Cel puțin 25 de palestinieni au fost uciși în Gaza în timp ce căutau ajutor umanitar, în contextul unui nou apel al lui Netanyahu la „migrație voluntară”. În paralel, Israelul aprobă mii de locuințe în Cisiordania, într-un proiect dur criticat de comunitatea internațională, în timp ce universitatea Harvard este acuzată de cenzură după anularea unui număr academic dedicat Palestinei.

Pe fondul tensiunilor regionale, Turcia și Siria au semnat un acord militar ce prevede livrarea de armament și instruire a armatei siriene, marcând un pas neașteptat spre cooperare între cele două țări, după ani de ostilitate.

video: yt/AI Jazeera English

UPDATE Președintele iranian Masoud Pezeshkian a criticat miercuri oferta premierului israelian Benjamin Netanyahu de a ajuta Iranul să-și rezolve criza apei, afirmând că acesta ar trebui mai întâi să se ocupe de situația din Gaza, transmite Euronews. Reacția lui Pezeshkian a venit după ce Netanyahu s-a adresat marți iranienilor într-un mesaj video, promițând că Israelul va contribui la rezolvarea gravelor probleme legate de lipsa apei din Iran, odată ce țara va fi „eliberată” de actualul guvern, potrivit presei israeliene. „Un regim care privează oamenii din Gaza de apă și hrană spune că va aduce apă în Iran? O iluzie, nimic mai mult”, a declarat Pezeshkian pe platforma X. Președintele iranian a reiterat aceste declarații și în cadrul unei ședințe de guvern la Teheran, afirmând că „cei cu o aparență înșelătoare pretind în mod fals că le pasă de poporul iranian”.

UPDATE Ambasadorul israelian la Bruxelles, Haim Regev, acuză mai mulți lideri europeni că fac jocul teroriștilor Hamas și al antisemiților. Într-un interviu la final de mandat acordat publicației Politico, Regev spune că cei care critică Israelul ar trebui să renunțe la obsesia lor pentru drepturile omului în Gaza, transmite Digi24. Regev critică Irlanda, Olanda, Spania și Slovenia, pentru protestele europene împotriva situației dificile a palestinienilor din Fâșia Gaza, și i-a avertizat pe liderii Franței, Germaniei și Regatului Unit că prin acțiunile lor recente fac jocul teroriștilor Hamas și al antisemiților. Într-un interviu acordat POLITICO, la final de mandat, Regev a făcut apel la UE să nu suspende participarea Israelului de la programul de cercetare Orizont Europa și să nu reducă legăturile comerciale. O astfel de măsură va avea doar efecte negative și Europa va avea de pierdut orice potențial rol în modelarea viitorului Orientului Mijlociu, a afirmat el. Încercarea de a pune „presiune” pentru a influența Israelul „nu a funcționat niciodată și nu va funcționa niciodată”, a spus Regev. „Acum ne aflăm într-un moment în care UE sau unele elemente din cadrul acesteia intenționează să suspende o parte din programul Horizon sau altele asemenea. Nu mă preocupă impactul economic sau rezultatul. Mă preocupă mesajul pe care îl va transmite și, în consecință, mă tem că tot ceea ce am construit în ultimii ani se va prăbuși. Pentru că odată ce se va întâmpla acest lucru, mi-e foarte greu să văd că UE va avea un rol de jucat în ceea ce se va întâmpla a doua zi în regiune”, a continuat el. 

UPDATE Bezalel Smotrich, ministrul israelian de finanțe, a aprobat peste 3.000 de unități locative în zona contestată E1 din Cisiordania, proiect blocat de decenii din cauza opoziției internaționale. Grupul Peace Now avertizează că planul ar îngropa definitiv soluția celor două state, transmite Mediafax. Planul, înghețat de decenii din cauza presiunilor internaționale, este considerat ilegal conform dreptului internațional și riscă să divizeze teritoriul Cisiordaniei în două, blocând dezvoltarea unei zone urbane palestiniene între Ierusalimul de Est și Bethlehem-Ramallah. Smotrich a declarat că proiectul „îngroapă ideea unui stat palestinian” și face parte dintr-un plan de „suveranitate de facto” început odată cu formarea actualului guvern. „Aceasta este esența sionismului:construim, colonizăm și ne consolidăm suveranitatea pe Țara lui Israel”, a spus ministrul.

