Iranul a transmis că nu va relua negocierile nucleare cu Statele Unite decât dacă vor fi respectate anumite precondiții, fără a le preciza însă clar. Între timp, Uniunea Europeană a avertizat că, dacă Teheranul nu va demonstra progrese în limitarea programului nuclear, vor fi reimpuse sancțiuni ONU până la sfârșitul lunii august.

Pe fondul reluării confruntărilor din orașul druz Suwayda, din sudul Siriei, armata israeliană a lansat noi atacuri împotriva forțelor guvernamentale siriene. Israelul susține că acționează pentru a proteja comunitatea druză, care este prinsă între forțele regimului Assad și grupările extremiste. În același timp, criza umanitară din Gaza se adâncește: potrivit UNRWA, unul din zece copii examinați prezintă semne de malnutriție, în contextul asediului prelungit și al condițiilor de trai tot mai precare.

video: yt/Associated Press

UPDATE Forțele militare israeliene au atacat miercuri intrarea la sediul Ministerului Apărării din Damasc, intensificând astfel atacurile asupra autorităților conduse de islamiști în Siria, cu scopul declarat de a proteja minoritatea druză de forțele guvernamentale, transmite Mediafax. Este a treia zi consecutivă în care Israelul intervine militar în Siria, în contextul confruntărilor dintre forțele de securitate guvernamentale și luptători locali druzi în orașul Sweida, situat în sudul țării. Surse din cadrul Ministerului Apărării sirian au declarat pentru Reuters că cel puțin două atacuri cu drone au vizat clădirea, iar ofițerii s-au adăpostit în subsol. Televiziunea de stat Elekhbariya a raportat că două persoane civile au fost rănite în urma raidului israelian. Armata israeliană a comunicat că a „lovit poarta de intrare a complexului sediului militar al regimului sirian” din Damasc și continuă „să monitorizeze evoluțiile și acțiunile împotriva civililor druzi din sudul Siriei”.

UPDATE Forțele armate israeliene (IDF) au anunțat că au lovit miercuri intrarea în sediul Ministerului Apărării din Damasc, intensificând atacurile asupra autorităților conduse de islamiști, cu scopul declarat de a proteja minoritatea druză de eventuale abuzuri din partea forțelor guvernamentale, relatează Reuters, conform HotNews. Aceasta a fost a treia zi consecutivă în care Israelul a atacat Siria, unde forțele de securitate guvernamentale s-au ciocnit cu luptători druzi locali în orașul Sweida din sudul țării. Surse din interiorul Ministerului Apărării de la Damasc au declarat pentru Reuters că cel puțin două lovituri cu drone au vizat clădirea și că ofițerii s-au adăpostit în subsol. Televiziunea de stat Elekhbariya a transmis că atacul israelian a rănit doi civili. IDF a anunțat că a „lovit poarta de intrare în complexul sediului militar al regimului sirian” din Damasc și că „monitorizează în continuare evoluțiile și acțiunile întreprinse împotriva civililor druzi din sudul Siriei”.

UPDATE Armata siriană a intrat marți într-un bastion al comunității druze din sudul țării, a anunțat guvernul, reaprinzând temerile de atacuri împotriva minorităților și declanșând noi lovituri israeliene asupra forțelor trimise de Damasc, transmite CNN, conform Digi24. În weekend, au izbucnit ciocniri între forțele druze și triburile beduine în orașul Sweida, din sudul țării, soldate cu 30 de morți și zeci de răniți. Violențele au determinat intervenția guvernului sirian, care a pierdut 18 soldați în confruntări. Forțele islamiste aliate cu guvernul sirian s-au alăturat luptelor în această săptămână, sporind îngrijorarea comunității druze și determinând o personalitate importantă a acesteia să solicite protecție internațională. Israelul, care s-a angajat să protejeze comunitatea druză din Siria, a lansat noi atacuri împotriva forțelor guvernamentale siriene care avansau spre Suwayda și a promis că va continua atacurile pentru a proteja acest grup. Druzii sunt o sectă arabă de aproximativ un milion de persoane care trăiesc în principal în Siria, Liban și Israel. În sudul Siriei, unde druzii formează majoritatea în provincia Suwayda, comunitatea a fost uneori prinsă între forțele fostului regim Assad și grupurile extremiste în timpul războiului civil din Siria, care a durat zece ani. Marți, biroul prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul „se angajează să prevină vătămarea druzilor din Siria datorită alianței fraterne profunde cu cetățenii noștri druzi din Israel și legăturilor lor familiale și istorice cu druzii din Siria”. Aproximativ 130.000 de druzi israelieni trăiesc în Carmel și Galileea, în nordul Israelului. Spre deosebire de alte comunități minoritare din interiorul granițelor Israelului, bărbații druzi peste 18 ani sunt înrolați în armata israeliană din 1957 și ajung adesea în funcții de rang înalt, în timp ce mulți își construiesc cariere în poliție și forțele de securitate.

