Cererea Rusiei de extrădare a lui Vladimir Plahotniuc este privită diferit de mai mulți actori politici din Republica Moldova, care consideră că în spatele acestui demers se ascunde un interes politic, nu juridic. Președintele Partidului Liga Orașelor și Comunelor (LOC), Alexandru Bujorean, consideră că Federația Rusă urmărește să folosească cererea de extrădare ca pe un „colac de salvare” pentru Plahotniuc. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.
„Vladimir Plahotniuc prezintă interes nu doar juridic, în vederea sancționării pentru crimele pe care le-a săvârșit, pe parcursul timpului, dar și interes politic, pentru că ceea ce deține Plahotniuc, sunt informațiile cu privire la mai mulți politicieni, inclusiv din Republica Moldova. (...) Cred că încercarea sau tentativa Rusiei de a solicita extrădarea vine mai mult ca un colac de salvare pentru Plahotniuc, decât o dorință sinceră de a-l pedepsi pentru anumite crime pe care le-a săvârșit sau le-a coordonat inclusiv pe teritoriul Federației Ruse”, a declarat președintele LOC.
Bujorean spune că aceste informații includ „transmiteri de mită, finanțări și proiecte politice” și crede că o eventuală mărturie a fostului lider democrat ar putea„lovi în primul rând în partidele care sunt într-un fel sau altul administrate centralizat de la Kremlin”.
El atrage atenția că reținerea lui Plahotniuc în Grecia este rezultatul unei anchete consistente din partea autorităților moldovene, nu o acțiune de predare: „Acest mandat de arest de 40 de zile dezminte acea versiune că el ar fi regizat cumva sau s-ar fi predat benevol (...) Reținerea este rezultatul unui dosar instrumentat cap-coadă pe parcursul timpului”
Expertul independent în securitate, Eremei Priseajniuc, subliniază că totul depinde de autoritățile elene, care au constatat că Plahotniuc deținea acte false în momentul reținerii.
„Vorbim de jurisdicția Greciei care de fapt a depistat actele false deținute de către Plahotniuc la momentul reținerii acestuia și în momentul în care este inițiată procedura penală de către autoritatea din Grecia, și ei pot pretinde la investigarea persoanei respective, în continuare prin tragerea la răspundere și prin condamnare inclusiv”, a menționat expertul.
Priseajniuc amintește și de relațiile bilaterale între Grecia cu cele două țări, Moldova și Rusia:
„Nu trebuie să ignorăm aspectele care țin de legătura care există sau relațiile bilaterale între Grecia și Federația Rusă, chiar dacă sunt anumite, există o izolare la nivel de lumea occidentală, reieșind din războiul agresiv pe care îl poartă Rusiei împotriva poporului ucrainean. Pe de altă parte, relația între Grecia și Republica Moldova și aici vedem că rolul, inclusiv a partenerilor noștri europeni, ar fi extrem de important în momentul de aici, inclusiv aspectele diplomatice și sau aspectele legate de relație între Republica Moldova, Grecia, plus suportul sau aportul țărilor din Uniunea Europeană”.
Potrivit lui Eremei Priseajniuc, în evaluarea unei eventuale extrădări, autoritățile europene vor ține cont nu doar de probele juridice prezentate de Republica Moldova, ci și de posibilele riscuri de destabilizare și amenințările asociate unui război hibrid.
Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Vasile Grădinaru, vede o paralelă între cazul Vladimir Plahotniuc și cel al lui Ilan Șor. Potrivit lui, acțiunea Rusiei este motivată politic: „De ce își dorește Federația Rusă pe acest personaj la ei acasă? Răspunsul este Ilan Șor”.
Grădinaru menționează că, în trecut, Rusia a finanțat partide și lideri politici moldoveni, iar Ilan Șor a început acum să „lucreze gratis” pentru a se proteja.
„Federația Rusă de-a lungul timpului a acționat în Republica Moldova prin diferiți lideri, pompând bani cu valize, fie prin transferuri, fie prin alte modalități, iar atunci când Șor a fost condamnat definitiv, el a început să lucreze gratis, doar pentru libertate, pentru că dacă este extrădat conform normelor internaționale, el trebuie să ajungă la pușcărie. Acum prestează gratis, pentru că altfel, este exilat în Republica Moldova”, a menționat deputatul.