UPDATE Focurile de armă israeliene au ucis miercuri cel puţin 25 de persoane care căutau ajutor în Gaza, au declarat oficiali din domeniul sănătăţii şi martori, în timp ce prim-ministrul Benjamin Netanyahu a făcut din nou apel la ceea ce el numeşte migraţia voluntară a palestinienilor din teritoriul devastat de război, potrivit AP, transmite News.ro. Martorii şi personalul de la spitalele Nasser şi Awda, care au primit cadavrele, au declarat că oamenii au fost împuşcaţi în drum spre locurile de distribuire a ajutoarelor sau în timp ce aşteptau convoaiele care intrau în Gaza.

UPDATE Nicio grupare din Liban nu are voie să poarte arme sau să se bazeze pe sprijin extern, i-a transmis președintele țării unui înalt oficial iranian aflat în vizită, miercuri, după ce guvernul a aprobat obiectivele unei foi de parcurs sprijinite de SUA pentru dezarmarea grupării Hezbollah, aliată Iranului, transmite Reuters. În timpul unei întrevederi la Beirut cu Ali Larijani, secretarul principalului organism de securitate al Iranului, Joseph Aoun a avertizat împotriva amestecului extern în treburile interne ale Libanului, subliniind că țara este deschisă cooperării cu Iranul, dar doar în limitele suveranității naționale și ale respectului reciproc.

UPDATE Un grup de peste 115 academicieni din domeniul educaţiei condamnă decizia Harvard Educational Review de a anula un întreg număr dedicat Palestinei, calificând-o drept „cenzură” şi un exemplu de discriminare anti-palestiniană, transmite Mediafax. Peste 115 cercetători internaţionali au semnat o scrisoare deschisă prin care denunţă anularea, de către Harvard Educational Review, a unui număr special al revistei dedicat Palestinei, potrivit The Guardian. În document, aceştia susţin că decizia reprezintă o „tentativă de a reduce la tăcere analiza academică a genocidului, foametei şi dezumanizării poporului palestinian de către statul Israel şi aliaţii săi” şi un exemplu de „discriminare anti-palestiniană” care blochează răspândirea informaţiilor în plin conflict din Gaza. Numărul special fusese planificat la şase luni după declanşarea războiului Israel-Hamas şi urma să abordeze teme precum educaţia palestinienilor, predarea despre Palestina în şcoli şi universităţi din SUA şi impactul distrugerii infrastructurii educaţionale din Gaza. Toate articolele erau deja editate, contractele cu autorii semnate, iar lansarea fusese anunţată la conferinţe academice. Decizia de anulare a venit după ce Harvard Education Publishing Group, editorul revistei, a cerut ca toate materialele să fie supuse unei revizuiri de „evaluare a riscului” de către consilierul juridic al universităţii, o procedură fără precedent.

UPDATE Turcia va ajuta Siria cu furnizarea de sisteme de armament și echipamente logistice, în baza unui acord de cooperare militară semnat miercuri, a declarat joi o sursă din cadrul Ministerului Apărării din Turcia, transmite Reuters. Potrivit sursei, Ankara va instrui, de asemenea, armata siriană în utilizarea acestui echipament, dacă va fi necesar. Ca prim pas către un acord amplu de cooperare militară, Turcia și Siria au semnat un memorandum de înțelegere privind instruirea militară și consultanța, după discuții între miniștrii de externe, ai apărării și șefii serviciilor de informații ai celor două țări.

UPDATE Organizaţii internaţionale susţin că, din martie, majoritatea agenţiilor umanitare nu au reuşit să livreze nici măcar un camion cu ajutoare în Gaza, în ciuda afirmaţiilor Israelului că nu există restricţii, transmite Mediafax. Conform The Guardian, peste 100 de ONG-uri internaţionale au acuzat Israelul că blochează intenţionat livrarea de ajutor umanitar către Gaza, transformând asistenţa în „armă” împotriva populaţiei din enclavă. Potrivit acestora, din martie, majoritatea agenţiilor majore nu au reuşit să introducă niciun camion cu alimente, medicamente, apă sau materiale de adăpost, deşi autorităţile israeliene susţin că nu impun limite. Organizaţiile afirmă că, numai în luna iulie, au fost respinse peste 60 de solicitări de livrare, motivul oficial fiind că respectivele ONG-uri „nu sunt autorizate să livreze ajutor”. Mărfuri în valoare de milioane de dolari rămân blocate în depozite din Iordania şi Egipt, în timp ce spitalele din Gaza rămân fără provizii de bază, iar civilii mor de foame sau din cauza bolilor prevenibile.

