rusia, dar şi de Iran şi Coreea de Nord, pentru a transporta petrol ocolind sancţiunile ar putea număra „circa 900 de nave”, a afirmat miercuri amiralul francez Benoit de Guibert în faţa deputaţilor, informează AFP, citată de Agerpres.

UPDATE Avocatul Poporului, Dmytro Lubinets, a declarat pe 1 iulie că forțele ruse au executat probabil un alt prizonier de război ucrainean. El a făcut referire la un videoclip recent care pare să arate prizonierul legat de o motocicletă și târât pe un drum, indicând o execuție brutală, scrie Mediafax. 

UPDATE Coreea de Nord folosește deja sisteme de apărare antiaeriană rusești Pantsir S-1 (Panțîr S-1) în Phenian, a declarat marți, 1 iulie, generalul Kirilo Budanov, șeful serviciului ucrainean de spionaj militar (HUR), într-un interviu video acordat postului Hromadske Radio. Sosirea rachetelor Pantsir este un alt semn potrivit căruia Coreea de Nord își îmbunătățește tehnologia armamentului și puterea militară prin cooperarea cu Rusia, notează The Kyiv Independent. 

UPDATE O lovitură rusească a vizat un vehicul de evacuare în regiunea Donețk a Ucrainei, provocând moartea unui civil. Potrivit poliției, forțele ruse au lansat trei atacuri separate asupra vehiculelor de evacuare puse la dispoziție de capelani, scrie Mediafax.

UPDATE Germania nu a luat încă o decizie privind furnizarea de rachete Taurus Ucrainei, a declarat cancelarul german Friedrich Merz, anunță The Kyiv Independent. El a subliniat că acest sistem este extrem de complex și ar necesita cel puțin șase luni de pregătire pentru forțele ucrainene, un proces pe care Germania nu a fost de acord să îl înceapă, potrivit Mediafax.

UPDATE Forțele ucrainene au vizat un post de comandă rusesc în regiunea Donețk, potrivit unui comunicat al Statului Major General al Ucrainei. Atacul a afectat semnificativ capacitatea Rusiei de a planifica și desfășura operațiuni militare în sectoarele Pokrovsk și Torețk de pe linia frontului, se arată în declarație, notează Mediafax.

UPDATE Potrivit analistului politic ucrainean Volodimir Fesenko, consultat de publicația RBC-Ucraina, apelul nu a adus nicio schimbare reală în procesul de negociere. „A fost mai mult un gest simbolic decât unul practic”, a comentat el. „De fapt, nu e nimic surprinzător aici. Anul trecut, și Olaf Scholz a făcut o încercare similară. A fost un eșec total atunci. Putin nu îl ia în serios pe Scholz, și exact asta nu a înțeles Macron”, a explicat expertul ucrainean, scrie Libertatea.

UPDATE Vladimir Putin a afirmat marți, în cadrul unei convorbiri cu Emmanuel Macron, că războiul din Ucraina este o „consecință directă a politicii statelor occidentale”, considerând, de asemenea, că un acord de pace trebuie să fie „pe termen lung”, aceasta fiind prima lor convorbire din 2022, relatează AFP. Președintele rus „i-a reamintit (domnului Macron) că (sic) conflictul ucrainean este o consecință directă a politicii statelor occidentale”, a anunțat Kremlinul, adăugând că Occidentul „a ignorat interesele de securitate ale Rusiei ani de zile” și a creat un „cap de pod antirus în Ucraina”. Potrivit președinției ruse, Putin i-a spus omologului său francez că orice acord de pace în Ucraina trebuie să fie „global și pe termen lung, să prevadă eliminarea cauzelor profunde ale crizei ucrainene și să se bazeze pe noi realități teritoriale, scrie Spotmedia.

UPDATE Pe 1 iulie 2025, președintele Franței, Emmanuel Macron, a vorbit la telefon cu Vladimir Putin pentru prima dată în aproape trei ani. Tema principală a fost războiul din Ucraina, însă și criza din Orientul Mijlociu a fost abordată. Convorbirea, care a durat două ore, a fost percepută drept o mutare riscantă de diplomație. Emmanuel Macron a subliniat „sprijinul neclintit al Franței pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, conform informațiilor transmise de Palatul Elysee. Președintele francez a cerut „instaurarea unui armistițiu, cât mai curând posibil, cât și inițierea unor negocieri între Ucraina și Rusia pentru o soluționare durabilă a conflictului”.

