Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski nu ar trebui să atace Moscova, în timp ce preşedintele rus Vladimir Putin ar trebui să accepte un acord de încetare a focului în termen de 50 de zile, în caz contrar SUA urmând să aplice sancţiuni. Donald Trump a mai afirmat că deja au fost expediate arme către Ucraina, notează Reuters. Între timp, Rusia nu pare să țină cont de avertismentele liderului american și respinge solicitarea ca să încheie un acord de pace în Ucraina în termen de 50 de zile.

Explozii au zguduit orașele ucrainene în noaptea de 16 iulie, după ce Rusia a lansat din nou valuri de drone și rachete asupra întregii țări.  În urma recentelor bombardamente, doi oameni au murit, potrivit unor oficiali ucraineni. Între timp, Kremlinul susține că situația din jurul regiunii separatiste Transnistria este o preocupare deosebită, fără să spună că a lăsat regiunea fără gaz, Tiraspolul ajungând în cele din urmă într-o situație economică și energetică extrem de complicată. 

UPDATE Senatorul republican Lindsey Graham a salutat cel mai recent plan al președintelui american Donald Trump de a exercita presiuni asupra Rusiei în legătură cu războiul din Ucraina, susținând ultimatumul de 50 de zile pentru a pune capăt conflictului sau impunerea de noi sancțiuni drastice, dacă nu se conformează, relatează The Kyiv Independent. Într-o postare pe X, republicanul din Carolina de Sud a lăudat anunțul lui Trump că aliații NATO vor finanța arme fabricate în SUA pentru Ucraina, precizând că este „o veste binevenită”, precum și promisiunea președintelui american de a impune taxe de până la 100% țărilor care continuă să cumpere petrol rusesc ieftin, scrie HotNews.

UPDATE România, Polonia, Ungaria, Slovacia și Bulgaria se opun unui nou acord comercial dintre Uniunea Europeană și Ucraina. Cele cinci țări invocă riscuri pentru piețele agricole interne, transmite Profit.ro. Subiectul a fost discutat în cadrul Consiliului miniștrilor Agriculturii din UE, desfășurat pe 14 iulie, conform unor surse diplomatice citate de European Pravda.

UPDATE Unul dintre cele mai puternice state din NATO nu va participa la proiectul anunțat de președintele american Donald Trump, în cadrul căruia furnizarea de arme americane către Ucraina va fi finanțată de aliații europeni. Doi oficiali francezi familiarizați cu această chestiune au declarat că Parisul nu se va alătura inițiativei de achiziționare a armelor americane, deoarece președintele francez Emmanuel Macron insistă de mult timp ca europenii să-și construiască propria bază industrială de apărare prin achiziții locale, scrie European Pravda, care citează POLITICO.

UPDATE Guvernul de la Varșovia a anunțat că a expulzat 40 de cetățeni străini, printre care se numără și 13 moldoveni. Purtătorul de cuvânt al Executivului a subliniat că decizia a fost luată, inclusiv din motive de securitate.

UPDATE Ipocrizia caracteristică oficialilor regimului de la Moscova se manifestă și în rândul propagandiștilor Kremlinului, care țin zilnic discursuri menite să-i instige pe ruși împotriva Occidentului, dar preferă mai degrabă să-și petreacă acolo vacanțele decât în Rusia, profitând de faptul că nu sunt vizați de sancțiuni, dezvăluie The Insider. Franța, Italia și Spania sunt printre cele mai populare destinații de vacanță pentru propagandiștii Kremlinului, unii dintre ei deținând proprietăți în aceste țări, notează Libertatea.

UPDATE Polonia a acuzat miercuri Rusia că a atacat cu drone o fabrică de pardoseli din lemn a unui grup polonez în Vinniţa (sud-vestul Ucrainei), într-un bombardament asupra regiunii, soldat cu cel puţin opt răniţi, relatează EFE.

UPDATE Kremlinul a cerut miercuri SUA să facă presiuni asupra Ucrainei pentru ca aceasta să accepte organizarea unei a treia runde de negocieri la Istanbul, în Turcia, informează EFE., potrivit Agerpres. 

