04 iulie 2025, ora 21:21

Uniunea Europeană a transmis un nou semnal puternic de susținere pentru Republica Moldova, chiar de la Chișinău, unde s-a desfășurat primul summit bilateral Moldova-UE. Liderii europeni au salutat progresele făcute de autoritățile de la Chișinău în procesul de integrare europeană și au anunțat măsuri concrete pentru sprijinirea dezvoltării țării. 

Printre acestea se numără deblocarea unei prime tranșe de 270 de milioane de euro din Planul de Creștere, perspectiva eliminării tarifelor de roaming cu UE, integrarea în sistemul SEPA și deschiderea primului cluster de negocieri pentru aderare, posibil chiar în toamna acestui an.

Președintele Consiliului European, António Costa, a subliniat că Uniunea Europeană va continua să susțină Moldova în fiecare etapă a drumului său european și a remarcat reformele semnificative realizate de autorități:

„UE se află aici pentru a sprijini Republica Moldova în fiecare pas în acest parcurs. Progresul care a fost obținut de Republica Moldova în acest parcurs european este unul remarcabil. Consiliul European felicită Republica Moldova pentru succesele înregistrate pe parcursul de reforme”.

El a adăugat că primul set de capitole de negocieri, cele fundamentale, este deja pregătit pentru deschidere, odată ce vor fi îndeplinite condițiile necesare:

„Acum este timpul să accelerăm această muncă și să întreprindem următorii pași spre aderare”.

„Am căzut de acord să continuăm să muncim pentru accelerare în integrarea în piața unică UE, pentru a stimula creșterea, pentru a sprijini mediul de afaceri, pentru a crea noi locuri de muncă și îmbunătăți standardele de viață”, a adăugat Costa.

Și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a accentuat că UE va sprijini în continuare Republica Moldova:

„Uniunea Europeană va proteja libertatea, democrația, identitatea și securitatea Republicii Moldova. Ați demonstrat că sunteți un partener de încredere în domeniul securității, noi am semnat acordul pentru apărare și securitate, de asemenea, ne-am asumat angajamentul să vă protejăm împotriva crizelor economice, împotriva atacurilor hibride. Noi conectăm Moldova la piața energetică a UE pentru a avea lucruri stabile și pentru a nu mai admite șantaj energetic”.

Ce urmează pentru Moldova

Roaming gratuit: De la 1 ianuarie 2026, Moldova ar putea fi inclusă în zona de roaming gratuit din UE. Asta înseamnă că moldovenii vor putea utiliza telefonul mobil în țările Uniunii fără costuri suplimentare, ca și cum ar fi acasă.

Transferuri bancare mai simple: Prin integrarea în sistemul european SEPA, transferurile de bani între Moldova și statele membre vor deveni mai rapide și mai ieftine, benefice atât pentru familiile separate de granițe, cât și pentru afaceri.

Negocieri de aderare: În luna septembrie ar putea fi deschis oficial primul cluster de negocieri pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană.

„Voi ați prezentat rezultate pe reforme, noi livrăm rezultate promise din partea noastră, să investim, să sprijinim pentru acest 1,9 miliarde de euro”, a punctat Ursula von der Leyen.

18 decembrie 2025, ora 20:25

Parlamentul Moldovei propune un moratoriu pentru fermierii afectați de secetă. Un proiect de lege privind suspendarea urmăririi silite a bunurilor acestora pentru perioada 2024-2025 a fost votat în prima lectură de 88 de deputați.

Potrivit unui comunicat emis de Legislativ, moratoriul se va aplica pe o perioadă de 12 luni și va viza fermierii mici și micro, fidejusorii, membrii gospodăriilor țărănești, precum și alte persoane responsabile solidar pentru obligațiile debitorului. În această perioadă, vor fi suspendate măsurile de executare silită asupra bunurilor fermierilor, precum și calcularea dobânzilor și penalităților. 

Totodată, fermierii vor putea folosi bunurile agricole sechestrate în procesul de producție, iar recolta obținută va putea fi valorificată pentru achitarea datoriilor către creditori.

„Pentru a beneficia de aceste prevederi, fermierii trebuie să întrunească cumulativ o serie de condiții. Aceștia trebuie să fie încadrați în categoria fermierilor micro sau mici, să nu se afle în procedură de faliment sau lichidare și să nu fie incluși în lista de interdicție a subiecților subvenționării a Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură. De asemenea, fermierii trebuie să dețină sau să gestioneze terenuri agricole cu o suprafață totală de cel mult 1.800 de hectare”, explică autoritățile.

Proiectul a generat discuții aprinse în Parlament între deputații PAS și cei ai opoziției.

Vasile Costiuc, liderul fracțiunii Democrația Acasă, a făcut referire la protestele fermierilor din aceste zile de la Bruxelles și a transmis un mesaj pentru cei de acasă: „Când o să fie consolidați și solidari între ei, o să pună presiune pe orice guvernare și atunci o să reușim să avem și agricultură, și siguranță alimentară, și atunci o să ne dezvoltăm”.

Colegul său de fracțiune, Sergiu Stefanco a declarat că unica soluție pentru agricultori este „să găsim împreună cu factorii de decizie mecanisme de refinanțare”.

„Legea moratoriului practic nu rezolvă nimic, pentru că legea moratoriului trebuie să vină cu mecanisme de finanțare”, consideră deputatul.

În replică, deputatul PAS și președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, a îndemnat opoziția să nu încurce, dacă nu doresc să ajute.

„O lună de zile s-a lucrat, ca să existe un proiect prin care cu adevărat să ajutăm pe cei care sunt supuși executării”, a declarat Marian, subliniind că în ultimii 4 ani „8 miliarde de lei s-au acordat agricultorilor”.

Pe perioada moratoriului, fermierii debitori vor avea anumite responsabilități. Aceștia trebuie să păstreze bunurile agricole în stare bună de funcționare, să nu le vândă sau să le folosească drept garanții și să permită executorului judecătoresc să le verifice, raportând autorităților competente orice incident care ar putea afecta integritatea sau valoarea acestora.

Proiectul de lege urmează să fie examinat în lectura a doua, în plenul Parlamentului.

TV8.md amintește că în ședința de astăzi a Parlamentului, deputații din opoziție au solicitat ca ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, să fie audiată în plenul Parlamentului.

Anterior, pe 10 decembrie, câteva zeci de fermieri din sudul țării au pichetat sediul Guvernului, în timp ce miniștrii se aflau în ședință. Agricultorii acuză autoritățile că nu iau măsuri concrete pentru a-i sprijini în fața efectelor severe ale secetei din acest an, mulți dintre ei fiind deja împovărați de datorii acumulate în anii precedenți din aceleași motive. 

Protestatarii au cerut instituirea unui moratoriu asupra executărilor silite, precum și restituirea sumelor aferente TVA-ului și accizelor și au avertizat că dacă revendicările nu vor fi luate în considerare, vor trece la un alt nivel de protest și vor scoate utilajele agricole în stradă.

Agricultorii au criticat-o dur pe ministra Catlabuga, acuzând-o de lipsă de dialog. Deși unii dintre protestatari au parcurs sute de kilometri până la capitală, demnitara nu a ieșit atunci să discute cu ei. În schimb, le-a transmis un mesaj de la tribună.

„Am gândit un concept sau un set de instrumente prin care să putem facilita activitatea acestor fermieri, să nu avem falimente în lanț și să putem prin principiul restructurării să menținem afacerile fermierilor. În contextul protestului, pot spune că îi aștept în continuare la minister”, a subliniat ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

Declarațiile ministrei nu i-a mulțumit, însă pe agricultori.