Ana Cucerescu, judecătoarea care a dat sentința în privința bașcanei Evghenia Guțul, a fost supusă, timp de câteva luni, unor presiuni și amenințări constante, inclusiv cu moartea. Declarația a fost făcută de președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Sergiu Caraman, în cadrul unui briefing de presă.
Potrivit acestuia, magistrata a primit inclusiv fotografii macabre cu persoane asasinate, decapitate și apeluri repetate, chiar și noaptea.
De asemenea, au circulat două scrisori false care informau că judecătoarea ar fi demisionat și ar fi murit.
„În adresa mass-media a fost expediată o scrisoare pretins a fi semnată de Ana Cucerescu prin care ar informa că își depune demisia și se retrage din examinarea cauzei. În acea scrisoare se invocau pretinse influențe politice asupra judecătorilor și reprezintă nimic altceva decât un fals. (...) A urmat o altă înștiințare care a fost pretins dată de persoane apropiate judecătoarei și aduceau la cunoștință că judecătoarea ar fi decedat și că funeraliile au loc peste câteva zile și invitau pe toți care au cunoscut-o să vină la acest eveniment. În acea scrisoare a fost indicat că pentru informații suplimentare pot apela la un membru CSM”, a menționat Sergiu Caraman.
Președintele CSM a subliniat că toate aceste acțiuni reprezintă „un atac direct asupra judecătorilor și scopul e să intimideze și să influențeze deciziile judecătorești, este absolut inacceptabil într-un stat democratic”.
Pe lângă Ana Cucerescu, și un membru CSM a fost ținta unor mesaje similare:
„Toate au avut scop să intimideze și să determine să se acționeze contrar conștiinței și legii. Aceste fapte sunt de o gravitate extremă și demonstrează o campanie coordonată pentru subminarea independenței justiției”.
Caraman a declarat că CSM va colabora strâns cu autoritățile pentru a identifica și trage la răspundere persoanele responsabile de aceste „fapte cu iz criminal”. „Nicio amenințare nu va rămâne nesancționată”, a punctat președintele CSM.
CSM a îndemnat politicienii să manifeste responsabilitate și să renunțe la discursurile inflamatorii care discreditează sistemul judiciar și incită la ură împotriva magistraților. Potrivit lui Sergiu Caraman, retorica prin care deciziile judecătorești sunt etichetate drept „răfuieli politice” sau „masacre” creează un teren fertil pentru astfel de acte de intimidare și erodează încrederea publică în justiție.
În încheiere, Consiliul a transmis un mesaj de susținere pentru toți magistrații din țară, salutând curajul și profesionalismul celor care își continuă activitatea în pofida presiunilor.
„În numele Consiliului Superior al Magistraturii, transmit un mesaj ferm și clar către toți judecătorii din Republica Moldova: nu sunteți singuri. Consiliul este alături de voi și vom reacționa prompt pentru a-i proteja pe cei care servesc actul de justiție”, a evidențiat reprezentantul CSM.
La scurt, Judecătoria Chișinău și-a exprimat, într-un comunicat, susținerea deplină față de mesajele transmise de CSM:
„Condamnăm ferm orice tentativă de exercitare a presiunii asupra judecătorilor, fie prin propagarea de informații false și alarmiste, fie prin campanii de denigrare în spațiul public ori prin tentative de discreditare profesională, promovate de diverse persoane”.
Cine este Ana Cucerescu
Ana Cucerescu activează în sistemul judecătoresc de 14 ani. Și-a început cariera în 2011 la Judecătoria Bălți, iar câțiva ani mai târziu a fost transferată temporar la Judecătoria Centru din Chișinău. Din 2019, este magistrată la Judecătoria Chișinău.
În februarie 2024, numele ei a apărut pe lista magistraților care se ocupă de dosare de corupție și confiscare a averilor. Nu era însă prima dată când gestiona cauze cu miză mare: în 2020, la propunerea fostului procuror general Alexandr Stoianoglo, a fost desemnată să conducă unul dintre completele specializate în dosarele legate de devalizarea sistemului bancar.
