20 august 2025, ora 18:08

Ministerul Justiției și Procuratura Generală dezmint declarațiile avocatului lui Vladimir Plahotniuc, Lucian Rogac, potrivit cărora la Atena ar fi avut loc o ședință în care au fost conexate cele două cereri de extrădare rămase pe numele oligarhului. Autoritățile precizează că, de fapt, astăzi, procurorii eleni doar i-au adus la cunoștință lui Plahotniuc cele două solicitări suplimentare, expediate de Chișinău la începutul lunii august.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Justiției, Loreta Lisnic, a declarat pentru TV8 că declarațiile avocatului lui Vladimir Plahotniuc „sunt false și urmăresc să inducă în eroare opinia publică”: 

„Astăzi, la Atena, nu a avut loc nici o ședință de judecată în care să fie examinate careva cereri sau cauze privind persoana menționată. Acestuia, din informațiile comunicate de reprezentanții Procuraturii Generale, i-au fost comunicate de către procuror celelalte două cereri de extrădare transmise de autoritățile de la Chișinău încă în data de 4 și 8 august”.

Potrivit Ministerului Justiției, cererile ar urma să fie examinate de instanțele competente din Grecia, dar nu a fost anunțată o dată exactă în acest sens. Ulterior, decizia finală de extrădare va fi luată de ministrul Justiției din Grecia. 

„Instituția elenă este cea care va notifica autorii cererilor de extrădare despre hotărârea adoptată. Cei din urmă vor informa despre acest lucru Ministerul Afacerilor Interne, care se va ocupa de preluare și extrădarea persoanei”, ne-au mai comunicat reprezentanții MJ.

Și Procuratura Generală respinge, într-un comunicat, anunțul lui Lucian Rogac:

„Unele declarații publice recente pe acest subiect nu corespund adevărului, afectează credibilitatea juridică a apărătorilor și riscă să tensioneze inutil opinia publică. Reiterăm că, în procedurile internaționale, respectarea strictă a tuturor prevederilor tratatelor internaționale este esențială pentru atingerea obiectivului principal – garantarea supremației legii”.

Procurorii mai subliniază că acțiunile statului în cadrul procedurii de extrădare s-au desfășurat „corect și legal, în strictă conformitate cu competențele autorităților centrale responsabile în materie de extrădare”. 

Menționăm că după-amiază, avocatul lui Vladimir Plahotniuc, Lucian Rogac, a anunțat pe Facebook că:

„Ministerul Justiției din Moldova a fost nevoit ieri să completeze dosarul de extrădare, iar astăzi ambele cereri – cea a Procuraturii Generale și cea a Ministerului Justiției – au fost conexate și au fost examinate într-o singură procedură, într-o singură ședință. La această ședință, Vladimir Plahotniuc a reconfirmat acceptul său de a fi extrădat în Republica Moldova. 

Acum totul depinde de autoritățile din Moldova: să nu mai pună piedici și să nu înainteze noi cereri artificiale. Singurul pas care a rămas, după ce Ministerul Justiției elen va confirma extrădarea, este stabilirea unei date cât mai apropiate pentru transfer. Mingea este în terenul lor”.

TV8.md amintește că pe 13 august, Curtea de Apel de la Atena a acceptat prima cerere a Procuraturii Generale privind extrădarea lui Vladimir Plahotniuc în Republica Moldova. După decizia de la Atena, Vladimir Plahotniuc a transmis un mesaj audio din închisoare, în car  a declarat că așteaptă să fie adus în Moldova nu doar pentru a-și demonstra nevinovăția, ci și pentru a-și relua activitatea politică.

Ședința de atunci a avut loc în absența oligarhului. În sala de judecată au fost prezenți avocații oligarhului, inclusiv Lucian Rogac din Moldova, dar și reprezentanți ai Ambasadei Moldovei la Atena. 

Vladimir Plahotniuc a fost reținut pe aeroportul din Atena, pe 22 iulie, împreună cu Constantin Țuțu. Problema este că la îmbarcarea în avion, acesta a prezentat un pașaport în care era trecut ca și Kirsanov. Întâmplarea face că un oarecare Kirsanov de 59 de ani a fost vizat într-o anchetă privind furtul de autoturisme de la o expoziție de mașini din vestul Atenei. Plahotniuc, neștiind ce se întâmplă, cerea insistent prin avocat să i se returneze actul, fapt care a sporit suspiciunile autorităților. În plus, autoritățile au fost alertate de caracterul aparent grăbit al plecării celor doi. 

O zi mai târziu, procurorii eleni au emis mandate de arest pe numele acestora. Autoritățile de la Chișinău au trimis trei cereri de extrădare pentru Vladimir Plahotniuc – primele de la Procuratura Generală, imediat după reținerea lui și pe 8 august pentru a fi cercetat în alte trei dosare penale. Iar a treia solicitare a fost trimisă de Ministerul Justiției, pe 4 august.

Anterior, poliția a anunțat că Plahotniuc avea cel puțin șapte identități. Era atât cetățean al Ucrainei, României și Rusiei, cât și al unor țări mai exotice cum ar fi Vanuatu sau Irak. În total, acesta păstra în vila de lux pe care o închiria 21 de acte, fiind vorba de pașapoarte, cărți de identitate și permise de conducere emise de șase state. În cazul lui Țuțu au fost găsite cinci documente, toate au fost eliberate de România și Bulgaria, pe numele lui Sili Andrie.