UPDATE Letonia a livrat un nou lot de ajutor militar Ucrainei, constând din 15 transportoare de personal blindate, au anunţat marţi seară autorităţile de la Riga, citate de agenția de știri dpa, informație preluată de Agerpres.

UPDATE Kremlinul respinge ultimatumul dat de președintele american Donald Trump ca să în 50 de zile să oprească războiul din Ucraina și transmite că Rusia va continua să își urmărească „obiectivele de război”, în ciuda presiunilor internaționale și a sancțiunilor economice impuse de Occident, a transmis Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), citat de Ukrainska Pravda. La rânsul lui, Volodimir Zelenski a transmis că, dacă va primi rachete cu rază lungă de acțiune, Kievul „este pregătit pentru acțiune”, scrie Antena3.

UPDATE Președintele american Donald Trump a declarat miercuri, răspunzând la o întrebare privind influența soției sale Melania asupra opiniilor sale cu privire la războiul din Ucraina, că Prima Doamnă și-ar dori să vadă că “oamenii nu mai mor”, scrie BBC.

UPDATE Vicepreședintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților a României, Bogdan Rodeanu, pune atacul rusesc cu drone de la granița României și pe seama interzicerii accesului lui Ion Ceban în Spațiul Schengen. „Replica Federației Ruse la interzicerea accesului lui Ceban în Spațiul Schengen: atacuri cu drone la graniță, moțiuni de cenzură AUR în Parlamentul României și campanii de dezinformare împotriva ministrei de Externe, Oana Țoiu”, spune liderul USR din Camera Deputaților și vicepreședinte al Comisiei de Apărare. Rodeanu afirmă că România și Republica Moldova rezistă acestor inflexiuni. „Ne consolidăm. Ne întărim. Și le răspundem ferm: Moldova în Uniunea Europeană, iar România unită, stabilă și puternică din punct de vedere economic”, scrie Rodeanu pe Facebook.

UPDATE Ministerul Apărării Naționale din România reacționează după cel mai mare atac rusesc în Ucraina, la granița României, și anunță că forțele Federației Ruse au executat atacuri cu drone în zona localităților Ismail și Chilia, în proximitatea frontierei fluviale cu România, în noaptea de marți spre miercuri. Sistemele de supraveghere radar ale Ministerului Apărării Naționale au monitorizat țintele aeriene care au evoluat în spațiul aerian ucrainean, în intervalul orar 00.00-02.00. Totodată, au fost alertate și aeronavele F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, de la Baza 86 Aeriană Borcea, pentru a interveni.

UPDATE Președintele Vladimir Putin intenționează să continue luptele în Ucraina până când Occidentul se va angaja în termenii săi pentru pace, fără să-i pese de amenințările lui Donald Trump privind sancțiuni mai dure. În același timp, revendicările sale teritoriale s-ar putea extinde pe măsură ce forțele rusești avansează, au declarat trei surse apropiate Kremlinului, relatează Reuters.

UPDATE Agenția de finanțare a dezvoltării a guvernului SUA a început să caute o companie care să gestioneze un fond de investiții comun SUA-Ucraina, a anunțat Ministerul Economiei din Ucraina, potrivit The Kyiv Independent. Anunțul face parte dintr-un acord privind mineralele critice semnat de SUA și Ucraina la 30 aprilie, prin care se creează fondul comun de reconstrucție SUA-Ucraina pentru a dezvolta proiecte în domeniul resurselor naturale ale Ucrainei – inclusiv petrol și gaze, litiu, grafit, minerale critice și infrastructura aferentă, iar acum, proiecte de apărare, scrie Mediafax.

