20 august 2025, ora 19:45

La alegerile parlamentare din toamnă, numărul secțiilor de votare destinate alegătorilor din stânga Nistrului va fi redus, a anunțat viceprim-ministrul pentru Reintegrare. Autoritățile invocă două motive principale: lipsa respectării legislației electorale în regiune, care nu permite desfășurarea unui scrutin liber, și disproporția dintre numărul mare de secții și participarea redusă a alegătorilor la vot. Deocamdată, nu a fost stabilit câte secții vor fi deschise, decizia finală urmând să fie luată de Comisia Electorală Centrală.

„În trecut am fost martori la un vot organizat și influențat din partea regiunii transnistrene, din partea alegătorilor. Niciun partid politic și niciun candidat în procesul electoral nu își poate desfășura campania electorală în mod liber pe teritoriul regiunii transnistrene, Tiraspolul nu respectă legislația și Constituția, motiv pentru care nu putem vorbi despre un proces liber și democratic. Câte secții de votare vor fi? - Decizia finală va fi anunțată de CEC la sfârșitul săptămânii”, a menționat viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Roman Roșca.

Recent, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica a declarat că, raportat la numărul de alegători, care au participat la ultimele trei scrutine, pentru regiunea transnistreană ar trebui deschise doar zece secții de votare. Media de prezentare la urme a fost de 28 de mii de alegători. 

Totodată, CEC a recepționat mai multe solicitări de la entități din stânga Nistrului care cer deschiderea unui număr mai mare de secții de votare, fapt care trezește suspiciuni. 

Opoziția s-a arătat nemulțumită de această inițiativă. Ieri, PSRM a organizat un protest în fața CEC. 

„Aceasta se numește uzurparea puterii de stat, noi lucrul acest nu îl recunoaștem și nu putem să-l admitem. Cum poți să deschizi zece secții de votare pentru cei din partea stângă a Nistrului, unde trăiesc peste 275 de mii de oameni cu drept de vot și în același timp să deschizi 70 de secții în Italia unde sunt mai puțini oameni cu drept de vot decât în Transnistria. Cerem vot egal pentru toți”, a subliniat președintele PSRM, Igor Dodon.

La scrutinul prezidențial de anul trecut, în zona de securitate au fost deschise, în total, 30 de secții de votare. 

20 decembrie 2025, ora 23:11

De o săptămână, presa din Republica Moldova se înghesuie în sala de judecată în care sunt audiați martorii fostului oligarh Vlad Plahotniuc. Bună prieteni, haideți să vorbim Verde-n ochi despre cine sunt cei 27 de magnifici invitați de fostul Păpușar pentru a-și demonstra nevinovăția în dosarul fraudei bancare.

Din start voi recunoaște: toți cei 27 de martori ai apărării știu multe despre furtul miliardului și nu din auzite, ci pentru că au co-participat la crimă. Prin invitarea lor în instanță, Plahotniuc practic a făcut lista celor cu care ar fi trebuit să împartă banca acuzaților, dar, din motive absolut neclare, mulți dintre ei sunt ignorați de anchetele procurorilor.

Lista include foști reprezentanți ai Guvernului și conducerii Băncii Naționale, implicați în acordarea garanțiilor de stat. Fostul premier Iurie Leancă, fostul ministru al Finanțelor, Anatolie Arapu, și fostul ministru al Economiei, Andrian Candu, prin cumul fin al lui Vlad Plahotniuc, ar trebui în mod cert să explice în fața procurorilor și ulterior a judecătorilor de ce au dat pe mâna unor bănci din care se fura ziua în amiază mare 9,5 miliarde de lei, fără nicio măsură de asigurare că acești bani, din garanție de stat, nu vor fi furați la fel ca precedenții.

Administratorii Unibank, Banca Socială și BEM, invitați de Plahotniuc să dea mărturii, de asemenea ar trebui să răspundă penal pentru că au permis furtul banilor din cele trei bănci devalizate. Un nume interesant din lista martorilor lui Plahotniuc este cel al fostului președinte al Parlamentului, Marian Lupu. Aparent, Lupu nu a avut vreo implicare în frauda bancară, decât doar că a participat la așa-zisele ședințe ale Alianței de guvernare la care probabil se partajau nu doar funcții, ci și bănci sistemice. 

Dar, o investigație jurnalistică a RISE încă din 2020 demonstra că o companie off-shore a lui Plahotniuc i-ar fi plătit fiicei lui Lupu taxele de studii la o universitate din Olanda. Off-shore-ul fusese implicat în frauda bancară, deci bani de acolo au ajuns și la președintele de până mai ieri al Curții de Conturi. Curios este dacă Lupu va merge să își apere fostul coleg și finanțator.

Tot în lista de martori a lui Plahotniuc se regăsește și unul dintre așa-zișii cardinali gri ai furtului bancar - Oleg Reidman. Despre rolul său în frauda bancară s-a vorbit mult. Totuși, Reidman le-a scăpat până acum procurorilor, chiar dacă a lăsat o dâră lungă de probe ale implicării sale în jaful secolului. În lista de martori ai apărării, aprobată de judecători, nu se regăsește însă Serghei Iaralov, un alt cardinal gri al jafului, fugit din Moldova în 2019, odată cu Plahotniuc.

Plahotniuc și-a ales o listă cu nume grele de martori, oameni care au de pierdut multe dacă nu cooperează cu el și nu se implică activ în a-l ajuta să scape de pedeapsă. Strategia de apărare a lui Plahotniuc a fost clară chiar din primele audieri de martori - aceștia s-au întrecut nu doar în a-l desculpa pe Păpușar, dar și în a pasa vina pe Filat, Platon, Victor și Viorel Țopa, principalii săi adversari din business și din politică. 

Cu cătușe pe mâini și cu o nouă viză de reședință la Penitenciarul 13, Plahotniuc se încăpățânează să joace tare. Martorii acuzării, chiar dacă mult mai numeroși ca număr, pălesc ca și relevanță în demonstrarea implicării fostului oligarh în frauda bancară. Sper din suflet că probele adunate timp de 10 ani de procurori sunt mai grele decât martorii săi.

Și pe final, la una dintre primele sale ședințe în judecată, Plahotniuc și-a argumentat neimplicarea în jaful bancar prin faptul că nu a venit flămând în politică. Domnule Plahotniuc, vă spun Verde-n ochi: poate că nu ați venit flămând în politică, dar ați fugit putred de bogat din ea!