UPDATE Ucraina a efectuat un atac asupra unei rafinării de petrol rusești situate în regiunea Saratov, a anunțat Statul Major General pe 1 iulie. Potrivit comunicatului, această facilitate este considerată o țintă importantă, deoarece forțele ruse depind de producția sa pentru alimentarea unităților militare implicate în războiul împotriva Ucrainei, potrivit Mediafax.

UPDATE Statele Unite au ridicat sancțiunile împotriva Rusiei care împiedicau construirea centralei nucleare (CNE) Paks-2 din Ungaria, în cadrul proiectului Rosatom, scrie neftegaz.ru, citat de Știripesurse. Anunțul a fost făcut de șeful Ministerului Afacerilor Externe al Ungariei, P. Szijjarto.

UPDATE Rusia a introdus un nou tip de cont de investiţii, care oferă garanţii de retragere, conform unui decret semnat marţi de Vladimir Putin, în cadrul eforturilor de a atrage din nou investitori străini pe piaţa bursieră rusă, transmite Reuters. Investitorii străini vor putea deschide noi conturi „In” în care să realizeze investiţii în ruble, valută, acţiuni şi obligaţiuni, beneficiind de dreptul de a-şi retrage fondurile în anumite condiţii garantate. Necesitatea revigorării investiţiilor externe a fost unul dintre subiectele discutate la Forumul Economic de la Sankt Petersburg din luna iunie, însă lipsa investitorilor occidentali importanţi şi absenţa unor acorduri semnificative au subliniat dificultăţile Moscovei în acest domeniu, potrivit Spotmedia.

UPDATE Un fost președinte al Ucrainei a declarat că Volodimir Zelenski încearcă să „îndepărteze orice concurent din peisajul politic” și să conducă țara cu mână de fier. Petro Poroșenko, un rival politic al lui Zelenski, l-a acuzat de „autoritarism” după ce guvernul l-a sancționat anul acesta, împiedicându-l să candideze la alegeri, potrivit Digi24.

UPDATE  Un avion de vânătoare-bombardament Su-34 s-a prăbușit în regiunea Nijni Novgorod, în timpul unui zbor de antrenament. Autoritățile ruse confirmă că incidentul este al treilea de acest fel în 2025 pentru forțele aeriene ale Federației Ruse, scrie NewsWeek.

UPDATE Danemarca a extins serviciul militar obligatoriu și la femei, începând cu 1 iulie 2025, în conformitate cu o lege adoptată de parlamentul danez în iunie 2023, relatează Reuters. 

UPDATE Ministerul Apărării din România anunţă că Federaţia Rusă a reluat atacurile cu drone asupra unor obiective din Ucraina, în proximitatea frontierei cu România, motiv pentru care, în noaptea de marţi spre miercuri, două aeronave F-16 au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situaţiei aeriene. Anterior, ISU Tulcea a anunţat că a fost emis mesaj de avertizare pentru populaţie. ”Federaţia Rusă a reluat atacurile cu drone asupra unor obiective civile şi de infrastructură portuară din Ucraina, în noaptea de 1 iulie, în proximitatea frontierei cu România.Centrul Naţional Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă privind instituirea măsurilor de alertare a populaţiei din județul Tulcea, fiind transmise mesaje RO-Alert”, a transmis, miercuri dimineaţă, Ministerul Apărării.

UPDATE Ucraina va lansa o inițiativă de producție comună de armament împreună cu statele participante la summitul Ramstein, a anunțat ministrul apărării Rustem Umerov pe 1 iulie. Programul va presupune construirea de noi fabrici și facilități de producție de arme atât în Ucraina, cât și în străinătate.