UPDATE Prim-adjunctul șefului de cabinet al președintelui rus Vladimir Putin, Serghei Kirienko este responsabil de politica internă rusă de un deceniu. Numai că, recent, și-a extins semnificativ sfera de influență. Aceasta se extinde acum la elemente ale politicii externe, inclusiv la relațiile Rusiei cu fostele națiuni sovietice Armenia și Moldova, dar și cu regiunile separatiste georgiene Abhazia și Osetia de Sud. Stilul de politică externă al lui Kirienko este vizibil diferit de cel al predecesorilor săi, Vladislav Surkov și Dmitri Kozak, notează notează jurnalistul Andrei Pertsev pentru Carnegie Endowment for International Peace, citat de Gândul. În Abhazia, o țară pro-rusă, de exemplu, Kirienko s-a comportat ca un șef în vizită, precum și ca un trimis generos al unei «națiuni-soră mai mare». A încercat aceeași strategie în Transnistria, o regiune separatistă a Moldovei, prietenă cu Moscova. Și ar putea face același lucru în Osetia de Sud”, avertizează Andrei Pertsev în analiza sa. Aceste tipuri de tactici, însă, nu vor funcționa în Moldova sau Armenia, unde guvernul și majoritatea elitei sunt sceptice față de intențiile Moscovei. Cerințele postului lui Kiriyenko de „curator” al politicii interne ruse înseamnă că nu se poate angaja în negocieri lungi cu Erevanul sau Chișinăul – nici în secret (precum Surkov), nici public (precum Kozak). „În schimb, abordarea pe care Kirienko i-a vândut-o aparent lui Putin este simplă: Rusia ar trebui să înceteze să se mai sfiască să se amestece în afacerile interne ale altor țări din spațiul post-sovietic. Unii dintre angajații lui Kirienko glumesc chiar despre cum «granițele Rusiei sunt nesfârșite». Ceea ce înseamnă, de fapt, că influența blocului politic al Kremlinului este nesfârșită.

UPDATE Kaja Kallas, șefa diplomației europene a salutat planul președintelui american de a trimite rachete Patriot în Ucraina, însă a subliniat că și SUA ar trebui să contribuie financiar la acest demers, informează Politico.

UPDATE Donald Trump a declarat că deja au fost expediate arme către Ucraina, notează Reuters. Trump susține că au fost trimise Ucrainei câteva rachete Patriot. 'Vin din Germania', a adăugat el.Liderul de la Casa Albă a mai declarat că nu a discutat cu președintele rus Vladimir Putin de când au fost anunțate noi sancțiuni împotriva Rusiei.

UPDATE Armata ucraineană raportează că, în ultimele 24 de ore, ocupanții ruși au pierdut pe frontul din Ucraina 1.170 de soldați. De la începutul războiului, forţele ucrainene au lichidat, în total, 1.037.460 de militari ruşi – potrivit unui comunicat remis, miercuri, de Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei, notează Rador.

UPDATE Secretarul general al NATO Mark Rutte a avertizat marți că țări precum Brazilia, China sau India ar putea fi foarte grav afectate de sancțiunile secundare luate în calcul de Statele Unite dacă vor continua să facă afaceri cu Rusia, în pofida agresiunii militare din Ucraina și în contextul refuzului Kremlinului de a opri războiul, relatează Reuters. „Încurajarea mea pentru aceste trei țări în special este aceea ca, dacă locuiți acum la Beijing, la Delhi sau sunteți președintele Braziliei, să analizați acest lucru, întrucât v-ar putea afecta foarte mult”, a declarat șeful NATO după o întâlnire cu congresmeni americani, ce a urmat întrevederii sale de luni cu președintele american Donald Trump. „Așadar, vă rog să-l sunați pe Vladimir Putin și să-i spuneți că trebuie să ia în serios discuțiile de pace, pentru că altfel acest lucru se va întoarce masiv împotriva Braziliei, Indiei și Chinei”, a adăugat Rutte, punând presiuni pentru oprirea războiului din Ucraina, notează Libertatea.

UPDATE O nouă lege intrată în vigoare interzice cetățenilor ruși și belaruși să achiziționeze proprietăți în Finlanda, măsură adoptată pentru a întări securitatea națională pe fondul tensiunilor crescute cu Moscova, relatează The Kyiv Independent, potrivit Mediafax.

