Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski nu ar trebui să atace Moscova, în timp ce preşedintele rus Vladimir Putin ar trebui să accepte un acord de încetare a focului în termen de 50 de zile, în caz contrar SUA urmând să aplice sancţiuni. Donald Trump a mai afirmat că deja au fost expediate arme către Ucraina, notează Reuters. Între timp, Rusia nu pare să țină cont de avertismentele liderului american și respinge solicitarea ca să încheie un acord de pace în Ucraina în termen de 50 de zile.

Explozii au zguduit orașele ucrainene în noaptea de 16 iulie, după ce Rusia a lansat din nou valuri de drone și rachete asupra întregii țări.  În urma recentelor bombardamente, doi oameni au murit, potrivit unor oficiali ucraineni. Între timp, Kremlinul susține că situația din jurul regiunii separatiste Transnistria este o preocupare deosebită, fără să spună că a lăsat regiunea fără gaz, Tiraspolul ajungând în cele din urmă într-o situație economică și energetică extrem de complicată. 

UPDATE Senatorul republican Lindsey Graham a salutat cel mai recent plan al președintelui american Donald Trump de a exercita presiuni asupra Rusiei în legătură cu războiul din Ucraina, susținând ultimatumul de 50 de zile pentru a pune capăt conflictului sau impunerea de noi sancțiuni drastice, dacă nu se conformează, relatează The Kyiv Independent. Într-o postare pe X, republicanul din Carolina de Sud a lăudat anunțul lui Trump că aliații NATO vor finanța arme fabricate în SUA pentru Ucraina, precizând că este „o veste binevenită”, precum și promisiunea președintelui american de a impune taxe de până la 100% țărilor care continuă să cumpere petrol rusesc ieftin, scrie HotNews.

UPDATE România, Polonia, Ungaria, Slovacia și Bulgaria se opun unui nou acord comercial dintre Uniunea Europeană și Ucraina. Cele cinci țări invocă riscuri pentru piețele agricole interne, transmite Profit.ro. Subiectul a fost discutat în cadrul Consiliului miniștrilor Agriculturii din UE, desfășurat pe 14 iulie, conform unor surse diplomatice citate de European Pravda.

UPDATE Unul dintre cele mai puternice state din NATO nu va participa la proiectul anunțat de președintele american Donald Trump, în cadrul căruia furnizarea de arme americane către Ucraina va fi finanțată de aliații europeni. Doi oficiali francezi familiarizați cu această chestiune au declarat că Parisul nu se va alătura inițiativei de achiziționare a armelor americane, deoarece președintele francez Emmanuel Macron insistă de mult timp ca europenii să-și construiască propria bază industrială de apărare prin achiziții locale, scrie European Pravda, care citează POLITICO.

UPDATE Guvernul de la Varșovia a anunțat că a expulzat 40 de cetățeni străini, printre care se numără și 13 moldoveni. Purtătorul de cuvânt al Executivului a subliniat că decizia a fost luată, inclusiv din motive de securitate.

UPDATE Ipocrizia caracteristică oficialilor regimului de la Moscova se manifestă și în rândul propagandiștilor Kremlinului, care țin zilnic discursuri menite să-i instige pe ruși împotriva Occidentului, dar preferă mai degrabă să-și petreacă acolo vacanțele decât în Rusia, profitând de faptul că nu sunt vizați de sancțiuni, dezvăluie The Insider. Franța, Italia și Spania sunt printre cele mai populare destinații de vacanță pentru propagandiștii Kremlinului, unii dintre ei deținând proprietăți în aceste țări, notează Libertatea.

UPDATE Polonia a acuzat miercuri Rusia că a atacat cu drone o fabrică de pardoseli din lemn a unui grup polonez în Vinniţa (sud-vestul Ucrainei), într-un bombardament asupra regiunii, soldat cu cel puţin opt răniţi, relatează EFE.

UPDATE Kremlinul a cerut miercuri SUA să facă presiuni asupra Ucrainei pentru ca aceasta să accepte organizarea unei a treia runde de negocieri la Istanbul, în Turcia, informează EFE., potrivit Agerpres. 

UPDATE Letonia a livrat un nou lot de ajutor militar Ucrainei, constând din 15 transportoare de personal blindate, au anunţat marţi seară autorităţile de la Riga, citate de agenția de știri dpa, informație preluată de Agerpres.

UPDATE Kremlinul respinge ultimatumul dat de președintele american Donald Trump ca să în 50 de zile să oprească războiul din Ucraina și transmite că Rusia va continua să își urmărească „obiectivele de război”, în ciuda presiunilor internaționale și a sancțiunilor economice impuse de Occident, a transmis Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), citat de Ukrainska Pravda. La rânsul lui, Volodimir Zelenski a transmis că, dacă va primi rachete cu rază lungă de acțiune, Kievul „este pregătit pentru acțiune”, scrie Antena3.

UPDATE Președintele american Donald Trump a declarat miercuri, răspunzând la o întrebare privind influența soției sale Melania asupra opiniilor sale cu privire la războiul din Ucraina, că Prima Doamnă și-ar dori să vadă că “oamenii nu mai mor”, scrie BBC.