Printre cauzele care au adus-o în atenția publică se numără dosarul fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, în care partea vătămată este Veaceslav Platon, care așteaptă în Marea Britanie decizia privind extrădarea.
Procesul lui Morari a fost marcat de numeroase recuzări depuse de Platon, iar în 2021, Cucerescu a anunțat că intenționează să se retragă, susținând că s-a simțit intimidată de colegele din complet. În final, una dintre acestea, Vasilisa Muntean, a fost exclusă din dosar, iar conducerea completului a revenit Anei Cucerescu.
Magistrata a dat și sentințe cu rezonanță politică. În august 2024, l-a condamnat pe fostul viceprim-ministru și ex-președinte al Parlamentului, Iurie Roșca, la șase ani de închisoare pentru trafic de influență. Atât Roșca, cât și avocatul său au calificat decizia drept una ilegală și au atacat-o la Curtea de Apel.
Atunci, avocatul lui Roșca, Iulian Rusanovschi, a acuzat-o public de lipsă de imparțialitate și „trunchiere a textelor în sentințe”. Judecătoria Chișinău a respins însă aceste acuzații:
„Informația răspândită nu corespunde realității. Acuzațiile împotriva judecătorului sunt nule și neavenite, or publicarea intenționată a acestora pe rețelele de socializare, prejudiciază imaginea Judecătoriei Chișinău, precum și știrbește din autoritatea întregului sistem judecătoresc al Republicii Moldova, la general. Reținem că declarațiile prin care se discreditează public sunt lipsite de substrat factologic, constituie prezentarea nereală şi tendențioasă a informațiilor”.
Și averea magistratei a ajuns în vizorul public. În 2020, anticorupție.md a scris că aceasta folosea o mașină nedeclarată, ulterior inclusă în declarația de avere din 2023.
În declarația de avere pentru anul 2024, Ana Cucerescu indică venituri de circa 350.000 de lei de la Judecătoria Chișinău, 1.750 de la Institutul Național al Justiției și puțin peste 100 de lei dobândă de la bancă.
Judecătoarea nu deține terenuri și nu are în proprietate locuințe. Ea locuiește într-un apartament de 90 m², pe care îl folosește în baza unui contract de comodat semnat în 2020. De asemenea, a indicat în declarație un Nissan Qashqai din 2010, care aparține unei rude.
TV8.md amintește că pe 5 august, bașcana Evghenia Guțul a fost condamnată la 7 ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid Șor. Decizia a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Svetlana Popan, fosta secretară a oficiului central al formațiunii, ar urma să stea 6 ani după gratii.
Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, instanța a mai dispus confiscarea a peste 40 milioane din lei din contul lui Guțul și a circa 9,7 milioane de lei de la Popan.
Ambele inculpate au fost private de dreptul de a exercita activități legate de organizare contabilă și financiară în cadrul partidelor politice, precum și de dreptul de a fi membre ale partidelor politice, pe un termen de 5 ani. Sechestrul aplicat asupra bunurilor acestora a fost menținut.
De asemenea, instanța a dispus confiscarea în folosul statului a corpurilor delicte ridicate în cadrul perchezițiilor: mijloace financiare în sumă de aproximativ 5,8 milioane de lei și 2 telefoane mobile.
Într-un comunicat, Procuratura Anticorupție subliniază că deși au negat comiterea faptelor pe tot parcursul examinării cauzei, care a durat 1 an și 3 luni, instanța a apreciat probatoriul administrat ca fiind „unul întemeiat și le-a stabilit vinovăția în comiterea infracțiunilor incriminate”.
Evghenia Guțul a calificat decizia drept o „răzbunare politică”. Sentința poate fi atacată la Curtea de Apel Chișinău Centru în termen de 15 zile.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat.