UPDATE În timp ce luptă pentru supraviețuire împotriva invaziei ruse, Ucraina riscă să alunece periculos spre autoritarism, denunță principala publicație de limbă engleză din Kiev, într-un editorial incisiv care acuză conducerea țării de abuzuri asupra statului de drept și a societății civile. În centrul acuzațiilor se află cazul lui Vitalii Șabunin, unul dintre cei mai cunoscuți activiști anticorupție din Ucraina, fondator al Centrului de Acțiune Anticorupție. Oficial, Șabunin este anchetat pentru sustragere de la recrutare, însă publicația ucraineană The Kyiv Independent consideră că dosarul este o răfuială politică mascată. Șabunin s-a oferit voluntar pentru serviciul militar la începutul invaziei ruse și a continuat, în paralel, activitatea de monitorizare a guvernului. Cu toate acestea, autoritățile au extins ancheta împotriva sa, percheziționându-i locuința din Kiev și baza militară care se află lângă linia frontului, vizând în mod special telefonul personal. Gestul este interpretat de către jurnaliștii ucraineni drept un semn clar al dorinței de intimidare, notează Hotnews.

UPDATE Presa europeană salută, în general, decizia președintelui american Donald Trump de a sprijini Ucraina, inclusiv cu rachete Patriot. Este analizat și ultimatumul de 50 de zile până la un armistițiu, adresat Rusiei. Însă nu toți comentatorii sunt optimiști, scrie RFI.

UPDATE Președintele Donald Trump a găsit în sfârșit o modalitate de a înarma Ucraina: să le ceară aliaților europeni să doneze armele și să le vândă înlocuitori americani. Acum urmează însă partea dificilă: stabilirea unui acord legat de cine va renunța de fapt la sistemele sale prețioase, inclusiv la bateriile de rachete Patriot pe care Kievul le caută cu disperare, scrie Reuters. Însă, de la anunț, a devenit clar că Trump a prezentat un cadru - nu un plan detaliat. Cât de substanțial va fi sprijinul pentru Ucraina va depinde de negocierile viitoare despre cine furnizează ce echipament, au dezvăluit pentru Reuters zece oficiali din SUA și Europa. „Ca întotdeauna în aceste lucruri, diavolul se ascunde în detalii”, a spus un ambasador nord-european la Washington.

UPDATE După ani în care a fost văzut ca aliatul tacit al lui Vladimir Putin, Donald Trump pare tot mai iritat de liderul rus. Tensiunile cresc, iar noua direcție a fost anunțată cu un gest neașteptat: autorizarea unor livrări masive de armament defensiv către Ucraina, prin NATO. Potrivit unei analize realizate de The Atlantic, nu e vorba de o schimbare de strategie, ci de o reacție personală. „Trump a fost umilit”, spun surse din interiorul Casei Albe. Războiul cu Rusia nu mai este doar geopolitică – este acum și o chestiune de orgoliu personal.

UPDATE Trei surse rusești apropiate Kremlinului au declarat că Putin nu va opri războiul sub presiunea Occidentului și consideră că Rusia - care a supraviețuit celor mai dure sancțiuni impuse de Occident - poate suporta și alte dificultăți economice, inclusiv amenințarea lui Trump de luni de a impune tarife americane care vizează cumpărătorii de petrol rusesc, notează Reuters, citat de Digi24.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, afirmă că situația din jurul regiunii separatiste Transnistria reprezintă un motiv de preocupare deosebită pentru Rusia, după ce Serviciul de Informații Externe a acuzat NATO că intenționează să implice Republica Moldova într-un posibil război. În context, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avertizat că minciunile, falsurile și dezinformările vor fi promovate la intensitate maximă în perioada următoare de „trompetele Kremlinului”, subliniind că, în prezent, acestea susțin în mod fals că ea își dorește război în propria țară. Președintele Maia Sandu a accentuat că moldovenii își doresc ca țara lor să adere la Uniunea Europeană, o alegere pe care Kremlinul încearcă să o deturneze prin diverse căi, inclusiv influențând votul din timpul scrutinului parlamentar din această toamnă, notează Adevărul.

