Tensiunile din Orientul Mijlociu escaladează în ziua 651 de război: armata israeliană a bombardat singura biserică catolică din Gaza, ucigând trei persoane și rănind zece, iar premierul Netanyahu a recunoscut în fața președintelui american Donald Trump că atacul a fost o „eroare”. În același timp, portuarii greci au blocat un transport de oțel destinat industriei militare israeliene, iar Slovenia a devenit primul stat din UE care interzice accesul pe teritoriul său unor miniștri din guvernul Netanyahu, acuzați de „declarații genocidare”.

Pe fondul distrugerilor masive din Gaza și al tensiunilor crescânde din Siria, unde Israelul continuă atacurile, președintele turc Recep Tayyip Erdogan acuză Tel Avivul că sabotează armistițiul și califică Israelul drept „stat terorist”. În paralel, SUA se distanțează de acțiunile militare israeliene din Siria și includ o nouă grupare islamistă din Kashmir pe lista organizațiilor teroriste, în timp ce conflictul riscă să se extindă regional.

video: yt/Associated Press

UPDATE Franța, Marea Britanie și Germania au comunicat joi Iranului că vor reinstaura sancțiunile ONU dacă acesta nu va relua imediat negocierile privind programul său nuclear și nu se va ajunge la rezultate concrete până la sfârșitul lunii august, transmite Reuters, conform HotNews. Miniștrii de externe ai așa-numitului grup E3 al celor trei mari puteri europene, împreună cu șeful politicii externe a Uniunii Europene, au avut prima lor convorbire telefonică cu ministrul de externe iranian Abbas Araqchi de la atacul Israelului și SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene din urmă cu o lună. O sursă diplomatică franceză a declarat că miniștrii au îndemnat Iranul să reia imediat negocierile diplomatice pentru a ajunge la un acord „verificabil și durabil”, amenințând că vor recurge la așa-numitul mecanism „snapback” (de revenire la sancțiuni) dacă acesta nu va face acest lucru. Însă, într-o postare pe X, Araqchi a respins amenințarea, afirmând că le-a spus miniștrilor: „Statele Unite sunt cele care au părăsit masa negocierilor în iunie anul acesta și au ales opțiunea militară, nu Iranul”. „Dacă UE/E3 doresc să joace un rol, ar trebui să acționeze în mod responsabil și să renunțe la politicile uzate de amenințare și presiune, inclusiv la „snapback”, pentru care nu au absolut niciun temei moral sau legal”, a adăugat oficialul.

UPDATE Angajaţii din portul Pireu de lângă Atena au blocat descărcarea şi au împiedicat transportul către Haifa, Israel, a cinci containere de oţel îmbogăţit, expediate din India pentru industria militară israeliană, a relatat joi sindicatul portuar Enedep, informează EFE, preluată de Agerpres, conform Digi24. Sute de muncitori alături de studenţi şi locuitori din zonă s-au adunat miercuri seara la Pireu „pentru a se asigura că descărcarea încărcăturii de război nu are loc”, a declarat Edenep într-un comunicat. „Am reuşit să oprim descărcarea celor cinci containere. Nu vor ieşi şi nici nu vor intra. Vor rămâne pe navă şi se vor întoarce în India, de unde au venit”, a declarat pentru EFE preşedintele sindicatului, Markos Bekris.

UPDATE Forțele de securitate siriene se pregătesc să revină în orașul majoritar druz Sweida pentru a înăbuși luptele cu triburile beduine, riscând astfel să afecteze armistițiul fragil din sudul statului, informează Reuters, conform Mediafax. 

video: yt/Associated Press

UPDATE Guvernul sloven a anunţat joi interzicerea intrării pe teritoriul său a doi miniştri israelieni de extremă dreapta, o iniţiativă prezentată ca fiind „o premieră în Uniunea Europeană”, transmite AFP. Itamar Ben Gvir, ministrul securităţii naţionale, şi Bezalel Smotrich, ministrul de finanţe, parteneri-cheie în coaliţia premierului israelian Benjamin Netanyahu, vor fi declaraţi „personae non gratae” din cauza „declaraţiilor lor genocidare, care încurajează o violenţă extremă şi grave încălcări ale drepturile umane ale palestinienilor”, se afirmă într-un comunicat. Cei doi promovează expansiunea coloniilor evreieşti în Cisiordania şi încurajează acolo „purificarea etnică”, la fel ca în Gaza, denunţă guvernul sloven. „Este vorba despre prima măsură de acest tip în UE, noi suntem oarecum pionieri, chiar dacă alte ţări din afara continentului au lovit recent aceşti doi miniştri cu interdicţie de călătorie”, a declarat pentru presă ministrul de externe sloven, Tanja Fajon, transmite Digi24. 