UPDATE SUA confirmă că au oprit unele livrări de arme către Kiev, a declarat Casa Albă, în contextul intensificării războiului Rusiei împotriva Ucrainei, scrie BBC. Decizia a fost luată „pentru a pune interesele Americii pe primul loc” în urma unei revizuiri a Departamentului Apărării privind „sprijinul și asistența militară a SUA pentru alte țări”, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Anna Kelly. SUA au trimis zeci de miliarde de dolari în ajutor militar Ucrainei de când Rusia și-a lansat invazia la scară largă în februarie 2022, ceea ce i-a determinat pe unii din administrația Trump să își exprime îngrijorarea că stocurile americane sunt prea mici, scrie AlephNews.

UPDATE Pentagonul a oprit unele livrări de rachete de apărare aeriană și alte muniții de precizie către Ucraina din cauza îngrijorărilor că stocurile SUA sunt prea mici, au declarat pentru Politico două surse bine informate. În ultimele zile, Pentagonul a încetinit unele livrări de arme promise Kievului în timpul administrației fostului președinte Joe Biden, au declarat persoanele respective. Pentagonul nu a răspuns la o cerere de comentarii, scrie Reuters. Printre armele care nu vor mai fi livrate Ucrainei se numără interceptoarele de apărare aeriană, care ar ajuta la doborârea dronelor și a rachetelor rusești, plus alte muniții, au declarat sursele. Oficial, nicio nouă politică nu a fost anunțată de Casa Albă, dar sursele Politico indică faptul că americanii își schimbă strategia în ceea ce privește războiul din Ucraina.

UPDATE Un atac cu rachete asupra localității ucrainene Huliaipole, în regiunea Dnipropetrovsk, l-a ucis pe Serhii Zakharevici, comandantul Brigăzii 110 Mecanizate a Ucrainei, a anunțat președintele Volodimir Zelenski în discursul său de seară din 1 iulie. Lovitura a rănit, de asemenea, 30 de persoane, scrie Mediafax.

UPDATE Imaginile de pe site sunt atrăgătoare: tinere africane cu codiţe afro care zâmbesc, sau citesc în timp ce stau întinse pe paturi suprapuse. Arată ca niște studente aflate în vacanță de studiu. În realitate, sunt muncitori africani recrutați de Federația Rusă pentru a asambla drone în fabrici din îndepărtatul Tatarstan, la o mie de kilometri est de Moscova și la aproximativ 1.500 de granița cu Ucraina. E vorba de aceleași drone care vizează cu sutele orașele ucrainene și pe care Iranul le furnizează acum din ce în ce mai puțin și doar pe bucăți. Era iunie acum doi ani când Casa Albă a publicat fotografii din satelit care confirmau existența fabricilor de drone în Rusia. Și nu este o noutate faptul că Moscova atrage forță de muncă din statele africane „prietenoase” pentru locuri de muncă pe care rușii nu le consideră atractive din punct de vedere economic. Șomajul în țară este de 2%, iar pentru bărbații din cele mai sărace regiuni, înrolarea în armată este mai profitabilă decât munca într-o fabrică, scrie AVVENIRE, citat de Rador.

Atac cu drone rusești lângă granița Republicii Moldova și zi crucială pentru viitorul Ucrainei. Oficialii europeni negociau înaintea Consiliului European de joi de la Bruxelles un compromis de ultim moment pentru a oferi Ucrainei miliardele de euro de care are nevoie pentru a-și finanța războiul, dar și cheltuielile de zi cu zi, scriu Reuters și Politico. „Trebuie să găsim o soluție astăzi”, a declarat Ursula von der Leyen. „Nu vom părăsi Consiliul European fără o soluție pentru finanțarea Ucrainei în următorii doi ani.” Volodimir Zelenski avertizează că absenţa unei decizii asupra activelor ruse îngheţate va fi „o mare problemă” pentru Ucraina. Totodată, se declară deschis pentru alegeri, dar anunță două condiții.

Între timp, Rusia a lansat un atac amplu contra Ucrainei, folosind zeci de drone. Deși apărarea aeriană a interceptat majoritatea dronelor, au fost raportate pagube la infrastructura civilă și mai mulți civili au fost răniți. Totodată, Estonia susţine că trei grăniceri ruşi au pătruns ilegal pe teritoriul său. După ce o generație întreagă a trăit vremuri de pace, Europa le spune cetățenilor să se pregătească de război, notează Wall Street Journal (WSJ). Mai mult, Rusia ar putea fi declarată stat sponsor al terorismului în SUA.