UPDATE Vicepreședintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților a României, Bogdan Rodeanu, pune atacul rusesc cu drone de la granița României și pe seama interzicerii accesului lui Ion Ceban în Spațiul Schengen. „Replica Federației Ruse la interzicerea accesului lui Ceban în Spațiul Schengen: atacuri cu drone la graniță, moțiuni de cenzură AUR în Parlamentul României și campanii de dezinformare împotriva ministrei de Externe, Oana Țoiu”, spune liderul USR din Camera Deputaților și vicepreședinte al Comisiei de Apărare. Rodeanu afirmă că România și Republica Moldova rezistă acestor inflexiuni. „Ne consolidăm. Ne întărim. Și le răspundem ferm: Moldova în Uniunea Europeană, iar România unită, stabilă și puternică din punct de vedere economic”, scrie Rodeanu pe Facebook.

UPDATE Ministerul Apărării Naționale din România reacționează după cel mai mare atac rusesc în Ucraina, la granița României, și anunță că forțele Federației Ruse au executat atacuri cu drone în zona localităților Ismail și Chilia, în proximitatea frontierei fluviale cu România, în noaptea de marți spre miercuri. Sistemele de supraveghere radar ale Ministerului Apărării Naționale au monitorizat țintele aeriene care au evoluat în spațiul aerian ucrainean, în intervalul orar 00.00-02.00. Totodată, au fost alertate și aeronavele F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, de la Baza 86 Aeriană Borcea, pentru a interveni.

UPDATE Președintele Vladimir Putin intenționează să continue luptele în Ucraina până când Occidentul se va angaja în termenii săi pentru pace, fără să-i pese de amenințările lui Donald Trump privind sancțiuni mai dure. În același timp, revendicările sale teritoriale s-ar putea extinde pe măsură ce forțele rusești avansează, au declarat trei surse apropiate Kremlinului, relatează Reuters.

UPDATE Agenția de finanțare a dezvoltării a guvernului SUA a început să caute o companie care să gestioneze un fond de investiții comun SUA-Ucraina, a anunțat Ministerul Economiei din Ucraina, potrivit The Kyiv Independent. Anunțul face parte dintr-un acord privind mineralele critice semnat de SUA și Ucraina la 30 aprilie, prin care se creează fondul comun de reconstrucție SUA-Ucraina pentru a dezvolta proiecte în domeniul resurselor naturale ale Ucrainei – inclusiv petrol și gaze, litiu, grafit, minerale critice și infrastructura aferentă, iar acum, proiecte de apărare, scrie Mediafax.

UPDATE Prim-adjunctul șefului de cabinet al președintelui rus Vladimir Putin, Serghei Kirienko este responsabil de politica internă rusă de un deceniu. Numai că, recent, și-a extins semnificativ sfera de influență. Aceasta se extinde acum la elemente ale politicii externe, inclusiv la relațiile Rusiei cu fostele națiuni sovietice Armenia și Moldova, dar și cu regiunile separatiste georgiene Abhazia și Osetia de Sud. Stilul de politică externă al lui Kirienko este vizibil diferit de cel al predecesorilor săi, Vladislav Surkov și Dmitri Kozak, notează notează jurnalistul Andrei Pertsev pentru Carnegie Endowment for International Peace, citat de Gândul. În Abhazia, o țară pro-rusă, de exemplu, Kirienko s-a comportat ca un șef în vizită, precum și ca un trimis generos al unei «națiuni-soră mai mare». A încercat aceeași strategie în Transnistria, o regiune separatistă a Moldovei, prietenă cu Moscova. Și ar putea face același lucru în Osetia de Sud”, avertizează Andrei Pertsev în analiza sa. Aceste tipuri de tactici, însă, nu vor funcționa în Moldova sau Armenia, unde guvernul și majoritatea elitei sunt sceptice față de intențiile Moscovei. Cerințele postului lui Kiriyenko de „curator” al politicii interne ruse înseamnă că nu se poate angaja în negocieri lungi cu Erevanul sau Chișinăul – nici în secret (precum Surkov), nici public (precum Kozak). „În schimb, abordarea pe care Kirienko i-a vândut-o aparent lui Putin este simplă: Rusia ar trebui să înceteze să se mai sfiască să se amestece în afacerile interne ale altor țări din spațiul post-sovietic. Unii dintre angajații lui Kirienko glumesc chiar despre cum «granițele Rusiei sunt nesfârșite». Ceea ce înseamnă, de fapt, că influența blocului politic al Kremlinului este nesfârșită.

UPDATE Kaja Kallas, șefa diplomației europene a salutat planul președintelui american de a trimite rachete Patriot în Ucraina, însă a subliniat că și SUA ar trebui să contribuie financiar la acest demers, informează Politico.

UPDATE Donald Trump a declarat că deja au fost expediate arme către Ucraina, notează Reuters. Trump susține că au fost trimise Ucrainei câteva rachete Patriot. 'Vin din Germania', a adăugat el.Liderul de la Casa Albă a mai declarat că nu a discutat cu președintele rus Vladimir Putin de când au fost anunțate noi sancțiuni împotriva Rusiei.