UPDATE Liderii ungari s-au folosit de moartea, pe 6 iulie, a unui recrut etnic ungar în Ucraina pentru a vorbi despre un atac colectiv asupra naţiunii ungare şi a eticheta Ucraina ca pe o împărăţie a răului, deşi circumstanţele morţii recrutului încă nu au fost elucidate. Orban a declarat: "În Ungaria a fost ucis în bătaie un cetăţean ungar". El acuză Ucraina şi UE că muşamalizează postulata crimă, care nu este dovedită. Pe fond negru el a scris pe Facebook: "Adevărul nu poate fi trecut sub tăcere", notează Ziare.com.

UPDATE Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și Poliția Națională au arestat șase agenți ai Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), suspectați că plănuiau atacuri teroriste împotriva militarilor ucraineni.

UPDATE Portul ucrainean Ismail, situat lângă granița cu România, în apropiere de Republica Moldova, a fost din nou lovit de drone rusești, în timp ce alte orașe din Ucraina au raportat morți și răniți în urma bombardamentelor.

UPDATE Explozii au zguduit orașele ucrainene în noaptea de 16 iulie, după ce Rusia a lansat din nou valuri de drone și rachete asupra întregii țări. Forțele Aeriene ale Ucrainei au emis mai multe alerte privind valuri de drone care vizau capitala și alte regiuni, inclusiv din vestul țării, departe de linia frontului. De asemenea, a fost emis un avertisment privind riscul atacurilor cu rachete balistice, transmite The Kyiv Independent. 

UPDATE Atacurile aeriene rusești asupra Ucrainei s-au intensificat semnificativ, extinzându-se în regiuni din vestul țării care anterior fuseseră considerate relativ sigure. Analiștii militari consideră că această escaladare reflectă o schimbare clară în strategia Kremlinului. Rusia pare să urmărească atât obiective militare, cât și psihologice, prin utilizarea pe scară largă a dronelor iraniene Shahed, accesibile ca preț și ușor de produs. „Rusia a pariat pe drone pentru a produce daune și pentru a slăbi moralul populației,” a declarat David Sharp, analist militar din Israel. „Atacurile în masă sunt văzute ca eficiente, atât în plan tactic, cât și psihologic”. Potrivit organizației britanice Airwars, Rusia a lansat aproape 2.000 de drone Shahed în Ucraina între septembrie 2022 și august 2023. Numărul acestora a crescut dramatic în 2025 – doar în luna iunie fiind lansate peste 5.300 de drone și momele, notează Adevărul.

Republica Moldova se află printre statele menționate în evaluări recente ale agențiilor de informații din Statele Unite, care avertizează că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, nu urmărește doar controlul total asupra Ucrainei, ci și extinderea influenței Rusiei asupra unor părți din Europa care au aparținut fostei Uniuni Sovietice. Informațiile au fost publicate de European Pravda și sunt confirmate de surse citate de presa internațională.

Între timp, un atac al forțelor ruse cu rachete balistice, efectuat vineri seara târziu, asupra infrastructurii portuare din jurul orașului ucrainean Odesa, de la Marea Neagră, a ucis șapte persoane și a rănit alți 15 oameni, au anunțat oficialii ucraineni, potrivit Reuters și The Kyiv Independent. Totodată, legislația privind bugetul național de apărare al Rusiei dezvăluie, pentru prima dată, în mod public, care sunt costurile Moscovei privind războiul din Ucraina, iar Volodimir Zelenski are o replică pentru Vladimir Putin.

UPDATE „Circul anual al lui Putin a dus pe noi culmi distorsionarea adevărului”. Așa rezumă comentatorii occidentali tradiționala conferință de presă susținută de președintele rus.  

UPDATE Rusia a atacat sâmbătă portul sudic al Ucrainei, Pivdennyi, au declarat oficialii ucraineni, în timp ce intensifica loviturile asupra regiunii Odesa de-a lungul Mării Negre, inclusiv facilități energetice și o rută critică către granița cu Moldova, relatează Reuters. Situația din regiunea portuară Odesa, din sudul Ucrainei, este „dificilă” după ce Rusia și-a intensificat atacurile, încercând să blocheze accesul Ucrainei la Marea Neagră, a declarat sâmbătă președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Rusia a lansat o campanie aproape continuă de drone și rachete împotriva unei regiuni unde operează porturi esențiale pentru comerțul exterior și aprovizionarea cu combustibil a Ucrainei, după ce Moscova a amenințat că va tăia "Ucraina de la mare".