UPDATE Atac cu drone rusești lângă granița Republicii Moldova. Activitatea punctelor de trecere a frontierei Palanca-Maiaki Udobnoe și Tudora-Starokazacie este sistată, după ce, în jurul orei 16.00, drone cu încărcătură explozivă au lovit podul peste Nistru situat în extravilanul localității Maiaki-Udobnoe din Ucraina. Momentul atacului a fost surpins de internauți, care au postat imagini pe rețelele de socializare. Presa din Ucraina scrie că o femeie ar fi decedat, iar trei copii au fost răniți. Informația nu a fost însă confirmată de surse oficiale. În urma incidentului, circulația pe pod a fost sistată, iar zona a fost izolată, informează Poliția de Frontieră. Zeci de șoferi au rămas blocați în cozi kilometrice la ieșirea din regiune, în zona localității Maiaki. Autoritățile recomandă cetățenilor să evite deplasările în această zonă și să manifeste prudență sporită, în special în regiunea Odesa.

UPDATE  Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus joi că țara are nevoie urgentă de o decizie legată de fondurile rusești înghețate. El a precizat că hotărârea trebuie luată înainte de „sfârșitul anului”. „Anul acesta”, a accentuat liderul ucrainean. În ceea ce privește parcursul european al Ucrainei, Zelenski a spus că procesul de aderare nu trebuie blocat de niciun stat membru. Zelenski a explicat că intrarea în Uniunea Europeană reprezintă o parte importantă a garanțiilor de securitate pentru Kiev. Din acest motiv, perspectiva aderării are o importanță „cea mai mare” și nu trebuie condiționată de acordul sau susținerea Rusiei. Referitor la discuțiile de pace susținute de Statele Unite, Volodimir Zelenski a declarat că „există progrese în dialogul nostru cu partea americană”. El a spus că se așteaptă ca Moscova să respingă unele propuneri, inclusiv ideea unei forțe europene de stabilizare în Ucraina, esențială pentru garanții de securitate oferite de SUA și Europa, scrie Mediafax.

UPDATE Liderii UE au convenit în cadrul summitului de joi de la Bruxelles să lucreze la opțiunea de finanțare a Ucrainei în perioada 2026-2027 prin utilizarea activelor rusești înghețate, mai degrabă prin împrumuturi comune, potrivit anunțului făcut de prim-ministrul polonez Donald Tusk, citat de Reuters.

UPDATE Liderii Uniunii Europene sunt de acord că utilizarea activelor rusești pentru sprijin financiar acordat Ucrainei reprezintă o soluție corectă, însă mai există detalii tehnice care necesită clarificări. Declarația a fost făcută joi de premierul Poloniei, Donald Tusk, scrie Reuters. „Am făcut cu siguranță un progres, toată lumea este de acord că merită să negociem și ar fi corect să se utilizeze active rusești, dar unele țări vor lupta până la sfârșit pentru a-și maximiza garanțiile”, a spus Donald Tusk jurnaliștilor, la Bruxelles.

UPDATE Institutul pentru Studiul Războiului (ISW - din SUA) se află în centrul unui scandal din cauza manipulării unei hărți interactive a frontului din Ucraina - transmite postul public ucrainean Suspilne, relatează Rador Radio România. Un angajat al acestui centru american de analiză ar fi introdus date false despre înaintarea trupelor ruse în orașul Mirnohrad, regiunea Donețk, pentru a influența rezultatele pariurilor pe platforma Polymarket - scrie publicaţia "Responsible Statecraft", citând o investigaţie "404 Media". Incidentul a avut loc pe 15 noiembrie. Pe platforma Polymarket, utilizatorii pariau dacă Rusia va ocupa Mirnohrad înainte de lăsarea întunericului, majoritatea considerând acest lucru puțin probabil. Totuși, în timpul nopţii, cineva cu acces la administrarea hărților ISW a modificat indicațiile, marcând o intersecție cheie ca fiind deja "ocupată de ruși", fără dovezi reale ale unei astfel de înaintări a armatei Rusiei. Datorită acestei modificări, câțiva investitori care au făcut pariuri riscante au obținut profituri de până la 33.000%. În total, utilizatorii au investit aproximativ 1,3 milioane de dolari pe această piață. Dimineața următoare, modificarea de pe hartă a fost eliminată, dar plățile către câștigători fuseseră deja efectuate, scrie Știripesurse.