UPDATE Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a spus președintelui american Donald Trump că bombardarea unei biserici în Fâșia Gaza a fost o „eroare” a Israelului, a afirmat joi Casa Albă, referindu-se la convorbirea telefonică purtată mai devreme în cursul zilei de cei doi lideri, potrivit AFP, transmite Agerpres. Președintele american „i-a telefonat premierului Netanyahu în cursul dimineții pentru a evoca lovitura asupra acestei biserici în Gaza. A fost o eroare a israelienilor de a lovi această biserică catolică, este ceea ce i-a spus premierul israelian președintelui”, a declarat presei purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.

UPDATE Un obuz israelian a lovit joi singura biserică catolică din Fâșia Gaza, ucigând trei persoane și rănind alte 10, inclusiv pe preotul paroh, a anunțat Patriarhia Latină, conform Adevărul. „În această dimineaţă, către ora (locală) 10.20 (şi ora României), complexul Sfânta Familie din oraşul Gaza (nord), care aparţine Patriarhiei Latine, a fost lovit de către armata israeliană”, a anunţat joi într-un comunicat Patriarhia Latină. „Trei persoane şi-au pierdut viaţa din cauza rănilor, zece au fost rănite, iar două (se află) în stare gravă”, a anunţat Patriarhia, revizuind în creştere bilanţul precedent de doi morţi. Preotul paroh, Gabriel Romanelli, care vorbea cu regularitate la telefon cu regretatul papă Francisc, a fost rănit ușor la picior în urma bombardamentului. Biserica, care găzduieşte sute de civili strămutați, a suferit pagube.

UPDATE Israelul a demolat mii de clădiri în Gaza de la retragerea din acordul de încetare a focului cu Hamas, în luna martie, iar în ultimele săptămâni oraşe şi cartiere întregi - care înainte găzduiau zeci de mii de oameni - au fost rase de pe faţa pământului, notează BBC, conform News.ro. Imaginile din satelit arată niveluri masive de distrugere în mai multe zone despre care comandamentul militar israelian susţine că se află sub „control operaţional”. O mare parte dintre aceste distrugeri au fost provocate prin demolări planificate, atât ale clădirilor deja avariate, cât şi ale unora care păreau în mare parte intacte.

UPDATE Statele Unite au declarat joi că nu susțin atacurile israeliene în Siria, unde detensionarea „pare să continue” după ciocnirile letale din sudul țării și bombardamentele israeliene, informează AFP, transmite Agerpres. „Vă pot spune că, în ceea ce privește intervenția și activitatea Israelului, Statele Unite nu au sprijinit recentele atacuri israeliene”, a declarat reporterilor purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce. Ea a refuzat însă să spună dacă Washingtonul și-a exprimat dezacordul cu Israelul sau dacă Statele Unite se opun altor bombardamente israeliene în Siria. Un raid a avut loc joi în apropiere de Suwayda, o provincie din sudul Siriei, potrivit agenției oficiale de știri siriene SANA.

UPDATE Guvernul american a inclus gruparea Frontul Rezistenței (TRF), considerată o ramură a organizației pakistaneze Lashkar-e-Taiba, pe lista „organizațiilor teroriste străine” în urma atacului islamist din 22 aprilie din Kashmirul administrat de India, soldat cu 26 de morți, informează Reuters, conform Mediafax. Administrația americană a declarat TRF atât „organizație teroristă străină”, cât și „terorist global desemnat special”, o măsură pe care Secretarul de Stat Rubio a descris-o drept un răspuns la „apelul pentru dreptate în cazul atacului din Pahalgam”. India a salutat măsura, ministrul de externe Subrahmanyam Jaishankar declarând pe X, fosta platformă Twitter că măsura este „o confirmare puternică a cooperării India–SUA în combaterea terorismului”.

UPDATE Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat joi Israelul că „îi utilizează pe druzi ca pretext pentru acțiunea sa ilegală” în Siria și pentru a „sabota” acordul de încetare a focului, relatează France Presse, conform Agerpres. „Israelul, utilizându-i pe druzi ca pretext, își extinde acțiunea sa ilegală în Siria vecină de două zile”, a acuzat șeful statului turc, apreciind că „principala problemă a regiunii este agresiunea israeliană”. „Dacă acest monstru nu este oprit imediat, el nu va ezita să incendieze regiunea noastră, iar apoi lumea întreagă”, a continuat oficialul, calificând Israelul drept „stat terorist, fără lege, fără disciplină, fără principii”.