UPDATE Armata ucraineană raportează că, în ultimele 24 de ore, ocupanții ruși au pierdut pe frontul din Ucraina 1.170 de soldați. De la începutul războiului, forţele ucrainene au lichidat, în total, 1.037.460 de militari ruşi – potrivit unui comunicat remis, miercuri, de Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei, notează Rador.

UPDATE Secretarul general al NATO Mark Rutte a avertizat marți că țări precum Brazilia, China sau India ar putea fi foarte grav afectate de sancțiunile secundare luate în calcul de Statele Unite dacă vor continua să facă afaceri cu Rusia, în pofida agresiunii militare din Ucraina și în contextul refuzului Kremlinului de a opri războiul, relatează Reuters. „Încurajarea mea pentru aceste trei țări în special este aceea ca, dacă locuiți acum la Beijing, la Delhi sau sunteți președintele Braziliei, să analizați acest lucru, întrucât v-ar putea afecta foarte mult”, a declarat șeful NATO după o întâlnire cu congresmeni americani, ce a urmat întrevederii sale de luni cu președintele american Donald Trump. „Așadar, vă rog să-l sunați pe Vladimir Putin și să-i spuneți că trebuie să ia în serios discuțiile de pace, pentru că altfel acest lucru se va întoarce masiv împotriva Braziliei, Indiei și Chinei”, a adăugat Rutte, punând presiuni pentru oprirea războiului din Ucraina, notează Libertatea.

UPDATE O nouă lege intrată în vigoare interzice cetățenilor ruși și belaruși să achiziționeze proprietăți în Finlanda, măsură adoptată pentru a întări securitatea națională pe fondul tensiunilor crescute cu Moscova, relatează The Kyiv Independent, potrivit Mediafax.

UPDATE În timp ce luptă pentru supraviețuire împotriva invaziei ruse, Ucraina riscă să alunece periculos spre autoritarism, denunță principala publicație de limbă engleză din Kiev, într-un editorial incisiv care acuză conducerea țării de abuzuri asupra statului de drept și a societății civile. În centrul acuzațiilor se află cazul lui Vitalii Șabunin, unul dintre cei mai cunoscuți activiști anticorupție din Ucraina, fondator al Centrului de Acțiune Anticorupție. Oficial, Șabunin este anchetat pentru sustragere de la recrutare, însă publicația ucraineană The Kyiv Independent consideră că dosarul este o răfuială politică mascată. Șabunin s-a oferit voluntar pentru serviciul militar la începutul invaziei ruse și a continuat, în paralel, activitatea de monitorizare a guvernului. Cu toate acestea, autoritățile au extins ancheta împotriva sa, percheziționându-i locuința din Kiev și baza militară care se află lângă linia frontului, vizând în mod special telefonul personal. Gestul este interpretat de către jurnaliștii ucraineni drept un semn clar al dorinței de intimidare, notează Hotnews.

UPDATE Presa europeană salută, în general, decizia președintelui american Donald Trump de a sprijini Ucraina, inclusiv cu rachete Patriot. Este analizat și ultimatumul de 50 de zile până la un armistițiu, adresat Rusiei. Însă nu toți comentatorii sunt optimiști, scrie RFI.

UPDATE Președintele Donald Trump a găsit în sfârșit o modalitate de a înarma Ucraina: să le ceară aliaților europeni să doneze armele și să le vândă înlocuitori americani. Acum urmează însă partea dificilă: stabilirea unui acord legat de cine va renunța de fapt la sistemele sale prețioase, inclusiv la bateriile de rachete Patriot pe care Kievul le caută cu disperare, scrie Reuters. Însă, de la anunț, a devenit clar că Trump a prezentat un cadru - nu un plan detaliat. Cât de substanțial va fi sprijinul pentru Ucraina va depinde de negocierile viitoare despre cine furnizează ce echipament, au dezvăluit pentru Reuters zece oficiali din SUA și Europa. „Ca întotdeauna în aceste lucruri, diavolul se ascunde în detalii”, a spus un ambasador nord-european la Washington.

UPDATE După ani în care a fost văzut ca aliatul tacit al lui Vladimir Putin, Donald Trump pare tot mai iritat de liderul rus. Tensiunile cresc, iar noua direcție a fost anunțată cu un gest neașteptat: autorizarea unor livrări masive de armament defensiv către Ucraina, prin NATO. Potrivit unei analize realizate de The Atlantic, nu e vorba de o schimbare de strategie, ci de o reacție personală. „Trump a fost umilit”, spun surse din interiorul Casei Albe. Războiul cu Rusia nu mai este doar geopolitică – este acum și o chestiune de orgoliu personal.