UPDATE Kremlinul a confirmat joi că Moscova are în pregătire contacte cu Washingtonul pentru a obţine detalii despre negocierile avute de SUA cu Ucraina şi cu susţinătorii europeni ai acesteia privind o posibilă înţelegere de pace care să pună capăt războiului ruso-ucrainean, relatează agenţiile de știri Reuters şi EFE, citate de Agerpres. 

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a declarat pregătit pentru organizarea alegerilor prezidențiale, în contextul în care Washingtonul a formulat recent o astfel de solicitare. Vorbind cu jurnaliștii joi dimineață, Zelenski a spus că „Statele Unite ale Americii au solicitat organizarea alegerilor prezidențiale, iar eu le-am spus că sunt pregătit pentru astfel de alegeri”, notează Kyiv Post. El a afirmat că alegerile prezidențiale pot fi organizate, dar doar dacă sunt îndeplinite două condiții: securitatea alegătorilor și a soldaților în contextul atacurilor cu rachete în curs și un cadru juridic care să garanteze legitimitatea în condiții de lege marțială. Dacă securitatea alegerilor ar fi asigurată, Zelenski a mai spus că Ucraina „ar putea fi gata să procedeze la organizarea scrutinului în următoarele 60-90 de zile”. „Nu mă agăț de funcția mea. Cred că Ucraina ar trebui să fie pregătită pentru orice evoluție a evenimentelor”, a spus el, potrivit Kyiv Post.

UPDATE Rusia folosește regiunea Kaliningrad nu numai ca bază militară, ci ca instrument de presiune strategică asupra NATO și Europei, a explicat fostul șef al serviciilor de informații din Lituania. Potrivit lui Darius Jurgelevičius, riscul unei escaladări, inclusiv cu componentă nucleară, nu mai poate fi ignorat de oficialii Europei. Poziția enclavei, între Polonia și Lituania, cu acces direct la Marea Baltică, îi oferă Rusiei un avantaj strategic major. „Kaliningrad se află printre primele trei scenarii posibile pentru o confruntare NATO–Rusia. Este un pretext realist pentru justificarea unei escaladări militare”, a declarat joi Jurgelevičius, într-un interviu pentru Kyiv Post.

UPDATE Analiștii militari ucraineni de la DeepState avertizează că forțele ruse au înregistrat noi avansuri în estul regiunii Donețk, apropiindu-se de Myrnohrad și continuând presiunea în direcția orașului Siversk, scrie Spotmedia.

UPDATE Este una din mizele schimburilor diplomatice aflate în desfășurare între Washington și Moscova: sfârșitul războiului din Ucraina ar putea însemna încetarea rapidă a izolării economice a Rusiei față de Occident. Wall Street Journal afirmă, în orice caz, că acesta este unul dintre subiectele de dialog cele mai avansate, scrie RFI.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că discursul său, înregistrat de la Kupiansk, la foarte mică distanță de front, a avut un impact semnificativ asupra partenerilor internaționali, inclusiv asupra Statelor Unite. El a făcut aceste remarci în timp ce răspundea la întrebări despre dacă partenerii au văzut discursul său de la Kupiansk, dacă au înțeles că dictatorul rus Vladimir Putin minte cu privire la situația actuală de pe front și dacă discursul a influențat negocierile, relatează Ukrinform. 

UPDATE „Nu există un act de apărare europeană mai important decât sprijinirea apărării Ucrainei. Următoarele zile vor fi cruciale pentru asigurarea acestui lucru”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unui discurs ținut în fața Parlamentului European, în ajunul summitului.

UPDATE Prim-ministrul polonez Donald Tusk a avertizat că Uniunea Europeană trebuie să aleagă între „bani astăzi sau sânge mâine”, în contextul în care liderii blocului comunitar se reunesc pentru a vota utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei, relatează Independent.

