18 iulie 2025, ora 07:10

Instanțele de judecată din întreaga republică s-au umplut în ultimele luni de mii de oameni necăjiți care așteaptă verdictul judecătorilor în privința amenzilor usturătoare primite pentru corupție electorală. Ademeniți acum un an de gruparea Șor cu câteva sute sau mii de lei, acești oameni au acceptat să joace hora corupției electorale. Sancțiunile primite după alegeri, i-au prins însă de unii singuri în fața problemelor. 

Cutia Neagră PLUS a mers în mai multe regiuni ale țării ca să discute cu persoane amendate, pentru că au primit bani de la gruparea Șor. Am pornit din sudul republicii, unde într-o singură zi, mai multe victime ale grupării au făcut coadă la ușa Judecătoriei Cahul.

La judecătorie am mers pentru a discuta cu mai mulți locuitori din Bucuria care aveau fixate în acea zi ședințe de judecată similare. Judecătoarea Aliona Sârbu și-a dedicat toată ziua de muncă dosarelor legate de corupție electorală. La fiecare jumătate de oră, câte unul. 

Reportera TV8 Gabriela Ursu a discutat cu judecătorii de la Cahul, care se plâng de condițiile precare în care sunt nevoiți să activeze. Sediul actual, închiriat de la un agent economic, nu corespunde cerințelor pentru desfășurarea actului de justiție, spun magistrații.

Judecătoarea Aliona Sârbu, care activează de șase ani în cadrul instanței, spune că situația a devenit cunoscută și opiniei publice, dar problemele persistă. 

„Condițiile sunt neconform standardelor care ar trebui să fie. Suntem nevoiți să lucrăm în spații foarte restrânse la toate ieșirile pe aceeași scară, la aceleași veceuri merg atât judecătorii cât și colaboratorii instanței, cât și condamnații, cât și toți participanții la proces”, a declarat magistrata.

Potrivit acesteia, lipsa accesibilității pentru persoanele cu dizabilități îi obligă pe judecători să improvizeze:

„La fel, când avem situații cu persoane cu dizabilități, nu avem condiții cum să-i ridicăm sus. Suntem nevoiți să eliberăm un birou al asistenților judiciari, care se coboară în instanța de judecată la primul etaj și să organizăm acolo ședințele de judecată”.

Aliona Sârbu afirmă că instanța se confruntă cu mai multe neajunsuri.

„Trebuie să comunicăm întregii societăți, și pe alocuri trebuie să fim înțeleși că nu putem să înfăptuim o justiție după standardele care ni cer, inclusiv din cauza condițiilor de lucru”, a mai adăugat judecătoarea. 

Leonid Turculeț, președintele interimar al Judecătoriei Cahul, confirmă problemele și precizează că actualul sediu este doar un etaj și câteva birouri ale unei clădiri comerciale.

„Noi activăm într-un sediu, în principiu, impropriu activității de justiție. Închiriem de la un agent economic clădirea, de fapt este etajul și câteva birouri la etajul întâi. (...) Birourile sunt mici, pline de lucrători. În fiecare birou avem 2-3 și mai mulți lucrători colaboratori. Avem o singură sală de ședințe. În mare parte, dar cred că, 99% din ședințe le ținem în birouri”, a declarat Turculeț.

Totuși, există speranțe că lucrurile se vor schimba. Potrivit președintelui interimar, este în derulare un proiect privind construcția Palatului Justiției din Cahul, care ar urma să găzduiască toate instanțele din împrejurime: Cahul, Vulcănești, Taraclia, Cantemir, dar și Curtea de Apel Sud.

„În 2026 se preconizează proiectarea și-apoi construcție. Aproximativ în 2029 se preconizează să fie dat în exploatare sediul respectiv”, a precizat Leonid Turculeț.

23 februarie 2026, ora 22:55

Un nou motiv de disensiuni între Primăria Chișinău și Ministerul Culturii. De această dată, mărul discordiei este reparația Grădinii Publice Ștefan cel Mare. Autoritățile municipale se plâng că Guvernul ar cere ca toate aleile din parc să fie acoperite integral cu granit, în timp ce Comisia Națională a Monumentelor Istorice spune că doar a solicitat materiale mai calitative decât cele propuse de municipalitate. Locuitorii capitalei cer autorităților să cheltuiască banii publici cu grijă și să nu exagereze, mai ales într-un oraș plin de gropi.