Republica Moldova se află printre statele menționate în evaluări recente ale agențiilor de informații din Statele Unite, care avertizează că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, nu urmărește doar controlul total asupra Ucrainei, ci și extinderea influenței Rusiei asupra unor părți din Europa care au aparținut fostei Uniuni Sovietice. Informațiile au fost publicate de European Pravda și sunt confirmate de surse citate de presa internațională.

Între timp, un atac al forțelor ruse cu rachete balistice, efectuat vineri seara târziu, asupra infrastructurii portuare din jurul orașului ucrainean Odesa, de la Marea Neagră, a ucis șapte persoane și a rănit alți 15 oameni, au anunțat oficialii ucraineni, potrivit Reuters și The Kyiv Independent. Totodată, legislația privind bugetul național de apărare al Rusiei dezvăluie, pentru prima dată, în mod public, care sunt costurile Moscovei privind războiul din Ucraina, iar Volodimir Zelenski are o replică pentru Vladimir Putin.

UPDATE „Circul anual al lui Putin a dus pe noi culmi distorsionarea adevărului”. Așa rezumă comentatorii occidentali tradiționala conferință de presă susținută de președintele rus.  

UPDATE Rusia a atacat sâmbătă portul sudic al Ucrainei, Pivdennyi, au declarat oficialii ucraineni, în timp ce intensifica loviturile asupra regiunii Odesa de-a lungul Mării Negre, inclusiv facilități energetice și o rută critică către granița cu Moldova, relatează Reuters. Situația din regiunea portuară Odesa, din sudul Ucrainei, este „dificilă” după ce Rusia și-a intensificat atacurile, încercând să blocheze accesul Ucrainei la Marea Neagră, a declarat sâmbătă președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Rusia a lansat o campanie aproape continuă de drone și rachete împotriva unei regiuni unde operează porturi esențiale pentru comerțul exterior și aprovizionarea cu combustibil a Ucrainei, după ce Moscova a amenințat că va tăia "Ucraina de la mare".

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, sâmbătă, că nu Vladimir Putin este cel care trebuie să decidă cu privire la organizarea alegerilor în Ucraina. Reacția acestuia vine după ce liderul de la Kremlin a sugerat cu o zi înainte că Rusia ar putea înceta atacurile aeriene în profunzime în ziua în care vor avea loc alegeri, potrivit Reuters.

UPDATE Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă că Ministerul Afacerilor Externe lucrează la crearea unui mecanism care să permită cetățenilor ucraineni din diaspora să participe la următoarele alegeri din țară. Zelenski a precizat că se referă la alegeri ipotetice ce ar putea avea loc în contextul unui acord de pace sau al unei încetări a focului discutate cu Statele Unite. Legea ucraineană interzice desfășurarea alegerilor în timpul războiului, dar acestea ar putea avea loc dacă legea marțială se ridică sau dacă legislația se modifică, scrie Mediafax.

UPDATE SUA au propus ca negocierile directe dintre Ucraina și Rusia să fie reluate la Miami, a anunțat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit AFP. „Statele Unite trebuie să spună clar: dacă nu va fi o cale diplomatică, atunci va fi o presiune totală”, a declarat preşedintele ucrainean presei de la Kiev, menţionând între altele posibilitatea de a furniza mai multe arme Ucrainei şi de a extinde sancţiunile la întreaga economie rusă.

UPDATE Un concurs internațional de vinuri organizat la San Francisco a devenit, fără intenție, scena unei confruntări diplomatice mai ample, după ce organizatorii au decis să excludă mai multe crame rusești din cauza sancțiunilor impuse Moscovei pentru războiul din Ucraina, scrie Ziare.com.

UPDATE Federația Rusă „incapacitează încet, dar sigur” forțele Ucrainei, având un potențial mai mare în termeni de oameni și tehnologie. Până acum, Kievul a epuizat resursele militare, sociale și financiare, în ciuda ajutorului din partea UE. Ucraina  va pierde războiul împotriva Rusiei, iar europenii trebuie să recunoască acest fapt și chiar să-i spună adevărul în față președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, chiar dacă acesta doare. „Este timpul să înfruntăm realitatea cruntă, nemiloasă și dureroasă, cu sobrietate. Ucraina va pierde războiul împotriva Rusiei”, a scris jurnalistul Jacques Schuster, șeful editorial de la Welt.

UPDATE Un înalt oficial NATO și-a exprimat optimismul reţinut că Republica Cehă ar putea continua inițiativa sa de a furniza Ucrainei muniție de calibru mare de la producători globali, în ciuda recentei schimbări de guvern la Praga, informează agenţia ucraineană de ştiri Ukrinform, care citează un articol publicat de Reuters. 