UPDATE Volodimir Zelenski le-a transmis un avertisment dur liderilor europeni înaintea unui summit crucial al Uniunii Europene, desfășurat la Bruxelles, pe fondul unei noi escaladări militare. Președintele Ucrainei spune că Rusia nu dă semne că vrea pacea și se pregătește să continue războiul și anul viitor, în timp ce, potrivit Sky News, trei persoane au fost ucise în urma unor atacuri cu drone ucrainene asupra unui port din Rusia, scrie Libertatea.

UPDATE Kievul va avea „o mare problemă” dacă liderii din Uniunea Europeană (UE) nu vor ajunge la un acord asupra utilizării activelor ruse îngheţate pentru a finanţa un ajutor pentru Ucraina, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski joi, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres. 

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a sosit, joi, la Bruxelles, pentru a convinge liderii europeni să adopte o decizie politică privind transferul către Ucraina a activelor rusești înghețate. Este vorba despre circa 200 de miliarde de euro, care sunt critic necesare Kievului pentru apărare și pentru viitoarea reconstrucție. 

UPDATE Războiul Rusiei împotriva Ucrainei s-ar putea încheia cu un rezultat neașteptat care, potrivit presupunerilor expertului, este discutat în cadrul părții secrete a negocierilor. O „fereastră de oportunitate” pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei ar putea apărea în intervalul dintre februarie și aprilie 2026, în timp ce 90% din negocierile care au avut loc și continuă să aibă loc rămân cu ușile închise — aceasta este opinia exprimată pentru TSN.ua de către politologul Volodimir Fesenko.

UPDATE Congresul american a adoptat miercuri strategia de apărare a Statelor Unite pentru anul 2026, reafirmând sprijinul Washingtonului pentru alianțele din Europa și pentru Ucraina. Decizia contrazice profund mesajele recente transmise de președintele Donald Trump. Congresul Statelor Unite a aprobat miercuri Legea de Autorizare a Apărării Naționale (NDAA) pentru 2026, documentul anual care stabilește prioritățile de securitate și bugetul apărării americane, scrie NewsWeek.

UPDATE Trei persoane, inclusiv doi membri ai echipajului unei nave de marfă, au fost ucise în atacuri cu drone ucrainene, joi noapte, asupra portului rusesc Rostov-pe-Don și a orașului Bataisk din sudul regiunii Rostov, a declarat guvernatorul local.

UPDATE Aproape că nu trece o săptămână fără ca un guvern european, un lider militar sau un șef al serviciilor de securitate să țină un discurs sumbru, avertizând populația că se îndreaptă spre un posibil război cu Rusia. Este o schimbare psihologică profundă pentru un continent care, după două războaie mondiale, s-a reconstruit promovând armonia și prosperitatea economică comună, scrie publicația Wall Street Journal.

UPDATE Trimisul președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, este așteptat să viziteze Miami în acest weekend pentru discuții cu trimisul Casei Albe, Steve Witkoff, și consilierul și ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, cu privire la planul SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, au declarat un oficial al Casei Albe și o sursă bine informată, relatează Axios. Emisarii lui Donald Trump le vor prezenta oficialilor ruși concluziile celei mai recente runde de discuții, în condițiile în care Moscova nu și-a schimbat semnificativ poziția, afirmă surse citate de Politico.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că, dacă țările alianței nu își vor respecta angajamentul de a aloca cel puțin 5% din PIB pentru apărare, Rusia ar putea deveni mai puternică decât ele în câțiva ani, potrivi BBC. Într-un interviu acordat BBC Radio, Rutte a comentat și recentele declarații ale președintelui rus Vladimir Putin cu privire la intenția sa de a cuceri teritoriile ucrainene, pe care Rusia le numește „teritoriile sale istorice”. Rutte a calificat drept „nebunie” faptul că dorința lui Putin de a-și realiza „ideea istorică de a recâștiga influența în Ucraina” sau în întreaga fostă Uniune Sovietică a dus deja la moartea sau rănirea a 1,1 milioane de ruși.

