Kremlinul a accelerat campania de destabilizare a Republicii Moldova înaintea summitului Moldova-UE, acțiunile fiind coordonate de prim-adjunctul șefului administrației prezidențiale ruse, Serghei Kirienko. Alerta vine din partea Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, care precizează că obiectivul Moscovei este formarea unui guvern pro-rus după alegerile parlamentare din 28 septembrie și consolidarea influenței în regiune.

Pentagonul a oprit unele livrări de rachete de apărare aeriană şi alte muniții de precizie către Ucraina, din cauza îngrijorărilor că stocurile americane sunt prea scăzute, au declarat marţi două persoane familiarizate cu această decizie pentru Reuters. Ulterior, informația a fost confirmată de Casa Albă. „Orice întârziere sau amânare” în livrările de arme americane către Kiev ar „încuraja” Rusia să-şi continue invazia, a declarat miercuri Ministerul de Externe ucrainean, informează AFP.

UPDATE Mitropolitului Onuri de Kiev, primatul Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei, i-a fost suspendată cetățenia ucraineană printr-un decret prezidențial, a anunțat Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) pe 2 iulie.

UPDATE Coreea de Nord urmează să tripleze numărul trupelor sale trimise să lupte pentru Rusia pe linia frontului cu Ucraina, trimițând între 25.000 și 30.000 de soldați suplimentari pentru a sprijini Moscova. Potrivit acestei evaluări, văzute de CNN, trupele ar putea ajunge în Rusia în următoarele luni, suplimentând cei 11.000 de militari trimiși în noiembrie, care au ajutat la respingerea incursiunii Ucrainei în regiunea Kursk. Aproximativ 4.000 dintre acești soldați nord-coreeni au fost uciși sau răniți în această misiune, conform oficialilor occidentali, dar cooperarea dintre Phenian și Moscova a crescut semnificativ de atunci, scrie CNN.

UPDATE Procurorii lituanieni au declarat miercuri că serviciul de informaţii al armatei ruse (GRU) a ordonat vandalizarea unui monument dedicat unui lider al rezistenței anti-sovietice în ianuarie 2024, transmite Agerpres. Trei rezidenți din Estonia au fost acuzaţi că au călătorit în Lituania pentru a comite fapta, a declarat procurorul Rimas Bradunas într-o conferinţă de presă.

UPDATE Ministerul Apărării din Ucraina a anunţat miercuri că nu a fost notificat oficial cu privire la nicio oprire a livrărilor de arme de către SUA și că solicită clarificări din partea colegilor americani. „Ucraina nu a primit nicio notificare oficială cu privire la suspendarea sau revizuirea programelor de livrare a asistenței de apărare aprobate”, se menţionează într-un comunicat, notează Rador.

UPDATE Atacul ucrainean din noaptea de 28 iunie asupra aerodromului Kirovskoye, situat în sud-estul Crimeei, a provocat pagube semnificative forțelor ruse. Imagini din satelit publicate ulterior confirmă distrugerea mai multor elicoptere și avarierea unor sisteme de apărare aeriană, scrie NewsWeek.

UPDATE Ministrul ucrainean de externe, Andriy Sybiha, l-a convocat pe șeful adjunct al misiunii ambasadei SUA în Ucraina, John Hinkel, la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, pentru a discuta urgent despre asistența militară și cooperarea în domeniul apărării, relatează Financial Times (FT).

UPDATE La Paris, biroul lui Macron a declarat, de asemenea, că discuţia a durat două ore şi a precizat că liderul francez a cerut o încetare a focului în Ucraina şi începerea negocierilor privind încheierea conflictului. O sursă diplomatică franceză a declarat pentru Reuters că Macron a vorbit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi înainte, şi după convorbirea sa cu Putin, pentru a-l informa cu privire la discuţii. Macron a vorbit, de asemenea, cu preşedintele american Donald Trump despre convorbirea avută cu Putin, notează HotNews.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat miercuri că Franța a solicitat ca președintele francez Emmanuel Macron să discute la telefon cu președintele rus Vladimir Putin după o pauză de aproape trei ani și că cei doi lideri au avut o discuție „foarte substanțială”.

UPDATE Forțele ruse au lansat noaptea trecută patru rachete antiaeriene S-300 și 114 drone. Apărarea aeriană ucraineană a distrus 79 de drone în nordul, centrul și estul țării. 40 de drone au fost doborâte cu foc direct, iar 39 au dispărut de pe radar sau au fost neutralizate de bruiaj. Forțele Aeriene ale Ucrainei au precizat că s-au înregistrat 14 lovituri pe teritoriul țării, iar în două locuri au căzut resturi de drone, notează Spotmedia.

