27 iulie 2025, ora 10:15

Șase persoane, o companie, un centru cultural, dar și Blocul Victoria, toate afiliate fugarului Ilan Șor, au fost incluse în lista de sancțiuni a autorităților din Republica Moldova. Decizia a fost luată la ședința Consiliului Interinstituțional de Supervizare din 25 iulie.

Potrivit unui comunicat al premierului Dorin Recean, sancțiunile se referă la: Victoria Furtună - lidera partidului „Moldova Mare”;  Alexei Lungu - liderul partidului „Șansă”;  Vadim Grozavu - liderul partidului „Victorie”; Irina Lozovan - lidera partidului „Renaștere”; Natalia Parasca - lidera partidului „Renaștere”; Alexandr Nesterovschi - deputat, membru al partidului „Renaștere”: blocul Victoria – afiliat lui Ilan Șor, compania A7 - o societate cu multiple legături cu Moscova, care a fost pusă în legătură cu eforturile de influențare a alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din 2024 privind aderarea la UE și Centrul Cultural Educațional din Moldova - suspectat de facilitarea amestecului electoral în alegerile prezidențiale din 2024.

„Guvernul a luat decizii importante pentru a proteja Republica Moldova și securitatea ei de cei care vor să destabilizeze țara”, a declarat Recean.

În rezultat, Serviciul Fiscal de Stat va bloca conturile bancare ale oamenilor și organizațiilor incluși în listă, care în viziunea autorităților îl „ajută pe Șor să aducă dezordine și destabilizare în țara noastră”.

„În perioada următoare, eforturile de subminare a țării se vor intensifica. Instituțiile cunosc acest lucru și au datoria să protejeze țara”, a argumentat Dorin Recean.

Anterior, Consiliul UE a aprobat pe 15 iulie o listă extinsă a mai multor politicieni din Moldova care sunt sancționați pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova. Este vorba despre 7 persoane fizice și 3 entități juridice noi: Alexandru Beșchieru - liderul partidului „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”; Victoria Furtună; Vadim Grozavu; Irina Lozovan; Alexei Lungu; Alexandr Nesterovschi; Natalia Parasca; Irina Lozovan, precum și entitatea juridică „A7”, Blocul „Victoria” și Centrul Cultural Educațional din Moldova.

Aceștia nu vor mai putea călători în țările membre ale UE și nu vor putea obține fonduri sau acces la resurse economice.

„Instituțiile statului cunosc și își fac datoria pentru a împiedica aceste tentative. Republica Moldova aparține cetățenilor săi, iar statul are datoria să împiedice implicarea externă în treburile interne, să mențină ordinea constituțională și stabilitatea. Așa vom proceda cu fiecare persoană care încalcă legea și încearcă să facă rău oamenilor și țării”, a subliniat Recean.

TV8.md amintește în luna iunie, Republica Moldova a impus sancțiuni împotriva a 21 de persoane, printre care Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor, Marina Tauber, Vladimir Andronachi și Gheorghe Cavcaliuc. Anunțul a fost făcut de premierul Dorin Recean, care conduce Consiliul interinstituțional de supervizare – o structura creată pentru a coordona aplicarea sancțiunilor internaționale, dar și a celor decise de statul moldovean din proprie inițiativă.

05 decembrie 2025, ora 08:35

Uniunea Europeană consideră realizabil obiectivul ca Republica Moldova să încheie negocierile de aderare până în 2029, cu condiția ca reformele începute să fie menținute și accelerate. Declarația a fost făcută de ambasadoarea UE la Chișinău, Iwona Piorko, în cadrul unui interviu pentru „Cutia Neagră”.

„Așa cum a declarat Comisia Europeană - știți, nu contează cu adevărat ce cred eu sau altcineva - este declarat oficial în documentul Comisiei Europene, cel puțin, că finalizarea negocierilor de aderare este posibilă până în 2029, dacă ritmul reformelor este menținut și accelerat. Răspunsul se află într-adevăr în țara dumneavoastră, în guvernul dumneavoastră, în autoritățile dumneavoastră, în poporul dumneavoastră. Acestea sunt reforme foarte fundamentale, profunde și dificile de realizat. Dar noi credem că este posibil”, a declarat ambasadoarea.

Iwona Piorko a mai explicat că, chiar dacă negocierile ar putea fi încheiate până în 2029, aderarea propriu-zisă ar necesita încă unul sau doi ani pentru procedurile de ratificare în statele membre ale UE.

„Nu cred că voi putea asista la aderarea la UE, deoarece, în mod normal, după finalizarea negocierilor de aderare, mai este nevoie de un an sau doi pentru ratificări. Mandatul meu se încheie, în mod normal, în 2029, dar sper că nu va dura mult după aceea și sper că voi fi invitată în acel moment pentru a sărbători împreună cu Dumneavoastră. În orice caz, în acești patru ani de mandat, vom lucra zi și noapte împreună pentru a apropia cât mai mult țara dumneavoastră”, a subliniat Iwona Piorko.

TV8.md amintește că Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE la scurt timp după ce trupele ruse au invadat Ucraina. În luna iunie a anului 2022, am obținut statutul de candidat la Uniunea Europeană, iar în 2023, cele 27 de state membre ale UE au dat undă verde pentru începerea negocierilor de aderare.

Obiectivul național al Republicii Moldova este de a adera la comunitatea internațională până în anul 2030. Într-un interviu exclusiv pentru TV8, și vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, a subliniat că scopul este sută la sută realist dacă sunt accelerate procesele de reformă.

Pe 12 mai 2025, președinta Maia Sandu a declarat la „Новая неделя” că există șanse ca Republica Moldova să finalizeze negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2027. 

Ulterior, Parlamentul European a adoptat un raport în care laudă „angajamentul exemplar” al Republicii Moldova de a progresa în procesul de aderare la UE. În document, eurodeputații evidențiază că relațiile Moldova-UE au intrat într-o nouă etapă, în contextul în care cooperarea s-a intensificat, iar autoritățile de la Chișinău fac eforturi susținute pentru a alinia legislația națională la cea comunitară. 

În septembrie 2025, aflată la Chișinău,  comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos a declarat că Republica Moldova a îndeplinit toate criteriile pentru a deschide primul cluster de negocieri cu Uniunea Europeană.