UPDATE Trei surse rusești apropiate Kremlinului au declarat că Putin nu va opri războiul sub presiunea Occidentului și consideră că Rusia - care a supraviețuit celor mai dure sancțiuni impuse de Occident - poate suporta și alte dificultăți economice, inclusiv amenințarea lui Trump de luni de a impune tarife americane care vizează cumpărătorii de petrol rusesc, notează Reuters, citat de Digi24.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, afirmă că situația din jurul regiunii separatiste Transnistria reprezintă un motiv de preocupare deosebită pentru Rusia, după ce Serviciul de Informații Externe a acuzat NATO că intenționează să implice Republica Moldova într-un posibil război. În context, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avertizat că minciunile, falsurile și dezinformările vor fi promovate la intensitate maximă în perioada următoare de „trompetele Kremlinului”, subliniind că, în prezent, acestea susțin în mod fals că ea își dorește război în propria țară. Președintele Maia Sandu a accentuat că moldovenii își doresc ca țara lor să adere la Uniunea Europeană, o alegere pe care Kremlinul încearcă să o deturneze prin diverse căi, inclusiv influențând votul din timpul scrutinului parlamentar din această toamnă, notează Adevărul.

UPDATE Liderii ungari s-au folosit de moartea, pe 6 iulie, a unui recrut etnic ungar în Ucraina pentru a vorbi despre un atac colectiv asupra naţiunii ungare şi a eticheta Ucraina ca pe o împărăţie a răului, deşi circumstanţele morţii recrutului încă nu au fost elucidate. Orban a declarat: "În Ungaria a fost ucis în bătaie un cetăţean ungar". El acuză Ucraina şi UE că muşamalizează postulata crimă, care nu este dovedită. Pe fond negru el a scris pe Facebook: "Adevărul nu poate fi trecut sub tăcere", notează Ziare.com.

UPDATE Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și Poliția Națională au arestat șase agenți ai Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), suspectați că plănuiau atacuri teroriste împotriva militarilor ucraineni.

UPDATE Portul ucrainean Ismail, situat lângă granița cu România, în apropiere de Republica Moldova, a fost din nou lovit de drone rusești, în timp ce alte orașe din Ucraina au raportat morți și răniți în urma bombardamentelor.

UPDATE Explozii au zguduit orașele ucrainene în noaptea de 16 iulie, după ce Rusia a lansat din nou valuri de drone și rachete asupra întregii țări. Forțele Aeriene ale Ucrainei au emis mai multe alerte privind valuri de drone care vizau capitala și alte regiuni, inclusiv din vestul țării, departe de linia frontului. De asemenea, a fost emis un avertisment privind riscul atacurilor cu rachete balistice, transmite The Kyiv Independent. 

UPDATE Atacurile aeriene rusești asupra Ucrainei s-au intensificat semnificativ, extinzându-se în regiuni din vestul țării care anterior fuseseră considerate relativ sigure. Analiștii militari consideră că această escaladare reflectă o schimbare clară în strategia Kremlinului. Rusia pare să urmărească atât obiective militare, cât și psihologice, prin utilizarea pe scară largă a dronelor iraniene Shahed, accesibile ca preț și ușor de produs. „Rusia a pariat pe drone pentru a produce daune și pentru a slăbi moralul populației,” a declarat David Sharp, analist militar din Israel. „Atacurile în masă sunt văzute ca eficiente, atât în plan tactic, cât și psihologic”. Potrivit organizației britanice Airwars, Rusia a lansat aproape 2.000 de drone Shahed în Ucraina între septembrie 2022 și august 2023. Numărul acestora a crescut dramatic în 2025 – doar în luna iunie fiind lansate peste 5.300 de drone și momele, notează Adevărul.

După patru zile în care hotarul de sud cu Ucraina a fost închis pentru cetățenii Republicii Moldova, azi-dimineață, lucrurile au revenit la normal. Posturile vamale Palanca și Tudora și-au reluat activitatea în regim obișnuit, informează Poliția de Frontieră, care, totuși, din motive de securitate, ne recomandă să evităm deplasările la Odesa. Traficul de la hotar cu regiunea Odesa a fost dat peste cap joi, după ce o dronă rusească a lovit podul de peste Nistru de la Maiaki, la doar 15 kilometri de Palanca. S-a întâmplat în momentul în care acesta era traversat de o mamă cu trei copii. Femeia a decedat, în timp ce copii cu diferite răni a fost duși la spital. 

Alertă maximă în Rusia. Nave avariate și incendiu de amploare pe coasta Mării Negre, la Krasnodar, după un atac masiv cu drone al Ucrainei în Rusia. Totodată, un general din Statul Major rus a fost ucis în explozia unei mașini capcană la sud de Moscova, informează luni Reuters şi AFP, care citează Comitetul de Anchetă. Anchetatorii ruși analizează mai multe piste, inclusiv implicarea serviciilor secrete ucrainene. Totodată, Rusia a desfășurat în Ucraina sistemul de apărare aeriană cu laser Silent Hunter, dezvoltat de China. Ucraina susține că forţele ruse au intrat în satul Krasnopillea din regiunea Sumî și au evacuat toată populația. Între timp, șeful NATO a numit trei niveluri de garanții de securitate pentru Kiev, pentru ca Rusia să nu mai atace. Totuși, Kremlinul neagă că Putin vrea să cucerească întreaga Ucraină și să recupereze teritorii din Europa care făceau parte anterior din URSS.