UPDATE Trei țări membre ale Uniunii Europene - Ungaria, Slovacia și Cehia - au decis să nu participe la finanțarea Ucrainei prin noul mecanism de sprijin de credit al UE, conform unei știri publicate de Ukrinform.

UPDATE Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că ar sprijini o propunere americană pentru discuții directe între echipele ucraineană și rusă dacă acestea ar debloca schimburi de prizonieri sau ar deschide calea unor negocieri între el și Vladimir Putin, însă a declarat că nu este convins că astfel de discuții ar aduce ceva nou și a cerut Washingtonului să intensifice presiunea asupra Rusiei, scrie Rador.

UPDATE Secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a insistat că Washingtonul nu încearcă să forțeze Ucraina să accepte un acord de pace și a spus că nu va exista nicio înțelegere fără acordul Kievului. Totuși, cum emisarii americani oferă Ucrainei garanții de securitate, este probabil să i se ceară concesii teritoriale Kievului, ceea ce ar declanșa o reacție puternică din partea multor ucraineni, scrie Rador.

UPDATE Chișinăul a anunțat că permite redirecționarea transporturilor de mărfuri din Ucraina pe fondul atacurilor asupra infrastructurii critice și de transport, decizia fiind luată la 20 decembrie de Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC).

UPDATE Uniunea Europeană a decis să acorde Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro, evitând deocamdată utilizarea directă a activelor rusești înghețate pe teritoriul său. Potrivit unor comentarii publicate de The Wall Street Journal și Bloomberg, această decizie reflectă dificultatea Europei de a adopta măsuri mai ferme în fața Rusiei, în pofida războiului aflat în desfășurare în Ucraina.

UPDATE Costurile Rusiei pentru războiul din Ucraina în 2025 se ridică la peste 100 de miliarde de dolari. Este pentru prima dată când costurile războiului sunt făcute publice, conform Mediafax. Per total, ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, a declarat miercuri că războiul, în 2025, va costa Rusia 5,1% din PIB-ul țării, respectiv 11 trilioane de ruble 135 de miliarde de dolari, relatează TVP World, citând Reuters.

UPDATE Steve Witkoff, trimisul lui Trump la Kremlin, ar fi fost ales de Vladimir Putin în persoană. Informația a fost divulgată de Wall Street Journal, care scrie că liderul de la Kremlin ar fi pus ochii pe Witkoff, după ce a fost numit emisar în Orientul Mijlociu. Ar fi luat legătura cu el prin prințul moștenitor al Arabiei Saudite, care i-a transmis mesajul că Putin vrea să îl vadă. Condiția a fost clară: Witkoff trebuia să vină singur la Moscova, fără CIA, fără diplomați și fără interpret. Emisarul lui Putin în SUA a transmis că articolul este fake-news, scrie Digi24.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit două avioane de vânătoare rusești Su-27 pe aerodromul militar Belbek din Crimeea ocupată de Rusia, a anunțat Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) pe 20 decembrie, relatează The Kyiv Independent. Prețul combinat al celor două aeronave este estimat la aproximativ 70 de milioane de dolari.

UPDATE Luat prizonier și condamnat la moarte de un tribunal Rusia, torturat și martor la crime de război, un voluntar britanic din armata ucraineană și-a așteptat călăul vreme de cinci luni de jumătate într-o închisoare rusească înainte să fie eliberat într-un schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina, relatează The Independent. Într-un interviu pentru publicația britanică, Aider Aslin s-a arătat încrezător că Ucraina va ieși în cele din urmă învingătoare.

UPDATE Situația Facebook și Instagram în Rusiei este una bizară. Deși compania Meta, care deține cele două platforme, este considerată „extremistă” și a fost interzisă prin lege pe teritoriul țării, foarte mulți ruși continuă să le folosească cu ajutorul VPN-urilor. Mai mult chiar, vedete pro-Putin din Rusia publică postări sponsorizate pe Instagram de pe urma cărora încasează venituri substanțiale, scrie HotNews.

UPDATE Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a avertizat vineri că Europa ar putea pierde valorile comune cu SUA. Afirmația lui Rubio reprezintă răspunsul la o întrebare despre noua strategie de securitate națională a SUA, în care guvernul american deplânge, printre altele, o presupusă pierdere a democrației și a libertății de exprimare în Europa, notează DPA.

UPDATE Ucraina şi Portugalia au convenit asupra co-producţiei de drone maritime ucrainene, a anunţat sâmbătă, 20 decembrie, un consilier al preşedintelui ucrainean.