UPDATE Președintele ucrainean a menționat că semnalele pe care le transmite Putin nu sunt deloc noi. „El nu vrea să încheie războiul. Întrebarea este dacă îl poate continua. Aceasta depinde deja de parteneri, de presiunea lor sancționară și diplomatică. Acum, colegii americani afirmă că Putin este pregătit pentru încheierea războiului. Atât în mod public, cât și în formate nepublice. Noi susținem inițiativele americanilor” – a adăugat președintele Ucrainei. Zelenski a subliniat că Ucraina nu este de acord cu toate elementele posibilelor viitoare acorduri, existând, printre altele, diferențe privind problema teritorială, finanțarea activelor înghețate etc, scrie Rador.

UPDATE Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei și acțiunile coordonate ale aliaților pot împiedica regimul de la Kremlin să continue războiul în același ritm în anul care urmează. „Nu cred că economia lui Putin este capabilă să susțină acest război la aceeași intensitate ca înainte. Dacă sancțiunile vor funcționa cu adevărat şi Statele Unite vor fi cinstite și transparente, iar Putin va încetini acum diplomatic acest val, SUA vor exercita o presiune mai mare asupra lui” – a afirmat Zelenski, joi, la o discuție cu presa, notează Rador.

UPDATE Comisia Dunării a creat un registru al pagubelor cauzate de agresiunea rusă în regiunea Dunării de Jos și a constatat încălcări ale Convenției de la Belgrad – a anunţat vicepremierul pentru reconstrucția Ucrainei, Oleksi Kuleba. Potrivit acestuia, la cea de-a 104-a sesiune a organizației, cele mai multe state membre au susținut decizia inițiată de Ucraina privind crearea unui astfel de registru special al pagubelor provocate de Rusia în zona dunăreană, notează Rador.

UPDATE „O noapte dificilă pentru regiunea noastră Cerkasî”, a scris guvernatorul Ihor Tabureț pe aplicația de mesagerie Telegram. Conform acestuia, atacul a vizat infrastructura critică, iar o parte a principalului oraș al regiunii a rămas fără energie electrică. Totodată, mai mult de 12 case au fost avariate în urma bombardamentului. Armata ucraineană a precizat că Rusia a lansat în total 82 de drone asupra Ucrainei în cursul nopții, iar forțele ucrainene au reușit să neutralizeze 63 dintre ele, potrivit News.ro.

UPDATE Armata rusă a lansat 82 de drone, inclusiv drone de tip Shahed sau Gerbera asupra regiunilor Cerkasî, Odessa, Nikolaev, Dnipropetrovsk și Sumî, au anunțat Forțele Aeriene Ucrainene, punctând că 63 au fost doborâte de sistemele de apărare aeriană ucrainene. În regiunea Sumî, o dronă a provocat daune infrastructurii civile, rănind o persoane. În regiunea Odesa au fost avariate un bloc rezidențial și o școală, fiind rănite șapte persoane. Șase au primit îngrijiri la fața locului, a șaptea fiind internată în stare moderată. Regiunea Nikolaev a fost vizată de atacuri asupra infrastructurii energetice, care au provocat întreruperi de curent, fără să fie anunțate victime. În regiunea Cerkasî, în orașul Krivoi Rog, dronele au au lovit zone rezidențiale, declanșând incendii și rănind două persoane.

UPDATE Compania rusă ZaVOZ, specializată în proiectarea de echipamente militare, a anunţat joi că începe producţia în masă a unei noi uniforme de camuflaj care va permite soldaţilor să treacă nedetectați de dronele inamice, chiar şi de cele echipate cu camere cu infraroșu, informează EFE.

UPDATE Congresul Statelor Unite este acum scena unei confruntări politice și morale majore, după ce un proiect de lege bipartizan ar putea desemna Rusia drept stat sponsor al terorismului. Inițiativa vizează în special răpirea copiilor ucraineni și atacurile asupra populației civile. Legiuitorii americani dezbat intens desemnarea Rusiei drept stat sponsor al terorismului, într-un moment în care războiul brutal al Ruiei din Ucraina continuă să facă zilnic victime în rândul populației nevinovate și în special în rândul copiilor, scrie NewsWeek.

UPDATE Vânzările de medicamente pentru mahmureală în Rusia au crescut cu 27% între ianuarie şi octombrie 2025, atingând un maxim al ultimilor trei ani, o situaţie pe care companiile farmaceutice ruseşti o atribuie creșterii concurenței şi unei tendințe tot mai mari în rândul ruşilor către un stil de viaţă mai sănătos, relatează joi agenția EFE.