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat pentru Fox News că acordul de pace dintre Rusia și Ucraina este mai aproape de finalizare decât în ​​orice alt moment al războiului. Stubb a atribuit acest progres diplomației lui Trump și presiunii sancțiunilor asupra giganților petrolieri ruși, dar a spus că dificultățile persistă, iar acum urmează cea mai dificilă etapă finală. El a adăugat că trimişii speciali ai președintelui Donald Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, au petrecut ultimele săptămâni "lucrând non-stop" pentru a reduce neînțelegerile dintre cele două părți. În ciuda retoricii publice intransigente a președintelui Putin, negociatorii Moscovei ar putea fi mai flexibili în spatele ușilor închise, a sugerat Stubb, numind contrastul dintre mesajele publice și discuțiile private "tipice în diplomație". Cu toate acestea, el a avertizat că obiectivul principal al Rusiei rămâne "practic distrugerea existenței Ucrainei", potrivit Spotmedia.

UPDATE Steve Witkoff a dat asigurări că Rusia își menține "angajamentul deplin" față de realizarea păcii în Ucraina după întâlnirile dintre reprezentanți ai Washingtonului și ai Moscovei în Florida, informează luni EFE. "În ultimele două zile, în Florida, emisarul special rus Kirill Dmitriev a avut întâlniri productive și constructive cu delegația americană pentru a avansa în privința planului de pace al președintelui (american Donald) Trump pentru Ucraina", a scris Witkoff, pe X. El a reiterat că Rusia "își menține angajamentul deplin față de realizarea păcii în Ucraina" și apreciază în mod deosebit eforturile SUA de a pune capăt conflictului și de a "restabili securitatea globală", potrivit Spotmedia.

UPDATE Influentul senator republican Lindsey Graham a declarat că Washingtonul ar trebui să intensifice dramatic presiunea asupra Moscovei - inclusiv prin furnizarea de rachete de croazieră Tomahawk Ucrainei - dacă Putin refuză să accepte o înțelegere negociată. "Dacă Putin spune nu, trebuie să schimbăm dramatic jocul, inclusiv prin furnizarea de rachete Tomahawk Ucrainei pentru a lovi fabricile de drone și rachete care există în Rusia. Aș da totul dacă Putin spune nu", a declarat Graham în emisiunea "Meet the Press", de la NBC. Senatorul a susținut că eforturile diplomatice actuale riscă să permită Moscovei să obțină câștiguri suplimentare sub acoperirea negocierilor. "Continuăm să interacționăm cu Rusia… iar el (Putin) respinge toate eforturile noastre", a spus el, adăugând că liderul rus "va continua să cucerească Donbasul cu forța până când vom crește presiunea", scrie Spotmedia.

UPDATE Comisia Europeană a deblocat, luni, 2,3 miliarde de euro pentru Ucraina, a șasea plată regulată în cadrul Facilității pentru Ucraina, principalul instrument al Uniunii pentru sprijinirea redresării Ucrainei, a reformelor și a parcursului către aderarea la UE. Până în prezent, UE a deblocat 26,8 miliarde de euro în cadrul Planului pentru Ucraina din martie anul trecut, respectiv aproape 70% din fondurile disponibile în cadrul primului pilon al Facilității pentru Ucraina, notează Spotmedia.

UPDATE Comisia a anunțat și un alt sprijin pentru Ucraina, unul care vizează domeniul energetic. O centrală termică din Lituania a fost relocată cu succes în Ucraina, finalizând cea mai amplă operațiune logistică coordonată de până acum. Această relocare va asigura alimentarea cu energie în rândul a un milion de ucraineni și vine drept o consolidare directă a rețelei naționale a Ucrainei, în urma atacurilor susținute ale Rusiei asupra infrastructurii sale. „Livrarea acestei centrale este solidaritatea europeană în acțiune și cea mai solicitantă operațiune logistică a noastră de până acum. Mulțumesc Lituaniei, Poloniei, României și tuturor partenerilor care au asigurat succesul acestei operațiuni colosale”, a declarat comisarul pentru pregătire, gestionarea crizelor și egalitate, Hadja Lahbib, scrie Spotmedia.

UPDATE Compania națională de energie a Ucrainei, Ukrenergo, principalul operator al rețelei electrice, care a suportat cele mai dure lovituri în urma atacurilor rusești cu drone și rachete, a început să ofere consultanță și instruire pentru omologii săi din Germania, Polonia și Lituania încă din această vară.„Dacă incursiunile dronelor rusești în Europa se intensifică, ar putea exista acte de sabotaj sau atacuri hibride asupra facilităților noastre energetice — trebuie să fim pregătiți corespunzător”, a declarat ministrul lituanian al Energiei, Zygimantas Vaiciunas, pentru Kyiv Independent.

UPDATE Rada Supremă, Parlamentul Ucrainei, pregătește constituirea unui grup de lucru care să analizeze posibilitatea organizării alegerilor prezidențiale chiar și sub incidența legii marțiale, după ce președintele Volodimir Zelenski a anunțat acest demers ca răspuns la criticile venite dinspre Washington, relatează EFE, citată de Agerpres.