Negocierile pentru pace în Ucraina continuă în Florida, unde emisarul rus Kirill Dmitriev s-a întâlnit cu reprezentanții americani. În același timp, președintele rus Vladimir Putin și omologul său francez Emmanuel Macron și-au exprimat disponibilitatea pentru dialog, în timp ce oficialii europeni și americani urmăresc obținerea unui acord durabil pentru încheierea războiului.

În Ucraina, Kievul intenționează să-l înlocuiască pe șeful Comandamentului Aerian Sudic, Dmitro Karpenko, după atacurile rusești asupra Odesei. În paralel, a fost reluată legătura feroviară Odesa–Chișinău, pentru prima dată din 2022, iar cererea pentru bilete s-a dovedit a fi extrem de ridicată, trenurile fiind ocupate între 61% și 93%.

UPDATE Armata rusă a atacat masiv orașul ucrainean Odesa în după-amiaza și seara zilei de 21 decembrie. Mai multe obiective au fost lovite de rachete balistice, iar un rezervoar cu ulei de floarea-soarelui a fost distrus, provocând scurgeri pe străzi. Potrivit presei locale, la ora 16:48 a fost declarată alarmă aeriană în regiunea Odesa, din cauza amenințării rachetelor balistice venind din sud. La scurt timp, în interiorul orașului Odesa s-a auzit o explozie puternică. Martorii au raportat că inamicul a lovit cu o rachetă balistică „Iskander-M”, echipată cu muniție cu submuniții. Racheta a fost lansată de pe teritoriul Crimeei ocupate. Munițiile cu submuniții, atunci când explodează, împrăștie zeci sau sute de fragmente mici pe o zonă largă, afectând nu doar țintele militare, ci și tot ce se află în apropiere.

UPDATE Trupele ruse au răpit aproximativ 50 de locuitori ai satului Hrabovske din regiunea Sumî din Ucraina, la aproximativ 200 de metri de granița cu Rusia, a scris pe Telegram Ombudsmanul ucrainean Dmytro Lubinets. Potrivit informațiilor preliminare, pe 18 decembrie forțele ruse au reținut ilegal aproximativ 50 de civili — locuitori ai satului Hrabovske — ținându-i fără acces la comunicare sau condiții adecvate. Pe 20 decembrie, aceștia au fost duși cu forța în Rusia. „Am contactat imediat Comisarul pentru Drepturile Omului din Federația Rusă, solicitând informații despre locul unde se află cetățenii ucraineni deportați ilegal, detalii despre condițiile lor de detenție și nevoile urgente, precum și solicitând măsuri pentru întoarcerea lor imediată în Ucraina. De asemenea, am trimis o scrisoare către CICR”, a scris Lubinets. Ombudsmanul a îndemnat, de asemenea, civilii din zonă să evacueze imediat, deoarece rămânerea în zona de luptă este periculoasă. El a subliniat necesitatea adoptării unei legi privind evacuarea obligatorie, în special a copiilor, din zonele în care există o amenințare imediată asupra vieții și libertății lor.

UPDATE Circulația pe drumul M-15 Odesa–Reni, întrerupt anterior din cauza atacurilor rusești, a fost reluat în regiunea Odesa. Anunțul a fost făcut pe Telegram de adjunctul șefului Departamentului de Poliție Rutieră, Alexei Biloșițki. „Restricțiile de circulație pentru transport, în ambele sensuri, pe drumul M-15 Odesa–Reni (spre podul București), în localitatea Maiaki, au fost ridicate”, a scris oficialul.

UPDATE Legătura feroviară Odesa–Chișinău a fost reluată pentru prima dată din 2022. Cererea pentru bilete s-a dovedit a fi extrem de ridicată. Conform unui anunț al Căilor Ferate din Ucraina, 60% dintre bilete s-au vândut în doar trei ore de la deschiderea vânzării. Până în prezent, trenurile din Odesa sunt ocupate în proporție de 61%, iar cele din Chișinău – în proporție de 93%. Războiul din Ucraina a făcut practic imposibile deplasările către Odesa. Postul vamal de la Palanca și-a suspendat activitatea, iar cel de la Tudora asigură acum trecerea doar către localitățile raionului Belgorod-Dnestrovsk, după noile atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki. Astfel, moldovenii blocați la Odesa acum trebuie să facă un cerc de 500 de kilometri pentru a ajunge la postul vamal de la Otaci. 