UPDATE Autoritățile ruse au anunțat joi condamnarea la 13 ani de închisoare a lui Hayden Davies, un cetățean britanic în vârstă de 30 de ani, acuzat că a luptat ca mercenar de partea Ucrainei împotriva Rusiei, notează Reuters. Potrivit Procuraturii Generale al Rusiei, Davies a fost judecat de o instanță din Donețk-ul ocupat. Acesta ar fi ajuns în Ucraina în august 2024. Acesta a intrat în Legiunea Internaționale pentru Apărarea Ucrainei, ar fi participat la procesul de instrucția și ar fi luptat împotriva armate ruse în Donețk. Procuratura mai anunță că britanicul ar fi fost capturat de trupele ruse în iarna anului 2024, fiind înarmat cu o pușcă de asalt americană și muniție. 

UPDATE Istoricul Thierry Wolton avertizează că democrația europeană rămâne neînțeleasă de restul lumii și se declară surprins de acordul dintre Putin și Trump, menit să slăbească Europa pentru câștig economic ulterior. Democrația este un fenomen născut în Europa, specific acestui continent, care nu e de interes pentru restul lumii şi nici înţeles. Europa este asemenea satului de gali din povestea Asterix şi Obelix, o mică insulă care este asediată şi căreia ceilalți îi vor pielea, afirmă istoricul francez Thierry Wolton într-un interviu acordat News.ro. Wolton spune că a fost surprins de amploarea înțelegerii făcute de Putin şi Trump peste capul Europei, cei doi având interesul comun de a slăbi construcția politică europeană pentru a putea exploata şi domina apoi economic ţările de pe continent.

UPDATE Luna trecută, liderul de la Kremlin a confirmat că Rusia a început deja demersurile pentru producția de serie a sistemului Oreșnik. Putin a lăudat anterior puterea de distrugere a rachetei, comparând-o cu cea a unei arme nucleare și susținând că este imposibil de interceptat, deși unii experți internaționali s-au arătat sceptici față de aceste afirmații. „Până la sfârșitul acestui an, noul sistem de rachete hipersonice cu rază medie de acțiune Oreșnik va fi introdus în serviciul de luptă”, a declarat Putin miercuri, în cadrul unei reuniuni extinse cu înalți oficiali militari la Moscova. Mai mult, Rusia intenționează să desfășoare acest sistem și pe teritoriul statului vecin Belarus, care are granițe comune atât cu Ucraina, cât și cu state membre NATO. Președintele belarus, Alexandr Lukașenko, a confirmat recent că rachetele Oreșnik vor intra în serviciu de luptă în țara sa până la finalul anului 2025. În replică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că raza de acțiune a acestor rachete reprezintă o amenințare directă la adresa întregii Europe. El a solicitat guvernelor occidentale să impună sancțiuni drastice companiilor rusești implicate în dezvoltarea acestei noi tehnologii militare, notează Realitatea.

UPDATE  Estonia a început instalarea primelor buncăre militare în secțiunea sud-estică a frontierei sale cu Rusia, ca parte a Liniei de Apărare Baltice, un amplu proiect defensiv comun al statelor baltice, potrivit Onet. Noile structuri subterane vor constitui nucleul unui sistem de fortificații menit să întărească flancul estic al NATO în regiune.

UPDATE Trei grăniceri ruşi au trecut ilegal în teritoriul Estoniei miercuri, a anunţat Ministerul estonian de Externe, relatează dpa. Potrivit ministerului, cei trei au traversat linia de control între Estonia şi Rusia pe un dig de protecţie de pe râul Narva, conform Agerpres. Cei trei au ajuns la faţa locului cu un vehicul cu pernă de aer, apoi au mers pe jos de-a lungul digului, după care s-au întors la vehiculul lor şi au trecut înapoi pe partea rusă. Ministerul a publicat o înregistrare video înregistrată de o cameră de supraveghere de la locul incidentului, care a avut loc lângă satul Vasknarva. Ministrul de interne estonian Igor Taro a afirmat că motivele grănicerilor ruşi sunt neclare.