UPDATE Rusia este pregătită să confirme într-un acord juridic că nu are nicio intenție de a ataca nici Uniunea Europeană, nici alianța militară NATO condusă de SUA, a declarat luni adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, potrivit agenției de știri de stat RIA.

UPDATE Consiliul Uniunii Europene a prelungit oficial sancțiunile economice împotriva Rusiei cu încă șase luni, noile măsuri fiind valabile până pe 31 iulie 2026. Aceste sancțiuni vizează sectoare critice ale economiei ruse, inclusiv energia, finanțele, tehnologia, transporturile și bunurile de lux, scrie Gândul.

UPDATE Consulatul General al Rusiei din Gdansk, Polonia, s-a închis, relatează Agenţia de presă RIA NOVOSTI. „Pe 22 decembrie, Consulatul General al Rusiei din Gdansk s-a închis. Prin urmare, serviciile consulare pentru cetățenii ruși și străinii din Polonia sunt acum disponibile doar la Secția consulară a Ambasadei Rusiei din Varșovia”, anunţă MAE rus, potrivit Rador.

UPDATE Aderarea la Uniunea Europeană este obiectivul care reprezintă o prioritate absolută a politicii interne şi externe a Republicii Moldova, a spus luni preşedinta Maia Sandu, la reuniunea anuală a ambasadorilor, unde a trasat principalele direcţii ale politicii externe a ţării pentru anul 2026. La rândul său, ministra de Externe a României, Oana Țoiu, a spus că Bucureştiul rămâne un susţinător ferm al integrării europene a Republicii Moldova, scrie Digi24. Relaţia bilaterală dintre România şi Republica Moldova reprezintă cel mai puternic parteneriat diplomatic dintre două ţări în lume, a declarat ministrul român al Afacerilor Externe.

UPDATE Kremlinul afirmă că informațiile serviciilor secrete americane asupra obiectivelor lui Putin, dezvăluite de surse citate de Reuters, sunt greșite. Moscova a declarat, luni, că dacă serviciile secrete americane consideră că Vladimir Putin dorește să cucerească întreaga Ucraină și să recucerească părți din Europa care au făcut odinioară parte din Uniunea Sovietică, atunci serviciile secrete americane se înșală, scrie Mediafax.

UPDATE Biroul Federal de Investigații Criminale al Germaniei (Bundeskriminalamt – BKA) a înregistrat anul acesta pe teritoriul țării peste 1.000 de drone suspecte. Aparatele de zbor fără pilot au fost observate deasupra unor zone sensibile, inclusiv obiective militare, scrie Ziare.com.

UPDATE Cel puţin patru persoane au fost ucise, iar alte câteva zeci au fost rănite într-o nouă serie de atacuri ruse în Ucraina, în weekend, cu aproape 100 de drone şi rachete, dintre 75 au fost distruse, iar 19 au atins mai multe regiuni, relatează Euronews.

UPDATE Forțele ruse au lansat, în timpul nopții, un atac masiv cu drone asupra regiunii Odesa. O persoană a fost rănită. În urma bombardamentului au izbucnit incendii la instalațiile de infrastructură energetică, iar mai multe depozite care conțineau îngrășăminte și utilaje agricole au fost avariate. Intervențiile salvatorilor au fost complicate de alertele de raid aerian repetate, a comunicat serviciul de urgențe al Ucrainei.

UPDATE Criticii lui Donald Trump l-au acuzat de mult timp că nutrește o afinitate particulară pentru Rusia și liderul său ucigaș, Vladimir Putin. Un fost agent CIA face dezvăluiri care zguduie SUA: Trump s-ar putea să fie sub ”controlul reflexiv” al lui Putin, o operațiune secretă a Rusiei. Trump a devenit o țintă aproape ideală pentru acest tip de operațiune rusească. Aceste practici se încadrează într-o tradiție mai largă de „măsuri active” și război hibrid, care este cu mult anterioară lui Putin, spune într-o analiză John Sipher, care a lucrat 28 de ani în CIA din SUA, potrivit Tomorrow Affairsî, citat de Ziare.com.

UPDATE Fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, a avertizat duminică, la Digi24, că Moscova nu a infirmat până în prezent planul - semnalat de către serviciile secrete americane - lui Vladimir Putin de a readuce sub influență rusească părți din Europa, în special din partea de est a continentului. „Nu a existat până acum vreo negare din partea Federației Ruse în legătură cu acest tip de aspirații”, a remarcat fostul demnitar. Cât despre negocierile ruso-americane din Florida, Diaconescu a recunoscut că are rezerve în privința intenției Moscovei de a face compromisuri pentru a asigura pacea în Ucraina.

UPDATE Guvernul rus a autorizat Ministerul Apărării să sisteze acordurile militare existente între România și alte zeci de țări din NATO. Decizia a fost publicată pe portalul oficial al guvernului rus pentru acte juridice. Acordurile fuseseră încheiate imediat după prăbușirea URSS, când Federația Rusă făcea primii pași spre democrație, drum oprit ulterior de regimul dictatorial al lui Vladimir Putin. Acordul militar dintre România și Rusia din martie 1994 a fost semnat de președinții de atunci Ion Iliescu și Boris Elțîn, potrivit agențiilor SEGA și Novinite, citate de Rador.

