Un exemplar rar de Amorphophallus titanum, cunoscut sub numele de "floarea cadavrului", a înflorit peste noapte la Grădina Botanică a Universității din Varșovia, atrăgând mulțimi de vizitatori dornici să admire această plantă neobișnuită, scrie Antena3.
Originară din Sumatra, „floarea cadavrului” este cunoscută pentru ciclul său rar de înflorire și mirosul distinct. „Înflorește doar o dată la câțiva ani”, a explicat Piotr Dobrzynski, curatorul colecției de plante din seră, adăugând că emană un miros distinct care amintește de carnea în putrefacție.
Exemplarul din acest an a atins o înălțime impresionantă de 180 cm și o lățime de 122 cm. Planta, care a înflorit ultima dată acum patru ani, cântărește acum 40 kg, după ce a câștigat aproximativ 15 kg de la ultima înflorire. Rara sa capacitate de a se încălzi pentru a-și dispersa parfumul îi sporește unicitatea.
Vizitatorii au descris mirosul ca fiind un amestec de putrefacție și materie vegetală. Evenimentul a devenit o atracție majoră pentru grădina botanică, oferind o oportunitate rară de a observa unul dintre cele mai neobișnuite fenomene ale naturii.
Numele ciudat al florii provine de la mirosul neplăcut pe care îl emană atunci când înflorește şi care se răspândește pe distanțe lungi. Deși mirosul de cadavru este cea mai cunoscută caracteristică a sa, această specie, originară din pădurea ecuatorială umedă din Sumatra, are multe alte trăsături care o fac unică: nu doar dimensiunea enormă a inflorescenței sale, cea mai mare neramificată din lumea vegetală, ci și raritatea cu care înflorește.
Una dintre particularitățile acestei specii, cea mai mare din genul său, este raritatea înfloririlor sale, care pot apărea sau nu. În sălbăticie, această specie înflorește rar, iar atunci când este cultivată, ca în acest caz, evenimentul este și mai puțin așteptat.
Ultima dată când a înflorit, și prima oară înregistrată la această grădină botanică, dar și în toată Polonia, a fost în iunie 2021.
Nu doar mirosul neplăcut și raritatea florilor sale fac din Amorphophallus titanum o plantă unică. Trăsătura definitorie care îi dă numele este dimensiunea enormă pe care o poate atinge inflorescența sa.
„Ca și alte plante din familia Araceae, arumul”, explică specialiştii de la Varșovia, „are o inflorescență în formă de spadix înconjurată de o subinflorescență brun-roșiatică”, frunza care înconjoară inflorescența în formă de spadix.
Ambele cresc dintr-un tubercul subteran care poate cântări câteva zeci de kilograme, așa cum demonstrează exemplarul din Varșovia, care a crescut cu 15 kg de la ultima înflorire.
Mirosul de cadavru provine din interiorul inflorescenței, care atinge temperaturi ridicate. Acest miros neplăcut are de fapt o funcție vitală pentru planta în sine: să atragă cât mai multe insecte polenizatoare, având în vedere că floarea supraviețuiește doar câteva zile.
