Diviziunile religioase din Republica Moldova riscă să influențeze alegerile, avertizează co-președintele BUN, Anatol Țăranu. Invitat la emisiunea „Cutia Neagră”, acesta a explicat că având două mitropolii, una supusă Patriarhiei Moscovei și alta celei Române, și credincioșii sunt împărțiți în două tabere cu orientări politice diferite. Această separare, susține el, îi poate împinge pe oameni să voteze în funcție de mesajele venite din partea bisericii, accentuând polarizarea din societate.
„- Ce facem în această campanie electorală, toți concurenții electorali vor fi afectați de acest concurent invizibil, nu o să poți vota pentru el în aceste alegeri, dar el va putea umbla la mințile oamenilor, îi va putea influența, oamenii cred în biserică în Republica Moldova.
- Să știți că nu biserica aici este figura primară sau principală. Atâta timp cât societatea noastră va fi divizată după principiul identitar, atâta timp cât etnia majoritară, românii, moldovenii sunt profund divizați după principiul identitar o parte sunt români, iar o parte sunt moldovenii, atâta timp cât teoria moldovenismului va continua să domine societatea noastră, atâta timp aici nu va exista unitate pe interior. Societatea noastră rămâne profund divizată și una din marile scăpări care le-a comis în actuala guvernare este aceea că ea a continuat să promoveze ideea moldovenismului”, a mai declarat Țăranu.
Arina Spătaru, președintele ALDE, completează această perspectivă, aducând în discuție rolul anumitor preoți. Ea afirmă că preotul Ivanov din Nisporeni, venit recent în satul Grinăuți, a fost trimis de agenții Kremlinului.
„Pe vremea pandemiei îndemna lumea să nu se conformeze legilor. El are o comunitate foarte mare, vizualizări și el a fost trimis de agenții Kremlinului cei care au format pe telegram canale din anul trecut din prezidențiale și pe aceste telegram canale se promovează retorica că biserica ortodoxă rusă este mama noastră a tuturor moldovenilor”, a declarat Spătaru.
Președintele CUB, Igor Munteanu adaugă că tensiunile dintre biserici nu sunt doar teoretice, ci se traduc în litigii patrimoniale și dispute pentru controlul mănăstirilor.
„Este un conflict și între biserici, datorită faptului că sunt litigii patrimoniale, există control asupra unor lanțuri întregi de mănăstiri care evident aparțin unei Mitropolii ca urmare a instaurării regimului sovietic după al 2-lea Război Mondial, există și această tendință de a prelua anumite biserici sub jurisdicția canonică a Patriarhiei României. Deci, sunt conflicte de tot felul”, a declarat Munteanu.
Politicianul consideră că lipsa toleranței și a unui dialog ecumenic între biserici alimentează tensiuni periculoase:
„Această intoleranță naște scăpărări de furie și de conflicte și chiar de bătăi în anumite comunități, ceea ce evident vine contra deprinderilor și a poveților biblice la care se orientează Biserica”.
Igor Munteanu susține că dialogul între biserici ar putea fi un instrument eficient pentru detensionarea situației, așa cum se practică în țările occidentale. El avertizează că Republica Moldova este profund polarizată, iar viitoarele guvernări și Parlamentul trebuie să găsească mecanisme de unitate națională, lucru care în prezent lipsește.
„Toată lumea este foarte interesată de obținerea controlului asupra puterii, asupra instrumentelor de guvernare, dar foarte puțină lume zice să punem capăt acestor sciziuni, haideți să stăm la masă și pentru că să stabilim care sunt elementele centrale pentru dialog și pentru înțelegere”, a declarat Munteanu.