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, sâmbătă, că nu Vladimir Putin este cel care trebuie să decidă cu privire la organizarea alegerilor în Ucraina. Reacția acestuia vine după ce liderul de la Kremlin a sugerat cu o zi înainte că Rusia ar putea înceta atacurile aeriene în profunzime în ziua în care vor avea loc alegeri, potrivit Reuters.

UPDATE Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă că Ministerul Afacerilor Externe lucrează la crearea unui mecanism care să permită cetățenilor ucraineni din diaspora să participe la următoarele alegeri din țară. Zelenski a precizat că se referă la alegeri ipotetice ce ar putea avea loc în contextul unui acord de pace sau al unei încetări a focului discutate cu Statele Unite. Legea ucraineană interzice desfășurarea alegerilor în timpul războiului, dar acestea ar putea avea loc dacă legea marțială se ridică sau dacă legislația se modifică, scrie Mediafax.

UPDATE SUA au propus ca negocierile directe dintre Ucraina și Rusia să fie reluate la Miami, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit AFP. „Statele Unite trebuie să spună clar: dacă nu va fi o cale diplomatică, atunci va fi o presiune totală”, a declarat preşedintele ucrainean presei de la Kiev, menţionând între altele posibilitatea de a furniza mai multe arme Ucrainei şi de a extinde sancţiunile la întreaga economie rusă.

UPDATE Un concurs internațional de vinuri organizat la San Francisco a devenit, fără intenție, scena unei confruntări diplomatice mai ample, după ce organizatorii au decis să excludă mai multe crame rusești din cauza sancțiunilor impuse Moscovei pentru războiul din Ucraina, scrie Ziare.com.

UPDATE Federația Rusă „incapacitează încet, dar sigur” forțele Ucrainei, având un potențial mai mare în termeni de oameni și tehnologie. Până acum, Kievul a epuizat resursele militare, sociale și financiare, în ciuda ajutorului din partea UE. Ucraina  va pierde războiul împotriva Rusiei, iar europenii trebuie să recunoască acest fapt și chiar să-i spună adevărul în față președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, chiar dacă acesta doare. „Este timpul să înfruntăm realitatea cruntă, nemiloasă și dureroasă, cu sobrietate. Ucraina va pierde războiul împotriva Rusiei”, a scris jurnalistul Jacques Schuster, șeful editorial de la Welt.

UPDATE Un înalt oficial NATO și-a exprimat optimismul reţinut că Republica Cehă ar putea continua inițiativa sa de a furniza Ucrainei muniție de calibru mare de la producători globali, în ciuda recentei schimbări de guvern la Praga, informează agenţia ucraineană de ştiri Ukrinform, care citează un articol publicat de Reuters. 

UPDATE Trei țări membre ale Uniunii Europene - Ungaria, Slovacia și Cehia - au decis să nu participe la finanțarea Ucrainei prin noul mecanism de sprijin de credit al UE, conform unei știri publicate de Ukrinform.

UPDATE Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că ar sprijini o propunere americană pentru discuții directe între echipele ucraineană și rusă dacă acestea ar debloca schimburi de prizonieri sau ar deschide calea unor negocieri între el și Vladimir Putin, însă a declarat că nu este convins că astfel de discuții ar aduce ceva nou și a cerut Washingtonului să intensifice presiunea asupra Rusiei, scrie Rador.

UPDATE Secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a insistat că Washingtonul nu încearcă să forțeze Ucraina să accepte un acord de pace și a spus că nu va exista nicio înțelegere fără acordul Kievului. Totuși, cum emisarii americani oferă Ucrainei garanții de securitate, este probabil să i se ceară concesii teritoriale Kievului, ceea ce ar declanșa o reacție puternică din partea multor ucraineni, scrie Rador.

