14 iulie 2025, ora 13:11

Președintele României, Nicușor Dan, susține că Ion Ceban, primarul Chișinăului, a primit interdicția de a intra în România pentru următorii cinci ani din considerente de „securitate națională”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținută la Cotroceni.

„Nu s-a discutat în ședința CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării) despre domnul Ceban, însă există și alte mecanisme prin care statul român reacționează când observă o amenințare la adresa securității sale naționale, și unul din aceste mecanisme a fost accesat în cazul domnului Ceban. Acesta este și motivul pentru care nu putem face mai multe comentarii”, a declarat președintele român.

Întrebat despre precedentele vizite ale edilului în România, în cadrul cărora s-a întâlnit cu mai mulți politicieni locali, Nicușor Dan a dat asigurări că acest lucru „nu se va mai întâmpla în următorii 5 ani”.

De asemenea, termenul de 5 ani, și nu de 10, a fost ales în urma unei evaluări „pe chestiuni de securitate”, a mai subliniat președintele.

Tot astăzi, Ion Ceban, în cadrul ședinței operative a serviciilor Primăriei, a declarat că deciziile luate anterior sunt „nefondate, neîntemeiate și nu au la bază nici o motivare”. Astfel, edilul a cerut ca restricțiile „să fie retrase”. Totodată, oficialul a continuat să acuze guvernarea că ar sta în spatele acestei decizii, și mai mult decât atât, ar fi vorba de o înțelegere între partidul PAS din Moldova și USR din România.

„Cer ca declarațiile și restricția, care deja a înțeles toată lumea că este vorba de o înțelegere între partidul PAS și USR, care nu are nimic cu principiile de bază ale Uniunii Europene, să fie retrasă. Așa va fi corect și legal”, a declarat Ceban.

Anterior, primarul Chișinăului Ion Ceban susținea că președintele României i-ar fi întors o datorie Maiei Sandu prin decizia de a-i interzice să călătorească peste Prut, dar și în toate țările europene, inclusiv cele din zona Schengen. Edilul preciza, fără să aducă și probe, că astfel s-a plătit pentru susținerea din campania electorală a candidatului Nicușor Dan. 

Președinția de la Chișinău respinge acuzațiile, în timp ce liderul partidului de guvernare este de părere că restricția vine să confirme legătura lui Ceban cu Moscova.

De asemenea, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, deputatul Radu Marian a respins speculațiile și a declarat că deciziile luate în baza motivelor de securitate națională ale statelor membre UE trebuie respectate. El a subliniat că Ion Ceban este cel care trebuie să ofere explicații.

TV8.md amintește că Ion Ceban a fost interzis în România. Ministerul de Externe de la București menționează într-un comunicat de presă că decizia a fost luată din motive „ce țin de considerente de siguranță națională”.

Ion Ceban a intrat în politică alături de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, devenind deputat în 2011. Ulterior, a trecut la Partidul Socialiștilor, unde a fost secretar pentru ideologie și promotor al apropierii de Rusia, inclusiv prin proteste și susținerea Uniunii Vamale.

În 2019, a devenit primar al Chișinăului cu sprijinul PSRM, iar în 2021 a părăsit formațiunea pentru a lansa Mișcarea Alternativă Națională (MAN), pe care o prezintă ca o alternativă pro-europeană. 

Totuși, un raport al SUA din 2022 indică MAN ca parte a unei rețele susținute de fostul ofițer FSB, Iurii Gudilin, care ar vrea să influențeze politica de la Chișinău. În 2022, primarul Ion Ceban declara la „Cutia Neagră” că Gudilin „nu a oferit sprijin” pentru partidul pe care l-a lansat și că „de foarte mult timp, nu a comunicat” cu acesta.

12 decembrie 2025, ora 21:20

Republica Moldova ar putea adera la Uniunea Europeană fără regiunea transnistreană. Este sugestia vicepremierului pentru Reintegrare, care a stârnit un val de reacții în rândul politicienilor. În timp ce unii nu admit integrarea fără malul stâng al Nistrului, alții spun că deja este mai realist să aderăm la comunitatea europeană decât să rezolvăm problema transnistreană.

„Noi înțelegem foarte bine abordarea partenerilor noștri externi. Vom face tot posibilul ca procesul de reintegrare să fie unul dinamic, să aducă rezultate. În același timp, înțelegem că el necesită o perioadă de timp mai îndelungată, decât ne propunem noi să ajungem la negocierile pentru integrare și, eventual, să fim parte componentă a Uniunii Europene. Vom încerca, vă spun sincer, să decuplăm aceste două procese”, a menționat vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri.

Contrar declarațiilor vicepremierului pentru Reintegrare, președintele Comisiei pentru integrare europeană a anunțat astăzi că o eventuală decuplare a celor două procese este imposibilă. 

„Trebuie să reintegrăm Republica Moldova pornind de la principiul integrității teritoriale. Republica Moldova are frontiere constituționale și în aceste frontiere trebuie să continuăm procesul de integrare europeană. Continuăm procesul de integrare UE pentru întreg teritoriul țării. Sunt două procese interdependente și trebuie să le continuăm pe ambele”, a subliniat președintele Comisiei pentru integrare europeană, Marcel Spatari.

Președintele Parlamentului a declarat, de cealaltă parte, că prioritar este procesul de aderare la UE.

„Sunt două procese diferite, cu două viteze diferite, sunt complimentare, în sensul în care procesul de Integrare Europeană, ne va ajuta la procesul de reintegrare, dar viteza cu care ne mișcăm în procesul de integrare europeană, obligatoriu trebuie să fie una mai avansată și rapidă”, a punctat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Iar liderul socialiștilor, Igor Dodon, crede că aceste două procese nu au mers niciodată mână-n mână.

„Când a fost cuplat procesul de reintegrare cu integrarea Europeană. Nu îmi aduc aminte să fi fost așa ceva, sunt două procese diferite care au agendă absolut diferită”, a menționat liderul PSRM, Igor Dodon.

Anterior, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos a spus că regiunea transnistreană nu blochează drumul european al Republicii Moldova. Oficiala și-a exprimat încrederea că o soluție va fi identificată înainte ca Republica Moldova să devină stat membru al Uniunii Europene.

Luna trecută, de la Bruxelles, premierul Alexandru Munteanu a anunțat, pentru prima dată, că Chișinăul poartă discuții cu partenerii europeni și americani în vederea elaborării unui plan de reintegrare a țării, fără să ofere, însă detalii.