UPDATE Ciocnirile dintre trupele guvernamentale siriene şi luptătorii druzi locali s-au reluat în oraşul druz Swayda, din sudul ţării, miercuri dimineaţa, la doar câteva ore după anunţarea unei încetări a focului, relatează Reuters, conform News.ro. Agenţia locală de ştiri Swayda24 a informat că oraşul şi satele din apropiere au fost supuse unui bombardament intens cu artilerie şi mortiere miercuri dimineaţa, în timp ce Ministerul Apărării din Siria, într-o declaraţie difuzată de agenţia de ştiri oficială SANA, a acuzat grupurile ilegale din Swayda de încălcarea armistiţiului. Potrivit AFP, o organizaţie neguvernamentală a acuzat marţi forţele guvernamentale că au executat aproximativ 20 de civili druzi după desfăşurarea lor în oraşul Swayda, din sudul Siriei, unde locuitorii terifiaţi au relatat despre numeroase abuzuri.

video: yt/Associated Press

UPDATE Parlamentul din Iran susţine că ţara nu trebuie să reia negocierile nucleare cu SUA până când o serie de precondiţii nu vor fi respectate, relatează miercuri media de stat din Iran citând un comunicat al legislativului, informează Reuters, conform Digi24. „Când SUA folosesc negocierile ca instrument pentru a înşela Iranul şi acoperă un atac militar brusc al regimului sionist (Israel), convorbirile nu se pot derula ca înainte. Trebuie stabilite precondiţii şi nu pot avea loc noi negocieri până când nu sunt pe deplin respectate", se menţionează în comunicat. Comunicatul nu precizează care sunt aceste precondiţii, dar ministrul de externe iranian Abbas Araqchi a declarat anterior că ar trebui să existe garanţii că nu vor exista noi atacuri împotriva Teheranului.

UPDATE Europa va demara procesul de restabilire a sancțiunilor ONU împotriva Iranului începând cu 29 august, în situația în care Teheranul nu va face progrese privind limitarea programului său nuclear, transmite Mediafax. Anunțul a fost făcut de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, în cadrul reuniunii omologilor săi din UE. Acesta a declarat că „Franța și partenerii săi sunt … îndreptățiți să reaplice embargourile globale asupra armelor, băncilor și echipamentelor nucleare care au fost ridicate în urmă cu 10 ani. Fără un angajament ferm, tangibil și verificabil din partea Iranului, vom face acest lucru până la sfârșitul lunii august cel târziu”.

UPDATE Unul din 10 copii examinați în clinici administrate de Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați în Gaza (UNRWA) în 2024 era malnutrit, a anunțat agenția marți, transmite Reuters, conform Agerpres. „Echipele noastre medicale confirmă că ratele de malnutriție sunt în creștere în Gaza, mai ales de la intensificarea asediului, acum peste patru luni, pe 2 martie”, a declarat reporterilor de la Geneva directoarea de comunicare a UNRWA, Juliette Touma, prin legătură video de la Amman, Iordania.