UPDATE Chișinăul a anunțat că permite redirecționarea transporturilor de mărfuri din Ucraina pe fondul atacurilor asupra infrastructurii critice și de transport, decizia fiind luată la 20 decembrie de Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC).

UPDATE Uniunea Europeană a decis să acorde Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro, evitând deocamdată utilizarea directă a activelor rusești înghețate pe teritoriul său. Potrivit unor comentarii publicate de The Wall Street Journal și Bloomberg, această decizie reflectă dificultatea Europei de a adopta măsuri mai ferme în fața Rusiei, în pofida războiului aflat în desfășurare în Ucraina.

UPDATE Costurile Rusiei pentru războiul din Ucraina în 2025 se ridică la peste 100 de miliarde de dolari. Este pentru prima dată când costurile războiului sunt făcute publice, conform Mediafax. Per total, ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, a declarat miercuri că războiul, în 2025, va costa Rusia 5,1% din PIB-ul țării, respectiv 11 trilioane de ruble 135 de miliarde de dolari, relatează TVP World, citând Reuters.

UPDATE Steve Witkoff, trimisul lui Trump la Kremlin, ar fi fost ales de Vladimir Putin în persoană. Informația a fost divulgată de Wall Street Journal, care scrie că liderul de la Kremlin ar fi pus ochii pe Witkoff, după ce a fost numit emisar în Orientul Mijlociu. Ar fi luat legătura cu el prin prințul moștenitor al Arabiei Saudite, care i-a transmis mesajul că Putin vrea să îl vadă. Condiția a fost clară: Witkoff trebuia să vină singur la Moscova, fără CIA, fără diplomați și fără interpret. Emisarul lui Putin în SUA a transmis că articolul este fake-news, scrie Digi24.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit două avioane de vânătoare rusești Su-27 pe aerodromul militar Belbek din Crimeea ocupată de Rusia, a anunțat Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) pe 20 decembrie, relatează The Kyiv Independent. Prețul combinat al celor două aeronave este estimat la aproximativ 70 de milioane de dolari.

UPDATE Luat prizonier și condamnat la moarte de un tribunal Rusia, torturat și martor la crime de război, un voluntar britanic din armata ucraineană și-a așteptat călăul vreme de cinci luni de jumătate într-o închisoare rusească înainte să fie eliberat într-un schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina, relatează The Independent. Într-un interviu pentru publicația britanică, Aider Aslin s-a arătat încrezător că Ucraina va ieși în cele din urmă învingătoare.

UPDATE Situația Facebook și Instagram în Rusiei este una bizară. Deși compania Meta, care deține cele două platforme, este considerată „extremistă” și a fost interzisă prin lege pe teritoriul țării, foarte mulți ruși continuă să le folosească cu ajutorul VPN-urilor. Mai mult chiar, vedete pro-Putin din Rusia publică postări sponsorizate pe Instagram de pe urma cărora încasează venituri substanțiale, scrie HotNews.

UPDATE Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a avertizat vineri că Europa ar putea pierde valorile comune cu SUA. Afirmația lui Rubio reprezintă răspunsul la o întrebare despre noua strategie de securitate națională a SUA, în care guvernul american deplânge, printre altele, o presupusă pierdere a democrației și a libertății de exprimare în Europa, notează DPA.

UPDATE Ucraina şi Portugalia au convenit asupra co-producţiei de drone maritime ucrainene, a anunţat sâmbătă, 20 decembrie, un consilier al preşedintelui ucrainean.

UPDATE „Seara târziu, Rusia a atacat infrastructura portuară din regiunea Odesa cu rachete balistice”, a scris vicepremierul ucrainean Oleksiy Kuleba, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram. Kuleba și guvernatorul regional al Odesei, Oleh Kiper, au afirmat că, potrivit primelor informații, șapte oameni au fost uciși și alți 15 răniți. Bombardamentul rușilor a provocat, de asemenea, un incendiu în rândul camioanelor de marfă din parcarea facilităților portuare, conform lui Kiper. Serviciile de urgență intervin la fața locului, dar sirenele de raid aerian continuă să perturbe operațiunile, a adăugat el. O sursă ucraineană familiarizată cu detaliile a precizat, pentru Reuters, că atacul a vizat Pivdennyi, unul dintre cele trei porturi din zonă.