UPDATE Ministerul Afacerilor Externe rus a declarat miercuri că unele forţe încearcă să distrugă legăturile dintre Moscova şi Baku şi că acestea ar trebui să se gândească foarte bine la ceea ce fac, informează agenţia RIA Novosti, preluată de Reuters.

UPDATE Germania şi Regatul Unit vor semna la 17 iulie un tratat de apărare care include o clauză de asistenţă reciprocă în cazul unei ameninţări la adresa oricăreia dintre cele două ţări, a relatat miercuri publicaţia Politico, preluată de agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

UPDATE Dictatorul belarus Alexandr Lukașenko a anunțat marți că sistemul de rachete Oreșnik, fabricat în Rusia, va fi desfășurat în Belarus până la sfârșitul anului. El a declarat la o ceremonie de Ziua Independenței că decizia a fost luată în coordonare cu Vladimir Putin, în timpul unei întâlniri la Volgograd. Liderul belarus a subliniat că orice utilizare a sistemului Oreșnik nu ar include focoase nucleare și că menținerea capacităților militare moderne este esențială pentru apărarea națională.

UPDATE O explozie urmată de un incendiu a avut loc noaptea trecută, în timpul unui atac cu drone care a vizat orașul Harkov, relatează Ukrainska Pravda. Un service auto a fost cuprins de flăcări, iar flăcările au fost stinse de pompieri. Un atac cu cinci drone în raionul Kupiansk din regiunea Harkov s-a soldat cu un mort și un rănit. Patru oameni au fost răniți dimineață într-un atac cu drone asupra orașului Herson și a unui sat din apropiere. De asemenea, patru oameni au fost răniți, iar două mașini au fost avariate într-un atac cu dronă FPV care a avut loc dimineață în orașul Nikopol, a anunțat Serhii Lîsak, șeful administrației militare regionale, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a graţiat 16 deţinuţi, a anunţat miercuri biroul său de presă, la peste o săptămână după eliberarea surpriză a mai multor persoane, printre care opozantul Serghei Tihanovski, informează AFP.

UPDATE „Flota fantomă” utilizată de Rusia, dar şi de Iran şi Coreea de Nord, pentru a transporta petrol ocolind sancţiunile ar putea număra „circa 900 de nave”, a afirmat miercuri amiralul francez Benoit de Guibert în faţa deputaţilor, informează AFP, citată de Agerpres.

UPDATE Avocatul Poporului, Dmytro Lubinets, a declarat pe 1 iulie că forțele ruse au executat probabil un alt prizonier de război ucrainean. El a făcut referire la un videoclip recent care pare să arate prizonierul legat de o motocicletă și târât pe un drum, indicând o execuție brutală, scrie Mediafax. 

UPDATE Coreea de Nord folosește deja sisteme de apărare antiaeriană rusești Pantsir S-1 (Panțîr S-1) în Phenian, a declarat marți, 1 iulie, generalul Kirilo Budanov, șeful serviciului ucrainean de spionaj militar (HUR), într-un interviu video acordat postului Hromadske Radio. Sosirea rachetelor Pantsir este un alt semn potrivit căruia Coreea de Nord își îmbunătățește tehnologia armamentului și puterea militară prin cooperarea cu Rusia, notează The Kyiv Independent. 

UPDATE O lovitură rusească a vizat un vehicul de evacuare în regiunea Donețk a Ucrainei, provocând moartea unui civil. Potrivit poliției, forțele ruse au lansat trei atacuri separate asupra vehiculelor de evacuare puse la dispoziție de capelani, scrie Mediafax.

UPDATE Germania nu a luat încă o decizie privind furnizarea de rachete Taurus Ucrainei, a declarat cancelarul german Friedrich Merz, anunță The Kyiv Independent. El a subliniat că acest sistem este extrem de complex și ar necesita cel puțin șase luni de pregătire pentru forțele ucrainene, un proces pe care Germania nu a fost de acord să îl înceapă, potrivit Mediafax.

UPDATE Forțele ucrainene au vizat un post de comandă rusesc în regiunea Donețk, potrivit unui comunicat al Statului Major General al Ucrainei. Atacul a afectat semnificativ capacitatea Rusiei de a planifica și desfășura operațiuni militare în sectoarele Pokrovsk și Torețk de pe linia frontului, se arată în declarație, notează Mediafax.