Vasile Grădinaru consideră că o situație similară s-ar putea repeta și în cazul fostului lider democrat:
„Exact același lucru și Plahotniuc, în momentul în care el se întoarce în Republica Moldova este evident că instituțiile vor solicita măsuri preventive, pentru ca să nu se mai poată eschiva de la prezentarea în instanță sau fața instituțiilor. Dacă va fi în Federația Rusă, anticipăm că nu îl va extrăda, așa cum a făcut și cu Șor și putem zice că are un pic de libertate”.
Totodată, el susține că Grecia trebuie să țină cont de contextul în care a fost reținut:
„El a fost reținut la solicitarea Republicii Moldova (...) Trebuie să țină cont de probe și eu îmi doresc ca și instituțiile elene și instituțiile noastre să acționeze în raport cu aceste persoane exact așa cum trebuie să abordeze orice persoană ca să îi garanteze toate drepturile, astfel încât să nu se invoce nici un aspect politic sau de oricare altă natură”.
TV8.md amintește că ieri, Procuratura Generală a transmis cererea oficială de extrădare pe numele oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc, către autoritățile elene.
Anterior, poliția a făcut publice identitățile deținute de Vladimir Plahotniuc și Constantin Țuțu, împreună cu alte acte pretinse a fi eliberate de diferite state.
Vladimir Plahotniuc, a fost reținut în Grecia pe 22 iulie. Anunțul a fost făcut de Poliția Republicii Moldova într-un comunicat de presă. Ministerul de Interne a confirmat că procedura de extrădare a fost deja demarată. Împreună cu el a fost arestat și Constantin Țuțu.
Ulterior, procurorii eleni au emis un mandat de arestare pe termen de 40 de zile în privința lui Vladimir Plahotniuc. Anunțul a fost făcut de către Procuratura Generală a Republicii Moldova.
Vladimir Plahotniuc a părăsit țara în iunie 2019, atunci când democrații au pierdut puterea și au plecat de la guvernare. Câteva luni mai târziu pe numele lui a fost emis un mandat de arest pentru infracțiunea de spălare de bani, în legătură cu rolul său în schema bancară, denumită generic „Frauda Bancară” din perioada 2013-2015, atunci când din țară au fost scoși peste 1 miliard de dolari.
Avocații oligarhului fugar au negat toate acuzațiile. Totuși, procurorii au reușit să pună sub sechestru o vilă din Elveția și o cabană din Munții Alpi, care i-ar aparține lui Plahotniuc.
Pe 7 februarie 2025, oligarhul fugar a fost dat în căutare internațională după ce a acceptat cererea Republicii Moldova de a revizui refuzul oferit anterior în anul 2020. Iar la finalul lunii respective, Plahotniuc a fost surprins la hotelul „Jumeirah Al Naseem” din Dubai.
Fostul lider PD a fost încătușat acum de Interpol după ce timp de câțiva ani a fentat aceeași organizație. Pe final de mandat, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin declara că și Vladimir Plahotniuc se regăsește în lista celor 28 de infractori cărora le-au fost dezactivate alertele roșii din baza de date Interpol.
Procurorii francezi au anunțat că Plahotniuc l-ar fi mituit pe fostul președinte al Comisiei pentru Controlul Dosarelor din cadrul Interpol, Vitalie Pârlog cu cel puțin 1 milion de dolari în schimbul dezactivării alertei roșii din baza de date Interpol. Sumele adunate de la cei 28 de beneficiari erau ulterior
împărțite inclusiv între angajații Ministerului de Interne de la Chișinău.
Constantin Țuțu, la rândul său, a fost un apropiat al lui Vlad Plahotniuc și este învinuit în două dosare penale. Țuțu este învinuit de huliganism într-un dosar de omor, iar în celălalt de trafic de influență, îmbogățire ilicită și fals în declarațiile de avere.