UPDATE Potrivit Politico, emisarul Kremlinului, Kirill Dmitriev, urmează să se deplaseze la Miami pentru discuții cu oficiali americani pe tema unui posibil „plan de pace”. În același timp, Ucraina a anunțat o nouă rundă de consultări cu partea americană, semn că tensiunile regionale rămân ridicate, iar riscurile pentru securitatea din Europa de Est, inclusiv pentru Moldova, continuă să fie atent monitorizate, potrivit Antena 3 CNN.

UPDATE Moldova este privită cu îngrijorare și de oficiali occidentali, pe fondul convingerii tot mai clare că ambițiile lui Putin depășesc granițele Ucrainei. „Informațiile au fost întotdeauna că Putin vrea mai mult”, a declarat Mike Quigley, membru democrat al Comisiei de Informații a Camerei Reprezentanților, într-un interviu acordat Reuters. El a subliniat că liderii europeni împărtășesc această evaluare, menționând în mod special Polonia și statele baltice, care se consideră potențiale ținte prioritare.

UPDATE Rapoartele serviciilor secrete americane continuă să avertizeze că președintele rus Vladimir Putin intenționează să cucerească întreaga Ucraină și să revendice părți din Europa care au aparținut fostului imperiu sovietic, au declarat șase surse familiarizate cu agențiile de informații ale SUA, chiar dacă în prezent negociatorii caută o soluție pentru încheierea războiului care ar lăsa Rusia cu mai puține teritorii decât pretinde, scrie vineri Reuters. Rapoartele prezintă o imagine complet diferită de cea descrisă public de președintele american Donald Trump și negociatorii săi de pace pentru Ucraina, care au afirmat că Putin dorește să pună capăt conflictului. Moldova apare explicit în contextul acestor analize de securitate, potrivit unei surse care a precizat că cel mai recent raport datează de la sfârșitul lunii septembrie. 

UPDATE O dronă a fost descoperită lângă un oraș din nord-vestul Turciei. Este a doua dronă descoperită în ultimele 24 de ore. La începutul săptămânii, turcii au doborât o dronă rusească scăpată de sub control, relatează Mediafax. O altă dronă prăbușită a fost găsită în nord-vestul Turciei. Este o dronă de origine și proveniență necunoscute care a fost descoperită pe un câmp din nord-vestul Turciei, a relatat sâmbătă presa turcă preluată de Le Figaro. Mai multe canale de televiziune și cotidianul Cumhuriyet au publicat imagini cu drona prăbușită.

UPDATE Preşedintele polonez, Karol Nawrocki, i-a reproşat vineri omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, lipsa de recunoştinţă pe care, potrivit lui, Ucraina a manifestat-o în pofida ajutorului primit din partea Poloniei, în timp ce liderul ucrainean a mizat pe o relansare a relaţiilor bilaterale după întâlnirea pe care au avut-o la Varşovia, informează EFE, preluată de Agerpres. În februarie, acuzații similare au fost formulate și de către vicepreședintele SUA JD Vance, care într-o întrevedere la Casa Albă i-a reproșat lui Zelenski că nu a mulțumit pentru asistența primită de la Statel Unite de la începutul războiului cu Rusia.

UPDATE Prim-ministrul ungar Viktor Orban a făcut noi declarații controversate privind războiul din Ucraina. El a spus, vineri, că nu se știe cine a început conflictul și a pus sub semnul întrebării nevoia de a sprijini Kievul, potrivit Politico. În replică, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a răspuns la comentariile lui Orban postând pe rețelele de socializare: “La fel de «neclar» precum a fost pentru conducerea Ungariei în 1939”. Oficialul ucrainean s-a referit la desființarea Cehoslovaciei de către Hitler și la ocuparea regiunii Transcarpatia de către Ungaria, aliata Berlinului de atunci.