UPDATE Potrivit analistului politic ucrainean Volodimir Fesenko, consultat de publicația RBC-Ucraina, apelul nu a adus nicio schimbare reală în procesul de negociere. „A fost mai mult un gest simbolic decât unul practic”, a comentat el. „De fapt, nu e nimic surprinzător aici. Anul trecut, și Olaf Scholz a făcut o încercare similară. A fost un eșec total atunci. Putin nu îl ia în serios pe Scholz, și exact asta nu a înțeles Macron”, a explicat expertul ucrainean, scrie Libertatea.

UPDATE Vladimir Putin a afirmat marți, în cadrul unei convorbiri cu Emmanuel Macron, că războiul din Ucraina este o „consecință directă a politicii statelor occidentale”, considerând, de asemenea, că un acord de pace trebuie să fie „pe termen lung”, aceasta fiind prima lor convorbire din 2022, relatează AFP. Președintele rus „i-a reamintit (domnului Macron) că (sic) conflictul ucrainean este o consecință directă a politicii statelor occidentale”, a anunțat Kremlinul, adăugând că Occidentul „a ignorat interesele de securitate ale Rusiei ani de zile” și a creat un „cap de pod antirus în Ucraina”. Potrivit președinției ruse, Putin i-a spus omologului său francez că orice acord de pace în Ucraina trebuie să fie „global și pe termen lung, să prevadă eliminarea cauzelor profunde ale crizei ucrainene și să se bazeze pe noi realități teritoriale, scrie Spotmedia.

UPDATE Pe 1 iulie 2025, președintele Franței, Emmanuel Macron, a vorbit la telefon cu Vladimir Putin pentru prima dată în aproape trei ani. Tema principală a fost războiul din Ucraina, însă și criza din Orientul Mijlociu a fost abordată. Convorbirea, care a durat două ore, a fost percepută drept o mutare riscantă de diplomație. Emmanuel Macron a subliniat „sprijinul neclintit al Franței pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, conform informațiilor transmise de Palatul Elysee. Președintele francez a cerut „instaurarea unui armistițiu, cât mai curând posibil, cât și inițierea unor negocieri între Ucraina și Rusia pentru o soluționare durabilă a conflictului”.

UPDATE Ucraina a efectuat un atac asupra unei rafinării de petrol rusești situate în regiunea Saratov, a anunțat Statul Major General pe 1 iulie. Potrivit comunicatului, această facilitate este considerată o țintă importantă, deoarece forțele ruse depind de producția sa pentru alimentarea unităților militare implicate în războiul împotriva Ucrainei, potrivit Mediafax.

UPDATE Statele Unite au ridicat sancțiunile împotriva Rusiei care împiedicau construirea centralei nucleare (CNE) Paks-2 din Ungaria, în cadrul proiectului Rosatom, scrie neftegaz.ru, citat de Știripesurse. Anunțul a fost făcut de șeful Ministerului Afacerilor Externe al Ungariei, P. Szijjarto.

UPDATE Rusia a introdus un nou tip de cont de investiţii, care oferă garanţii de retragere, conform unui decret semnat marţi de Vladimir Putin, în cadrul eforturilor de a atrage din nou investitori străini pe piaţa bursieră rusă, transmite Reuters. Investitorii străini vor putea deschide noi conturi „In” în care să realizeze investiţii în ruble, valută, acţiuni şi obligaţiuni, beneficiind de dreptul de a-şi retrage fondurile în anumite condiţii garantate. Necesitatea revigorării investiţiilor externe a fost unul dintre subiectele discutate la Forumul Economic de la Sankt Petersburg din luna iunie, însă lipsa investitorilor occidentali importanţi şi absenţa unor acorduri semnificative au subliniat dificultăţile Moscovei în acest domeniu, potrivit Spotmedia.

UPDATE Un fost președinte al Ucrainei a declarat că Volodimir Zelenski încearcă să „îndepărteze orice concurent din peisajul politic” și să conducă țara cu mână de fier. Petro Poroșenko, un rival politic al lui Zelenski, l-a acuzat de „autoritarism” după ce guvernul l-a sancționat anul acesta, împiedicându-l să candideze la alegeri, potrivit Digi24.

UPDATE  Un avion de vânătoare-bombardament Su-34 s-a prăbușit în regiunea Nijni Novgorod, în timpul unui zbor de antrenament. Autoritățile ruse confirmă că incidentul este al treilea de acest fel în 2025 pentru forțele aeriene ale Federației Ruse, scrie NewsWeek.