UPDATE Autoritățile sud-africane încearcă să dea de urma a aproximativ 20 de bărbați africani, care ar fi fost convinși să lupte în Ucraina de partea armatei ruse. France24 a analizat o scrisoare a fostului președinte Jacob Zuma, mărturia unui tată din Botswana și analiza unui expert în apărare pentru a înțelege ce s-a întâmplat cu acești bărbați și cine ar putea fi implicat în acest caz.

UPDATE În timp ce Germania se confruntă cu o Rusie ostilă, o companie din domeniul apărării intenționează să deschidă o fabrică de muniții în fosta zonă comunistă din est, dar mulți localnici simpatizează cu Moscova și se opun proiectului. Opoziția față de acest proiect de afaceri din orașul Luebben, statul Brandenburg, a crescut puternic în ultima perioadă, în ciuda promisiunii creării a sute de locuri de muncă în această regiune afectată de o criză economică, arată France24.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a pronunțat pentru organizarea unei noi întâlniri cu partenerii europeni, în urma discuțiilor purtate între o delegație ucraineană și reprezentanții americani la Miami, în contextul continuării eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului din Ucraina, transmite Agerpres.

UPDATE Ucraina a purtat discuții „productive şi constructive” cu negociatorii americani și europeni în weekend, în ceea ce privește planul de pace, spune delegația într-o declarație comună, potrivit CNN. „Ucraina rămâne pe deplin angajată în realizarea unei păci juste şi durabile. Prioritatea noastră comună este să oprim uciderile, să asigurăm securitatea garantată şi să creăm condiţii pentru redresarea, stabilitatea şi prosperitatea pe termen lung a Ucrainei”, au declarat Rustem Umerov, șeful ucrainean pentru securitate națională, și Steve Witkoff, emisarul special al SUA, într-o declarație comună, pe contul de X.

UPDATE Ministrul ucrainean de externe cere Rusiei să-i elibereze de urgenţă pe locuitorii satului Krasnopillea (Hrabivske) din regiunea Sumî. Ministrul ucrainean de externe, Andri Sibiha, a remis o declarație în urma informațiilor despre intrarea trupelor ruse în satul Hrabivske din regiunea Sumi. Potrivit Forțelor Armate Ucrainene și Comisarului ucrainean pentru Drepturile Omului, trupele ruse au evacuat aproximativ 50 de persoane din Hrabivske – întreaga populație adultă – pe care le-a dus pe teritoriul rusesc, scrie Rador.

UPDATE Dmitro Lihovoi, purtător de cuvânt al Direcției Principale de Comunicații a Forțelor Armate Ucrainene, a declarat pentru Ukrainska Pravda că, în urma ofensivei inamice, trupele ucrainene s-au retras din mai multe poziții din zona Grabivske. El a adăugat că eforturile de stabilizare a situaţiei sunt în curs de desfășurare în zona.

UPDATE Ucraina susține că forţele ruse au intrat în satul Krasnopillea (Grabivske) din regiunea Sumi și au evacuat întreaga populație. Forțele Armate Ucrainene și Comisarul Ucrainean pentru Drepturile Omului susțin că, în noaptea de 20 decembrie, forţele ruse au intrat în satul de frontieră Grabivske din regiunea Sumî și au evacuat 50 de civili. Autoritățile ruse nu au comentat aceste acuzații, dar canalele rusești pro-război Telegram au raportat capturarea unui grup de soldați ucraineni în Grabivske.

UPDATE Armata ucraineană încearcă să respingă o tentativă de străpungere a liniei frontului în regiunea Sumî. Rușii au înaintat din nou în această parte a regiunii, în mare parte ferită de lupte terestre intense după ce Ucraina a recâștigat teritorii acolo într-o contraofensivă din 2022, relatează The Guardian. "Luptele sunt în prezent în desfășurare în satul Grabivske", a anunțat duminică Statul Major al armatei ucrainene, adăugând că forțele ucrainene "depun eforturi pentru a-i împinge pe ocupanți înapoi pe teritoriul rus".

UPDATE Odinioară luptători de preț sub țari, cazacii Rusiei au fost ostracizată de autorități în perioada sovietică, însă, de la venirea la putere a lui Vladimir Putin, s-au reintegrat în societatea rusă, acționând ca o forță de poliție suplimentară, restabilindu-și statutul militar pe linia frontului în Ucraina, potrivit France 24.

UPDATE Un atac cu drone ucrainene în regiunea Krasnodar, din sudul Rusiei, a provocat avarii semnificative la infrastructura portuară și a declanșat un incendiu de amploare într-o localitate de pe coasta Mării Negre, transmite Mediafax. Incidentul a avut loc în noaptea de duminică spre luni, la terminalul Volna, potrivit autorităților regionale ruse. Conform sediului operațional al regiunii Krasnodar, două nave comerciale aflate la terminalul Volna au fost avariate, alături de două chei de acostare. Toți membrii echipajelor au fost evacuați în siguranță, nefiind raportate victime.