UPDATE „Seara târziu, Rusia a atacat infrastructura portuară din regiunea Odesa cu rachete balistice”, a scris vicepremierul ucrainean Oleksiy Kuleba, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram. Kuleba și guvernatorul regional al Odesei, Oleh Kiper, au afirmat că, potrivit primelor informații, șapte oameni au fost uciși și alți 15 răniți. Bombardamentul rușilor a provocat, de asemenea, un incendiu în rândul camioanelor de marfă din parcarea facilităților portuare, conform lui Kiper. Serviciile de urgență intervin la fața locului, dar sirenele de raid aerian continuă să perturbe operațiunile, a adăugat el. O sursă ucraineană familiarizată cu detaliile a precizat, pentru Reuters, că atacul a vizat Pivdennyi, unul dintre cele trei porturi din zonă.

UPDATE Potrivit Politico, emisarul Kremlinului, Kirill Dmitriev, urmează să se deplaseze la Miami pentru discuții cu oficiali americani pe tema unui posibil „plan de pace”. În același timp, Ucraina a anunțat o nouă rundă de consultări cu partea americană, semn că tensiunile regionale rămân ridicate, iar riscurile pentru securitatea din Europa de Est, inclusiv pentru Moldova, continuă să fie atent monitorizate, potrivit Antena 3 CNN.

UPDATE Moldova este privită cu îngrijorare și de oficiali occidentali, pe fondul convingerii tot mai clare că ambițiile lui Putin depășesc granițele Ucrainei. „Informațiile au fost întotdeauna că Putin vrea mai mult”, a declarat Mike Quigley, membru democrat al Comisiei de Informații a Camerei Reprezentanților, într-un interviu acordat Reuters. El a subliniat că liderii europeni împărtășesc această evaluare, menționând în mod special Polonia și statele baltice, care se consideră potențiale ținte prioritare.

UPDATE Rapoartele serviciilor secrete americane continuă să avertizeze că președintele rus Vladimir Putin intenționează să cucerească întreaga Ucraină și să revendice părți din Europa care au aparținut fostului imperiu sovietic, au declarat șase surse familiarizate cu agențiile de informații ale SUA, chiar dacă în prezent negociatorii caută o soluție pentru încheierea războiului care ar lăsa Rusia cu mai puține teritorii decât pretinde, scrie vineri Reuters. Rapoartele prezintă o imagine complet diferită de cea descrisă public de președintele american Donald Trump și negociatorii săi de pace pentru Ucraina, care au afirmat că Putin dorește să pună capăt conflictului. Moldova apare explicit în contextul acestor analize de securitate, potrivit unei surse care a precizat că cel mai recent raport datează de la sfârșitul lunii septembrie. 

UPDATE O dronă a fost descoperită lângă un oraș din nord-vestul Turciei. Este a doua dronă descoperită în ultimele 24 de ore. La începutul săptămânii, turcii au doborât o dronă rusească scăpată de sub control, relatează Mediafax. O altă dronă prăbușită a fost găsită în nord-vestul Turciei. Este o dronă de origine și proveniență necunoscute care a fost descoperită pe un câmp din nord-vestul Turciei, a relatat sâmbătă presa turcă preluată de Le Figaro. Mai multe canale de televiziune și cotidianul Cumhuriyet au publicat imagini cu drona prăbușită.

UPDATE Preşedintele polonez, Karol Nawrocki, i-a reproşat vineri omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, lipsa de recunoştinţă pe care, potrivit lui, Ucraina a manifestat-o în pofida ajutorului primit din partea Poloniei, în timp ce liderul ucrainean a mizat pe o relansare a relaţiilor bilaterale după întâlnirea pe care au avut-o la Varşovia, informează EFE, preluată de Agerpres. În februarie, acuzații similare au fost formulate și de către vicepreședintele SUA JD Vance, care într-o întrevedere la Casa Albă i-a reproșat lui Zelenski că nu a mulțumit pentru asistența primită de la Statel Unite de la începutul războiului cu Rusia.

UPDATE Prim-ministrul ungar Viktor Orban a făcut noi declarații controversate privind războiul din Ucraina. El a spus, vineri, că nu se știe cine a început conflictul și a pus sub semnul întrebării nevoia de a sprijini Kievul, potrivit Politico. În replică, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a răspuns la comentariile lui Orban postând pe rețelele de socializare: “La fel de «neclar» precum a fost pentru conducerea Ungariei în 1939”. Oficialul ucrainean s-a referit la desființarea Cehoslovaciei de către Hitler și la ocuparea regiunii Transcarpatia de către Ungaria, aliata Berlinului de atunci.