UPDATE Forțele de apărare aeriană ale Ucrainei au neutralizat 75 dintre cele 97 de drone lansate de Rusia într-un atac nocturn care a început sâmbătă seara. Potrivit Ukrinform, informația a fost transmisă pe Telegram de către Forțele Aeriene ale Armatei Ucrainei. Începând cu ora 18:00, sâmbătă, 20 decembrie, forțele ruse au atacat Ucraina cu 97 de UAV-uri de atac de tip Shahed, Gerbera și alte tipuri, lansate din direcțiile Millerovo, Kursk, Primorsko-Akhtarsk (Federația Rusă), Hvardiiske și Chauda (Crimeea, temporar ocupată). Aproximativ 60 dintre acestea erau drone de tip Shahed. Atacul aerian a fost respins de avioane, trupe antiaeriene, unități de război electronic și unități de sisteme fără pilot, precum și de grupuri mobile de foc ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei. Conform datelor preliminare, până la ora 8:30, duminică, 21 decembrie, apărarea aeriană a doborât sau a blocat 75 de drone deasupra Ucrainei de nord, sud, vest și est.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin este pregătit de dialog cu omologul său francez Emmanuel Macron, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, agenției de știri ruse RIA Novosti sâmbătă seară târziu, conform AFP. Macron „a spus că este gata să discute cu Putin. Probabil este foarte important să ne amintim ce a spus președintele în timpul 'Liniei Directe' (importanta conferință de presă anuală a lui Putin de vineri - n.r.). El și-a exprimat disponibilitatea de a se angaja în dialog cu Macron”, a explicat Peskov. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse s-a referit la o declarație făcută de Emmanuel Macron vineri dimineață la Bruxelles, în urma unui summit în care Uniunea Europeană a ajuns la un acord pentru eliberarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina. „Cred că va fi din nou util să discutăm cu Vladimir Putin”, a declarat președintele francez presei.

UPDATE Kievul intenţionează să-l înlocuiască pe şeful Comandamentului Aerian Sudic, Dmitro Karpenko, în urma mai multor atacuri ruseşti asupra regiunii Odesa, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski, transmite Digi24. „Întărim apărarea aeriană şi, să fim sinceri, vom întări şi comandamentul. Astăzi am ridicat această problemă privind înlocuirea comandantului... Cred că vor găsi un alt candidat. Pentru că trebuie să reacţionăm în timp util, rapid”, a spus oficialul. Rusia a atacat infrastructura portuară din regiunea Odesa, în sudul Ucrainei, în noaptea de 19 decembrie, ucigând cel puţin opt persoane şi rănind alte 27.

UPDATE O facilitate de infrastructură civilă a fost avariată în regiunea Rivne din Ucraina ca urmare a unui atac rus. Potrivit Ukrinform, informația a fost transmisă pe Telegram de către șeful Administrației Militare Regionale Rivne, Oleksandr Koval. „Ca urmare a atacului aerian al inamicului, o facilitate de infrastructură civilă a fost avariată. Incendiul nu s-a produs. Un angajat a suferit răni ușoare. Asistența medicală i-a fost acordată la fața locului”, se arată în declarație. Reprezentanți ai forțelor de securitate și apărare, precum și alte servicii, lucrează în continuare la fața locului.

UPDATE În timpul războiului de amploare din Ucraina, instanțele rusești au emis peste o mie de sentințe pentru infracțiuni de trădare de stat și spionaj. În anul care se încheie, 2025, au fost pronunțate 468 de astfel de sentințe — un maxim absolut de la intrarea în vigoare a Codului Penal al Federației Ruse, în 1997. În perioada 1997–24 februarie 2022, au fost pronunțate 196 de astfel de sentințe. Aceste date provin dintr-un studiu realizat de asociația independentă Parubets Analytics, la cererea proiectului pentru drepturile omului „Primul Departament”, transmite CurrentTime. Conform studiului, de la începutul războiului de amploare, articolele privind trădarea de stat, spionajul și colaborarea confidențială au devenit în Rusia unul dintre principalele instrumente de represiune politică. Până la 10 decembrie 2025, numărul total al persoanelor acuzate pe aceste articole era de cel puțin 1.627, dintre care o treime (564 persoane) aveau cetățenie ucraineană.