UPDATE Un general din Statul Major rus a fost ucis după explozia unei mașini capcană în curtea unei clădiri din sudul Moscovei, a informat, luni, Comitetul de Anchetă Rus. Comitetul de Anchetă a afirmat că analizează o pistă ucraineană, potrivit Agerpres. Generalul-locotenent Fanil Sarvarov, şeful direcției de instruire operațională a forţelor armate din cadrul Statului Major General rus, a fost ucis, a anunţat comitetul. El a participat la operațiuni de luptă în Cecenia și în conflictul din Osetia-Ingușetia între 1992 și 2003. O anchetă privind "moartea" lui Sarvarov, şeful departamentului de instruire operativă din cadrul Statului Major, a fost deschisă, a anunţat comisia într-un comunicat de presă.

UPDATE Un tren de marfă din apropierea orașului Korosten din regiunea Jîtomîr a fost atacat de o dronă rusească, a comunicat dimineață serviciul de presă al companiei feroviare de stat Ukrzaliznîția. Mecanicul de locomotivă și mecanicul-ajutor au fost răniți, iar mai multe trenuri au avut întârzieri, relatează Ukrainska Pravda.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmărește să obțină împreună cu partenerii Kievului garanții ca, după un viitor acord de pace, Ucraina să nu mai fie niciodată atacată de Federația Rusă. Acesta a definit trei niveluri de garanții de securitate pentru Ucraina. El a făcut aceste declarații într-un interviu pentru publicația germană Bild. Conform lui Rutte, primul nivel de garanții pentru Kiev sunt Forțele Armate Ucrainene. „Acestea trebuie să fie într-o formă excelentă. Desigur, acum fac lucruri extraordinare în acest război, dar trebuie să fie capabile să apere țara și după război sau după un armistițiu pe termen lung”, consideră șeful Alianței Nord-Atlantice. Al doilea nivel este reprezentat de „Coaliția celor disponibili”, condusă de Franța și Marea Britanie. Al treilea nivel sunt Statele Unite. Rutte spune că, în vară, Președintele SUA, Donald Trump, și-a exprimat inițiativa de a participa la garanțiile de securitate pentru Ucraina. „Și acum lucrăm pentru a uni aceste trei elemente, astfel încât Putin să înțeleagă clar: «Nu mai am niciodată dreptul să mă ating de Ucraina»”, a conchis Secretarul general NATO.

UPDATE Odinioară luptători de preț sub țari, cazacii Rusiei au fost ostracizată de autorități în perioada sovietică, însă, de la venirea la putere a lui Vladimir Putin, s-au reintegrat în societatea rusă, acționând ca o forță de poliție suplimentară, restabilindu-și statutul militar pe linia frontului în Ucraina, potrivit France 24.

UPDATE Estonia a anunţat duminica aceasta că a semnat un acord pentru achiziționarea a cel puţin șase lansatoare de rachete fabricate în Coreea de Sud, informează luni dpa, conform Agerpres. 

UPDATE Președintele României, Nicușor Dan, a declarat într-un interviu acordat publicației POLITICO faptul că sfârșitul războiului din Ucraina nu este iminent, în ciuda eforturilor diplomatice, inclusiv ale președintelui american Donald Trump. Președintele român a punctat că lumea traversează o schimbare profundă de paradigmă, în care considerentele morale sunt tot mai des înlocuite de unele pragmatice și economice.

UPDATE Președintele României, Nicușor Dan că Statele Unite și Uniunea Europeană trebuie să ajungă la o mai bună înțelegere reciprocă, într-o lume marcată de schimbări rapide și de o abordare tot mai pragmatică a relațiilor internaționale, scrie Adevărul.

UPDATE Premierul britanic, Keir Starmer, a purtat o convorbire telefonică cu Președintele SUA, Donald Trump, în cadrul căreia părțile au discutat despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei și eforturile internaționale pentru încheierea acestuia.

UPDATE Unitățile militare rusești care operează în Ucraina au început să utilizeze sistemul de apărare aeriană cu laser Silent Hunter, dezvoltat de China, conform informațiilor publicate pe mai multe platforme de socializare și analizate de echipa de monitorizare open-source a Army Recognition. Deși nici Moscova, nici Beijingul nu au confirmat, oficial, această desfășurare, utilizarea sistemului de apărare aeriană cu laser Silent Hunter ar reprezenta prima utilizare pe câmpul de luptă a armei cu energie direcționată a Chinei, în timp ce ambele părți caută modalități eficiente din punct de vedere al costurilor pentru a contracara expansiunea războiului cu drone. Sistemul Silent Hunter, dezvoltat de conglomeratul de stat chinez Poly Technologies, a fost confirmat vizual prin intermediul unor imagini distribuite de conturile de socializare afiliate armatei rusești. Montat pe un camion tactic 6×6 modificat, platforma dispune de o turelă laser montată pe acoperiș, un sistem de urmărire optică și un modul generator robust, scrie Gândul.