UPDATE Danemarca a extins serviciul militar obligatoriu și la femei, începând cu 1 iulie 2025, în conformitate cu o lege adoptată de parlamentul danez în iunie 2023, relatează Reuters. 

UPDATE Ministerul Apărării din România anunţă că Federaţia Rusă a reluat atacurile cu drone asupra unor obiective din Ucraina, în proximitatea frontierei cu România, motiv pentru care, în noaptea de marţi spre miercuri, două aeronave F-16 au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situaţiei aeriene. Anterior, ISU Tulcea a anunţat că a fost emis mesaj de avertizare pentru populaţie. ”Federaţia Rusă a reluat atacurile cu drone asupra unor obiective civile şi de infrastructură portuară din Ucraina, în noaptea de 1 iulie, în proximitatea frontierei cu România.Centrul Naţional Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă privind instituirea măsurilor de alertare a populaţiei din județul Tulcea, fiind transmise mesaje RO-Alert”, a transmis, miercuri dimineaţă, Ministerul Apărării.

UPDATE Ucraina va lansa o inițiativă de producție comună de armament împreună cu statele participante la summitul Ramstein, a anunțat ministrul apărării Rustem Umerov pe 1 iulie. Programul va presupune construirea de noi fabrici și facilități de producție de arme atât în Ucraina, cât și în străinătate.

UPDATE SUA confirmă că au oprit unele livrări de arme către Kiev, a declarat Casa Albă, în contextul intensificării războiului Rusiei împotriva Ucrainei, scrie BBC. Decizia a fost luată „pentru a pune interesele Americii pe primul loc” în urma unei revizuiri a Departamentului Apărării privind „sprijinul și asistența militară a SUA pentru alte țări”, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Anna Kelly. SUA au trimis zeci de miliarde de dolari în ajutor militar Ucrainei de când Rusia și-a lansat invazia la scară largă în februarie 2022, ceea ce i-a determinat pe unii din administrația Trump să își exprime îngrijorarea că stocurile americane sunt prea mici, scrie AlephNews.

UPDATE Pentagonul a oprit unele livrări de rachete de apărare aeriană și alte muniții de precizie către Ucraina din cauza îngrijorărilor că stocurile SUA sunt prea mici, au declarat pentru Politico două surse bine informate. În ultimele zile, Pentagonul a încetinit unele livrări de arme promise Kievului în timpul administrației fostului președinte Joe Biden, au declarat persoanele respective. Pentagonul nu a răspuns la o cerere de comentarii, scrie Reuters. Printre armele care nu vor mai fi livrate Ucrainei se numără interceptoarele de apărare aeriană, care ar ajuta la doborârea dronelor și a rachetelor rusești, plus alte muniții, au declarat sursele. Oficial, nicio nouă politică nu a fost anunțată de Casa Albă, dar sursele Politico indică faptul că americanii își schimbă strategia în ceea ce privește războiul din Ucraina.

UPDATE Un atac cu rachete asupra localității ucrainene Huliaipole, în regiunea Dnipropetrovsk, l-a ucis pe Serhii Zakharevici, comandantul Brigăzii 110 Mecanizate a Ucrainei, a anunțat președintele Volodimir Zelenski în discursul său de seară din 1 iulie. Lovitura a rănit, de asemenea, 30 de persoane, scrie Mediafax.

UPDATE Imaginile de pe site sunt atrăgătoare: tinere africane cu codiţe afro care zâmbesc, sau citesc în timp ce stau întinse pe paturi suprapuse. Arată ca niște studente aflate în vacanță de studiu. În realitate, sunt muncitori africani recrutați de Federația Rusă pentru a asambla drone în fabrici din îndepărtatul Tatarstan, la o mie de kilometri est de Moscova și la aproximativ 1.500 de granița cu Ucraina. E vorba de aceleași drone care vizează cu sutele orașele ucrainene și pe care Iranul le furnizează acum din ce în ce mai puțin și doar pe bucăți. Era iunie acum doi ani când Casa Albă a publicat fotografii din satelit care confirmau existența fabricilor de drone în Rusia. Și nu este o noutate faptul că Moscova atrage forță de muncă din statele africane „prietenoase” pentru locuri de muncă pe care rușii nu le consideră atractive din punct de vedere economic. Șomajul în țară este de 2%, iar pentru bărbații din cele mai sărace regiuni, înrolarea în armată este mai profitabilă decât munca într-o fabrică, scrie AVVENIRE, citat de Rador.