04 iulie 2025, ora 22:40

Discuțiile despre reducerea programului de lucru la patru zile au ajuns și în Moldova. Doar că asta ar însemna câte 10 ore de muncă pe zi, cu avantajul a trei zile libere în loc de două. Codul muncii permite deja un astfel de program. Condiția este să fie cu acordul ambelor părți: angajator și angajat. Iar un sondaj realizat recent de o platformă de ocupare a forței de muncă arată că doi din trei respondenți susțin ideea. De cealaltă parte, angajatorii cred că un program de numai patru zile de muncă pe săptămână ar afecta serios productivitatea companiilor, transmite 1TV.

„După opt ore de muncă, în dependență din intensitatea muncii, omul obosește. Și, deci, productivitatea lui începe a scădea. Ea începe a scade așa, începând de la a patra oră și tot așa. Iarăși, cred că este corect cum este astăzi. În dependență de caracteristicile proprii a salariaților din fiecare întreprindere, fiecare decide pentru sine dacă ste rațional acest lucru sau nu? Da, îmi dau seama că acolo unde este un contingent tânăr, lucrul ăsta va merge și va fi într-adevăr foarte bun”, consideră directorul executiv al Confederației Patronatului RM, Vladislav Kaminschi.

În linii mari, opiniile angajatorilor sunt împărțite: unii sunt de acord cu programul de patru zile, în timp ce alții consideră că orele suplimentare ar afecta randamentul și sănătatea angajaților:

„Am o atitudine pozitivă, însă totul depinde foarte mult de specificul fiecărui departament și domeniu. Unele departamente nu pot funcționa doar patru zile, deoarece ar ieși din ritm. În schimb, pentru personalul administrativ, acest program ar fi fezabil. Dacă e să vorbim și de o perioadă în afara sezonului, atunci cu atât mai mult”, a declarat directorul unei agenții de turism, Ion Curmei.

„E important ca angajatul să se afle într-o stare care să-i permită utilizarea eficientă și productivă a timpului. Un program de 10 ore influențează direct randamentul și pune presiune asupra sistemului nervos. Odihna este esențială. Din acest motiv, nu luăm în calcul o zi de lucru de 10 ore și nici nu intenționăm să o luăm în considerare”, a menționat managerul de logistică, Lucia Rovner.

„Nu. Zece ore de muncă sunt foarte solicitante, atunci când lucrezi cu cifre la calculator. Nu m-aș adapta unui astfel de program. Pierzi oricum o zi pentru aceleași rapoarte și operațiuni bancare”, a spus reprezentanta unei companii de audit, Tatiana Juriu.

Angajatorii europeni se dovedesc a fi mai curajoși, pentru că programul de muncă de patru zile este implementat pe larg deja în Franța, Belgia și Marea Britanie. Cel mai frecvent - domenii precum IT, marketing, contabilitate și administrație, dar și jurnalism. Reporterul BBC, Ed Hanson, muncește de mai bine de doi ani cu un astfel de program și spune că, de când are trei zile de odihnă, a devenit mai eficient.

„Ziua de lucru de 10 ore este un sistem convenabil pentru mine. Uneori trebuie să adun material pentru un reportaj care va fi difuzat în aceeași seară, iar timpul suplimentar mă ajută să reușesc totul”, a subliniat jurnalistul BBC.

În același timp, reporterul englez recunoaște că uneori este tentat să iasă la muncă și în zilele libere.

„Dacă ai zi liberă, poți să te gândești: „ei bine, o să termin doar asta” sau „o să fac repede asta”. Dar, după părerea mea, trebuie să ai disciplină. Nu ești plătit pentru munca în acea zi, așa că nu ai niciun interes să lucrezi”.

Specialiștii confirmă că angajatorii pot trece la un program de lucru de patru zile, mai ales dacă există cereri din partea angajaților. Dar atenționează că, pentru a fi aplicat corect, este necesară modificarea regulamentelor interne. În caz contrar, orele suplimentare pot fi considerate muncă peste program și vor trebui plătite suplimentar.

16 iulie 2025, ora 21:30

Un șofer din capitală a fost la un pas de tragedie după ce o bucată de beton s-a desprins din podul de pe strada Ismail și a căzut la doar câțiva metri în fața mașinii sale aflate în mișcare. Incidentul s-a produs azi dimineață și a fost surprins de camera de bord instalată în mașina acestuia. Imaginile au ajuns pe rețelele de socializare și au stârnit îngrijorare în rândul internauților, care au readus în atenția publică starea critică a infrastructurii rutiere din capitală. Autoritățile spun că podul se află în proces de evaluare, iar lucrările de reabilitare întârzie din cauza unor proceduri birocratice.

„Azi dimineață, o bucată din podul Ismail era cât pe ce să cadă peste o mașină aflată în mers. Situația este, fără exagerare, foarte gravă. Construcția, veche de aproape 60 de ani, este subredă, lipsesc grinzi de beton, iar pilonii de susținere sunt vizibil degradați. Fiecare zi în care acest pod rămâne deschis circulației înseamnă un risc major pentru cei care trec pe aici. Deși e un punct vital de tranzit, podul nu a fost reparat capital niciodată”,a menționat reportera TV8, Victoria Clipca.

În urma videoclipului apărut pe rețelele de socializare, mai mulți internauți, majoritatea șoferi, și-au arătat nemulțumirea și s-au întrebat cine ar trebui să repare mașina într-o astfel de situație. Și pietonii spun că se tem să treacă pe sub pod. 

„Este periculos, eu cred că autoritățile ar trebui să facă ceva ca oamenii să se simtă în siguranță.”

„Locuiesc în preajmă, ne temem desigur.”

„Înseamnă că primarul nu-i de nimic, dar totuși ar trebui să pună mâna și să facă. Mie personal mi-i rușine, eu vin în orașul Chișinău, un oraș mare, dar drumurile principale sunt în stare proastă.”

Contactați telefonic, responsabilii de la Direcția de Transport nu ne-au răspuns la apel, în schimb Primăria Capitalei a venit cu un anunț pe Facebook, prin care a recunoscut că starea podului de pe strada Ismail este critică. Aceștia  menționează că proiectul de reabilitare al construcției se află, în prezent, la etapa de expertizare tehnică, iar după finalizarea acesteia va fi lansată procedura de achiziție publică pentru începerea lucrărilor. Când se va întâmpla asta, însă, nu se știe.