11 august 2025, ora 12:51

Mihail Bagas, acuzat de complicitate la finanțarea ilegală a Partidului ALDE, a fost trimis în judecată. Potrivit Procuraturii Anticorupție, acesta ar fi intermediat transmiterea banilor de la grupul criminal condus de Ilan Șor către secretarul general al formațiunii. Pe 8 august, Bagas a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției, ceea ce îi poate reduce cu o treime pedeapsa prevăzută de lege.

Conform unui comunicat al PA, între iunie și septembrie 2023, Bagas ar fi transmis 452.700 de dolari, echivalentul a peste 8,1 milioane de lei, de la grupul criminal organizat către secretarul general al ALDE, Adrian Culai, în scopul fortificării formațiunii.

Potrivit legii, complicitatea la finanțarea ilegală a partidelor politice se pedepsește cu amendă de la 42.500 la 67.500 de lei sau de la 3 la 6 ani de închisoare. Totuși, în baza acordului de recunoaștere a vinovăției, limitele se reduc cu o treime.

Cutia Neagră PLUS a documentat anterior modul în care Ilan Șor a încercat să creeze o nouă formațiune politică proeuropeană, cu fețe credibile, dar controlată din umbră.

Astfel, în iunie 2023, Adrian Culai, secretar general al ALDE, a fost în Israel la Ilan Șor împreună cu Mihail Bagas, care era pe atunci candidatul desemnat de Liga Orașelor și Comunelor (LOC) pentru funcția de primar al capitalei la alegerile locale din toamnă. Bagas a fost coleg de clasă cu Ilan Șor, erau prieteni buni și ultimul îi solicitase ajutorul pentru a pune pe roate un nou partid proeorupean cu oameni integri în față.

Potrivit președintei ALDE, Arina Spătaru, care a colaborat sub acoperire cu organele de anchetă, Bagas era „omul de încredere” al lui Ilan Șor:

„Repartizarea responsabilităților era foarte clară. Adrian Culai urma să formeze și să gestioneze echipele, iar Bagas era omul de încredere care urma să primească bani de la Șor și să-i trimită pentru folosire”.

În fața judecătorilor, Mihail Bagas a descris experiența lui de cărăuș. Se întâlnea cu persoane necunoscute în anumite locații, circula cu motocicleta. Se oprea rapid, lua punga, o ascundea sub haină și ulterior i-o ducea lui Culai.

Acesta din urmă a povestit că predările aveau loc, de exemplu, la benzinării: „Pe la benzinării ne întâlneam. Erau într-o pungă neagră cu calendar. Noi discutam, deschideam mașina, aruncam suma de bani în mașină și discutam mai departe. Beam câte o cafea și plecam, el într-o parte, iar eu în alta”.

Mai multe dezvăluiri din „laboratorul” politic al lui Ilan Șor aflați în ancheta Cutia Neagră PLUS.

TV8.md amintește că la finalul lunii iunie 2025, fostul secretar al Partidului ALDE, Adrian Culai, a fost condamnat la 4 ani de închisoare și amendat cu 200.000 de lei, pentru acceptarea cu bună știință a finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat. Totuși, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat, Culai urmând să se afle sub supraveghere timp de un an. 

09 decembrie 2025, ora 20:50

Independența financiară rămâne o provocare pentru televiziunile care își tratează cu respect atât telespectatorii, cât și regulile de joc prevăzute în legislație. Mai mulți radiodifuzori, între care și TV8, susțin că pe piață există televiziuni care vând publicitate sub costul de producție, fapt ce denotă, cel puțin, o lipsă de transparență în domeniu. Subiectul a fost abordat în cadrul Forumului Mass-Media 2025, organizat în ultimele două zile la Chișinău.

O analiză financiară prezentată de către expertul media, Octavian Hanganu, arată un decalaj dramatic între potențialul pieței și realitate. Deși raportat la Produsul Intern Brut, piața TV ar fi trebuit să atingă o valoare de aproximativ 77 de milioane de euro, în veniturile reale se situează la doar 25 de milioane de euro, cu o piață de publicitate efectivă de doar aproximativ zece milioane de euro.

„Posturile TV consumă 25 de milioane de euro, publicitate avem doar 10, restul se acoperă din alte surse. Asta este realitatea din piața Republicii Moldova. Televiziunea clasică în volume de bugete de publicitate scade, inclusiv cantitatea de inventar disponibil, scade și cererea clienților pentru această publicitate. Față de Produsul Intern Brut, valoarea pieței de publicitate este net inferioară, chiar dacă PIB-ul nu este atât de mare, în general minim de două ori este subevaluată”, a precizat fondatorul Media Division, Octavian Hanganu.

Piața de publicitate TV de 10 milioane de euro este împărțită la 18 televiziuni, ceea ce înseamnă că fiecăreia îi revine foarte puțin. Problema este că o parte dintre ele, aproximativ 50 la sută fac concurență neloială vânzând publicitate la un preț mai mic, de până la șapte euro și nici nu produc suficient program autohton. Astfel, TV-urile independente sunt permanent în căutarea unor fonduri pentru a putea rezista în continuare.

„Asta este o disonanță foarte mare pe piață și atunci l-aș întreba pe domnul Gherțescu cum se numește acest fenomen când o jumătate din televiziuni fac parte dintr-un grup și vând publicitate de trei ori mai ieftin decât cealaltă presă, decât presa independentă și presa care are niște costuri și vrea să le acopere, să devină o presă sustenabilă”, a menționat directoarea executivă TV8, Svetlana Buza.

„ Trebuie de analizat foarte mult cifrele acestea. Înseamnă că fie costurile lor sunt mult mai mici. Fie există din alte surse decât cele publicitare. Acestă acoperire vine fie din surse pe care statul nu le știe, sau piața nu știe și asta e chiar problemă de transparență a finanțării. Nu pot să dau un nume de televiziune astăzi în Republica Moldova care poate să se laude că este sustenabilă”, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Alexei Gherțescu.

Autoritățile declară că nu au posibilitatea de a diminua presiunea din partea produselor televizate produse din alte țări, ceea ce diminuează din veniturile din publicitate obținute de televiziunile care fac produse locale.

O altă problemă este că 80 la sută din banii din publicitatea online pe care le-ar putea obține televiziunile autohtone se ratează pentru că monetizarea se duce la Google sau Meta.

Reprezentanții instituțiilor media spun că au discutat de mai multe ori cu autoritățile reglementarea cadrului legal a publicității online, însă până acum nu s-a obținut niciun rezultat.

În cadrul forumului s-a discutat și despre situația televiziunii naționale care deși beneficiază anual de peste 200 de milioane de lei de la stat, care a primit acum câțiva ani dreptul de a vinde publicitate comercială. Forumul Mass-Media a ajuns la cea de-a zecea ediție.