Potrivit unui reportaj din presa elenă, Plahotniuc respinge toate acuzațiile, susținând că este victima unei persecuții politice.

Vladimir Plahotniuc a părăsit țara în iunie 2019, atunci când democrații au pierdut puterea și au plecat de la guvernare. Câteva luni mai târziu pe numele lui a fost emis un mandat de arest pentru infracțiunea de spălare de bani, în legătură cu rolul său în schema bancară, denumită generic „Frauda Bancară” din perioada 2013-2015, atunci când din țară au fost scoși peste 1 miliard de dolari. 

Avocații oligarhului au negat toate acuzațiile. Totuși, procurorii au reușit să pună sub sechestru o vilă din Elveția și o cabană din Munții Alpi, care i-ar aparține lui Plahotniuc. 

Pe 7 februarie 2025, oligarhul fugar a fost dat în căutare internațională după ce a acceptat cererea Republicii Moldova de a revizui refuzul oferit anterior în anul 2020. Iar la finalul lunii respective, Plahotniuc a fost surprins la hotelul „Jumeirah Al Naseem” din Dubai. 

20 decembrie 2025, ora 23:11

De o săptămână, presa din Republica Moldova se înghesuie în sala de judecată în care sunt audiați martorii fostului oligarh Vlad Plahotniuc. Bună prieteni, haideți să vorbim Verde-n ochi despre cine sunt cei 27 de magnifici invitați de fostul Păpușar pentru a-și demonstra nevinovăția în dosarul fraudei bancare.

Din start voi recunoaște: toți cei 27 de martori ai apărării știu multe despre furtul miliardului și nu din auzite, ci pentru că au co-participat la crimă. Prin invitarea lor în instanță, Plahotniuc practic a făcut lista celor cu care ar fi trebuit să împartă banca acuzaților, dar, din motive absolut neclare, mulți dintre ei sunt ignorați de anchetele procurorilor.

Lista include foști reprezentanți ai Guvernului și conducerii Băncii Naționale, implicați în acordarea garanțiilor de stat. Fostul premier Iurie Leancă, fostul ministru al Finanțelor, Anatolie Arapu, și fostul ministru al Economiei, Andrian Candu, prin cumul fin al lui Vlad Plahotniuc, ar trebui în mod cert să explice în fața procurorilor și ulterior a judecătorilor de ce au dat pe mâna unor bănci din care se fura ziua în amiază mare 9,5 miliarde de lei, fără nicio măsură de asigurare că acești bani, din garanție de stat, nu vor fi furați la fel ca precedenții.

Administratorii Unibank, Banca Socială și BEM, invitați de Plahotniuc să dea mărturii, de asemenea ar trebui să răspundă penal pentru că au permis furtul banilor din cele trei bănci devalizate. Un nume interesant din lista martorilor lui Plahotniuc este cel al fostului președinte al Parlamentului, Marian Lupu. Aparent, Lupu nu a avut vreo implicare în frauda bancară, decât doar că a participat la așa-zisele ședințe ale Alianței de guvernare la care probabil se partajau nu doar funcții, ci și bănci sistemice. 

Dar, o investigație jurnalistică a RISE încă din 2020 demonstra că o companie off-shore a lui Plahotniuc i-ar fi plătit fiicei lui Lupu taxele de studii la o universitate din Olanda. Off-shore-ul fusese implicat în frauda bancară, deci bani de acolo au ajuns și la președintele de până mai ieri al Curții de Conturi. Curios este dacă Lupu va merge să își apere fostul coleg și finanțator.

Tot în lista de martori a lui Plahotniuc se regăsește și unul dintre așa-zișii cardinali gri ai furtului bancar - Oleg Reidman. Despre rolul său în frauda bancară s-a vorbit mult. Totuși, Reidman le-a scăpat până acum procurorilor, chiar dacă a lăsat o dâră lungă de probe ale implicării sale în jaful secolului. În lista de martori ai apărării, aprobată de judecători, nu se regăsește însă Serghei Iaralov, un alt cardinal gri al jafului, fugit din Moldova în 2019, odată cu Plahotniuc.

Plahotniuc și-a ales o listă cu nume grele de martori, oameni care au de pierdut multe dacă nu cooperează cu el și nu se implică activ în a-l ajuta să scape de pedeapsă. Strategia de apărare a lui Plahotniuc a fost clară chiar din primele audieri de martori - aceștia s-au întrecut nu doar în a-l desculpa pe Păpușar, dar și în a pasa vina pe Filat, Platon, Victor și Viorel Țopa, principalii săi adversari din business și din politică. 

Cu cătușe pe mâini și cu o nouă viză de reședință la Penitenciarul 13, Plahotniuc se încăpățânează să joace tare. Martorii acuzării, chiar dacă mult mai numeroși ca număr, pălesc ca și relevanță în demonstrarea implicării fostului oligarh în frauda bancară. Sper din suflet că probele adunate timp de 10 ani de procurori sunt mai grele decât martorii săi.

Și pe final, la una dintre primele sale ședințe în judecată, Plahotniuc și-a argumentat neimplicarea în jaful bancar prin faptul că nu a venit flămând în politică. Domnule Plahotniuc, vă spun Verde-n ochi: poate că nu ați venit flămând în politică, dar ați fugit putred de bogat din ea!