UPDATE  Un plan israelian de a muta sute de mii de palestinieni deja dezrădăcinați într-un așa-numit „oraș umanitar” din Gaza a determinat politicienii să se certe cu instituțiile de apărare, dar oficialii spun că încă nu a fost elaborat un plan concret, scrie Reuters, conform Mediafax. Chiar și fără un plan clar, criticii din opoziție au denunțat propunerea, unii comparând locul sugerat cu un „lagăr de concentrare”, care ar putea duce la curățarea etnică în enclava de coastă devastată de 21 de luni de conflict. Administrația prim-ministrului Benjamin Netanyahu a apărat proiectul, afirmând că acesta ar oferi civililor un refugiu sigur și ar slăbi și mai mult controlul militanților Hamas asupra Gazei, dar rămâne neclar dacă este vorba de o politică concretă a guvernului.

UPDATE Un fost diplomat american implicat în ultimul acord nuclear încheiat între Iran și marile puteri mondiale a afirmat că Republica Islamică trece deja printr-o schimbare internă semnificativă, deși nu într-un mod care să fie probabil benefic pentru administrația președintelui Donald Trump, potrivit Newsweek, transmite Digi24. Vorbind marți în cadrul unei conferințe virtuale susținute de Institutul Orientului Mijlociu, Alan Eyre, un veteran al serviciului extern care a făcut parte din echipa de negocieri ce a dus la acordul nuclear privind Planul Comun de Acțiune Cuprinzător (JCPOA) din 2015, a susținut că „schimbarea de regim” a început deja în Iran în urma războiului de 12 zile purtat cu Israelul. Totuși, el a spus că „o schimbare de regim în sensul în care se gândesc oamenii din Occident la ea, adică o formă alternativă de guvernare mai pro-Occidentală”, este „puțin probabil” să se desfășoare.

UPDATE Președintele american Donald Trump se va întâlniri miercuri cu prim-ministrul din Qatar Mohammed bin Abdulrahman al-Thani pentru a discuta despre negocierile privind un acord de armistițiu în Fâșia Gaza, a postat pe platforma X jurnalistul Axios Barak Ravid, relatează Reuters, conform Agerpres. Negociatori din Israel și Hamas participă la ultima rundă de negocieri de la Doha din 6 iulie, discutând o propunere susținută de SUA privind o încetare a focului de 60 de zile care presupune o eliberare treptată a ostaticilor, retragerea trupelor israeliene din părți ale Fâșiei Gaza și discuții privind încheierea conflictului.

UPDATE Mii de afgani au fost mutaţi în Regatul Unit în cadrul unei operaţiuni secrete care a fost instituită după ce un oficial britanic a divulgat din greşeală datele lor, transmite BBC, conform News.ro. În februarie 2022, au fost divulgate datele personale a aproape 19.000 de persoane care au solicitat să se mute în Regatul Unit după ce talibanii au preluat puterea în Afganistan. Guvernul anterior a aflat de încălcare în august 2023, când unele dintre detalii au apărut pe Facebook. Nouă luni mai târziu a fost instituit un nou program de reinstalare pentru persoanele de pe lista care a făcut obiectul scurgerii de informaţii, iar până în prezent au sosit în Regatul Unit 4.500 de afgani. Cu toate acestea, existenţa scurgerii de informaţii şi a relocărilor au fost ţinute secrete după ce guvernul a obţinut o super-injunction care a împiedicat ca informaţiile să devină publice.

UPDATE Statele Unite au îndemnat marți Israelul la o anchetă „amănunțită” după moartea, săptămâna trecută, a unui tânăr americano-palestinian, bătut până la moarte de coloniști israelieni în Cisiordania ocupată, potrivit Autorității Palestiniene, relatează AFP, conform Agerpres. „Am cerut Israelului să efectueze o anchetă amănunțită privind uciderea lui Saif Musalat, un cetățean american care își vizita familia la Sinjil când a fost bătut până la moarte”, a scris ambasadorul Statelor Unite la Ierusalim, Mike Huckabee, pe rețeaua X.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.