UPDATE Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat sâmbătă că a lovit două avioane de vânătoare rusești Su-27 pe aerodromul Belbek din Crimeea ocupată, transmite Adevărul. Unul dintre avioane a fost lovit chiar înainte de o misiune de bombardament. „Unul dintre avioane se afla pe pista de rulare încărcat cu muniție completă și era pregătit pentru o misiune de luptă. A fost distrus”, se arată în comunicatul de presă. Nu au fost specificate data și ora atacului. Su-27 (Flanker, în codificare NATO) este un avion de vânătoare de a patra generație, intrat în serviciu în 1985. Este proiectat pentru manevrabilitate ridicată și dominație în luptă, fiind renumit pentru capacitatea sa de a executa manevra cobra - o mișcare acrobatică dramatică în care aeronava își ridică brusc botul aproape vertical înainte de a reveni la zborul orizontal. SBU a precizat că operațiunea a fost efectuată de Centrul său de Operațiuni Speciale Alpha folosind modele nespecificate de „drone cu rază lungă de acțiune” și adăugând că și turnul de control al aerodromului a fost avariat. Statul Major General al Ucrainei a confirmat, de asemenea, că un radar rusesc RSP-6M2, folosit pentru controlul traficului aerian, a fost lovit peste noapte pe aerodromul Kirovskoie din Crimeea, ocupată. SBU a subliniat că aceste atacuri asupra avioanelor Su-27 au urmat unei alte lovituri reușite în ultimele zile.

UPDATE Forțele armate ale Ucrainei (AFU) au eliberat o parte din orașul Kupiansk. Spre deosebire de Pokrovsk - unde doar mici echipe de asalt ucrainene au reușit să pătrundă - unități relativ numeroase au intrat în vestul orașului Kupiansk, în regiunea Harkov, preluând controlul asupra mai multor blocuri de apartamente din cartierul Yuvileynyi, situat la marginea sud-vestică a orașului. Zona a fost scena unor lupte intense și era controlată anterior, în parte, de forțele ruse. Avansul i-a permis președintelui Volodimir Zelenski să înregistreze un videoclip la intrarea sud-vestică a orașului săptămâna trecută. Între timp, forțele ruse continuă operațiunile ofensive în regiunile Donețk și Zaporojia din Ucraina. Au capturat orașul Siversk și atacă pozițiile ucrainene din Huleaipole, scriu jurnaliștii Meduza, conform Digi24.

UPDATE Negociatorii americani s-au întâlnit, sâmbătă, în Florida cu oficialii ruşi pentru a purta discuţii în vederea obţinerii păcii în Ucraina, informează Reuters, conform News.ro. Această întâlnire vine în urma summitului organizat vineri între liderii ucraineni şi omologii lor europeni, în speranţa de a pune capăt invaziei ruseşti lansate în februarie 2022. Emisarul special al preşedintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, a declarat la încheierea întâlnirii cu emisarul lui Donald Trump, Steve Witkoff, şi ginerele preşedintelui american, Jared Kushner, că discuţiile au fost constructive şi că vor continua duminică. „Discuţiile continuă în mod constructiv. Au început mai devreme (în cursul zilei) şi vor continua astăzi şi mâine”, a spus Kirill Dmitriev. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că ar putea participa la discuţii.

UPDATE Kremlinul a transmis duminică faptul că perspectivele unei păci în Ucraina nu au fost îmbunătăţite de modificările aduse de Europa şi Ucraina propunerilor americane, potrivit agenţiei de presă Interfax, citată de Reuters. Consilierul principal pentru politică externă al preşedintelui rus Vladimir Putin, Iuri Uşakov, a declarat jurnaliştilor că este convins că aceste ajustări nu contribuie la apropierea unui acord durabil. „Aceasta nu este o prognoză. Sunt sigur că propunerile pe care europenii şi ucrainenii le-au făcut sau încearcă să le facă nu îmbunătăţesc documentul şi nu cresc posibilitatea de a ajunge la o pace pe termen lung”, a spus Uşakov.

UPDATE SUA au propus organizarea primelor negocieri față în față dintre Ucraina și Rusia din ultimele șase luni, la Miami, unde vor avea loc noi discuții ce vizează încheierea războiului, a afirmat sâmbătă președintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite AFP. „Statele Unite trebuie să spună clar: dacă nu va fi o cale diplomatică, atunci va fi o presiune totală”, a declarat președintele ucrainean presei de la Kiev, menționând între altele posibilitatea de a furniza mai multe arme Ucrainei și de a extinde sancțiunile la întreaga economie rusă. „Vladimir Putin nu simte încă genul de presiune care ar trebui aplicată”, a continuat el, argumentând că doar americanii sunt capabili să convingă Rusia să oprească conflictul din Ucraina. „Cred că Statele Unite și președintele Trump au această putere. Și cred că nu ar trebui să căutăm alternative în Statele Unite”, a insistat Zelenski.