„Potrivit Primăriei, Ministerul Culturii ar propune ca toată suprafața aleilor din Grădina Publică „Ștefan cel Mare” să fie acoperită cu granit. Adică exact cum sunt aceste scări. Primăria califică această propunere ca fiind inacceptabilă în condițiile în care pentru un metru pătrat ar trebui investite în jur de 1200 de lei doar pentru materialele de construcție”.

„Practic ne refuză să reparăm ultimul parc din cele care le avem în Chișinău și argumentul este următorul. Tot parcul trebuie transformat într-o zonă de granit, foarte mulți specialiști care în viața lor nu au reparat nimic. La cei peste 20 de mii de metri pătrați vă rog faceți calculele, sunt zeci de milioane de lei care propun ei ca noi să le identificăm și să le facem mofturile și Grădina Publică să o transformăm în grădina de granit din muncipiul Chișinău”, a menționat primarul Capitalei, Ion Ceban.

Pretura Buiucani susține că pentru renovarea parcului s-ar pregăti un buget de 40 de milioane de lei. Proiectul include plantarea a peste 400 de arbori și arbuști, schimbarea pilonilor de iluminat, schimbarea pavajului și renovarea gardului. Primăria consideră că aleile pot fi acoperite cu pavaj vibropresat, care este de trei ori mai ieftin, iar granit să fie pus doar pe scări și lângă unele monumente. 

„În limba rusă se spune „zakatati v asfalte” aici e „zakatati în granit”, asta o să fie Doamne ferește și chiar și nici oamenii nu o să ne înțeleagă. Nu vă supărați, la temperatura de 40 de grade, la granit o să fie Doamne Dumnezeule. Noi propunem zonele existente, zona havuzului și intrarea în parc să fie cu granit restul cu pavaj vibropresat de culoare neutră”, a subliniat pretorul sectorului Buiucani, Vasile Moroi.

În replică, Ministerul Culturii anunță că Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Chișinău reprezintă o carte de vizită nu doar a capitalei, dar a întregii țări, iar orice intervenție trebuie analizată cu atenție și maximă responsabilitate pentru a păstra aspectul original al monumentului. Potrivit instituției, Consiliul Național al Monumentelor Istorice a examinat de două ori proiectul de restaurare și reabilitare a parcului, însă nu a dat avizul, deoarece acesta necesită îmbunătățiri.

Experții propun să fie utilizat pavaj din piatră naturală și nu dale din beton vibropresat, similare cu cele folosite la reconstrucția trotuarelor. Astfel, Primăriei i s-a oferit timp pentru a efectua modificări și de a veni cu soluții mai potrivite.

 ,,Sunt soluții mai multe și mai ieftine și mai scumpe, totul e în mâinile proiectantului. Să se vină cu soluții care să dăinuie în timp și să nu fie ieftine care se folosesc în orice curte din Chișinău. Toate practicile europene arată că este o soluție bună, dar nu se insistă neapărat pe piatră de granit, se insistă pe piatră naturală, care este de mai multe tipuri”, a punctat membrul Consiliului Național al Monumentelor Istorice, Dumitru Eremciuc.

Locuitorii Chișinău spun că Grădina Publică are nevoie de renovare, dar cred că investițiile trebuie făcute în materiale practice și durabile.

„Atât timp cât este posibilitate și cu pavaj e binevenit să facă cu limită este tot, că nu este nevoie numai de alei de renovat, sunt străzi care necesită ca să fie reparate. Ceea ce e frumos la toți ne place, dar trebuie să ținem cont și de alte necesități a orașului”.

„Chișinăul a fost numit întotdeauna „orașul verde” de ce de făcut cu granit? De ce? Mai bine bine ar repara drumurile, iar parcul să rămână verde, ca oamenii să se odihnească, dar nu să meargă pe granit”. 

„Se învechește și trebuie de înnoit ceva, mai performant, mai european. - Ar trebui granit? - Nu mă prea pricep. - Iată ca scările. - Ei, e alunecos, nu cred, pentru copii, oameni în vârstă e periculos, trebuie ceva frumos și simplu”.

„După înghețurile care au fost, dacă era aici granit, vă dați seama lumea cât de tare se aluneca și cădea pe jos. Era să fie mult mai grav, nu cred că e cea mai bună idee. - Parcul are nevoie de reparații? - Tot orașul are nevoie de reparații, să fim serioși, ați văzut drumurile. Avem nevoie de oameni care să ne spună ce putem face și noi să alegem cea mai reușită variantă”. 

Grădina Publică „Ștefan cel Mare” are statut de monument de stat, iar orice lucrări de reabilitare pot fi făcute doar cu avizele necesare din partea Guvernului.