21 august 2025, ora 21:10

O nouă lecție de democrație din partea Moscovei. Ministerul rus de Externe acuză guvernarea de la Chișinău de suprimarea opoziției, cenzură și alte abuzuri în contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie. În replică, ministerul de Externe de la Chișinău declară că Rusia nu are dreptul să ofere lecții având în vedere că a eliminat tot ce înseamnă valori democratice, inclusiv politicienii și presa de opoziție.

„Chișinăul oficial face încercări disperate de a limita activitățile forțelor de opoziție care câștigă popularitate. (...) Ignorarea de către autorități a intereselor unei părți semnificative a societății moldovenești provoacă o creștere a dorinței de a protesta, care este brutal reprimată.Dispersarea de către poliție a unui protest pașnic la Chișinău, pe 16 august, împotriva represiunii politice a autorităților, inclusiv a sentinței pronunțate împotriva liderului ales legal al Găgăuziei, Guțul, a provocat un deosebit val de indignare publică”, a menționat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

Ministerul de Externe de la Chișinău crede, însă, că în Republica Moldova este cu mult mai multă democrație decât în Rusia:

„Conducerea Federației Ruse, care persecută opoziția, reduce la tăcere presa liberă și își lichidează adversarii politici, nu are niciun drept să ofere lecții de democrație Republicii Moldova. Instituțiile statului nostru acționează exclusiv în baza legii și a principiilor statului de drept, indiferent de presiunile sau insinuările venite din exterior”.

Observațiile Kremlinului vin după ce partide controlate de Ilan Șor au rămas în afara cursei electorale. „Victoria-Pobeda” nu a fost înregistrat ca și bloc electoral, iar justiția a decis că acestea nu pot figura nici seprat în buletinele de vot, având în vedere că aceste sunt o continuitate a partidului Șor, declarat în afara legii. 

20 decembrie 2025, ora 23:11

De o săptămână, presa din Republica Moldova se înghesuie în sala de judecată în care sunt audiați martorii fostului oligarh Vlad Plahotniuc. Bună prieteni, haideți să vorbim Verde-n ochi despre cine sunt cei 27 de magnifici invitați de fostul Păpușar pentru a-și demonstra nevinovăția în dosarul fraudei bancare.

Din start voi recunoaște: toți cei 27 de martori ai apărării știu multe despre furtul miliardului și nu din auzite, ci pentru că au co-participat la crimă. Prin invitarea lor în instanță, Plahotniuc practic a făcut lista celor cu care ar fi trebuit să împartă banca acuzaților, dar, din motive absolut neclare, mulți dintre ei sunt ignorați de anchetele procurorilor.

Lista include foști reprezentanți ai Guvernului și conducerii Băncii Naționale, implicați în acordarea garanțiilor de stat. Fostul premier Iurie Leancă, fostul ministru al Finanțelor, Anatolie Arapu, și fostul ministru al Economiei, Andrian Candu, prin cumul fin al lui Vlad Plahotniuc, ar trebui în mod cert să explice în fața procurorilor și ulterior a judecătorilor de ce au dat pe mâna unor bănci din care se fura ziua în amiază mare 9,5 miliarde de lei, fără nicio măsură de asigurare că acești bani, din garanție de stat, nu vor fi furați la fel ca precedenții.

Administratorii Unibank, Banca Socială și BEM, invitați de Plahotniuc să dea mărturii, de asemenea ar trebui să răspundă penal pentru că au permis furtul banilor din cele trei bănci devalizate. Un nume interesant din lista martorilor lui Plahotniuc este cel al fostului președinte al Parlamentului, Marian Lupu. Aparent, Lupu nu a avut vreo implicare în frauda bancară, decât doar că a participat la așa-zisele ședințe ale Alianței de guvernare la care probabil se partajau nu doar funcții, ci și bănci sistemice. 

Dar, o investigație jurnalistică a RISE încă din 2020 demonstra că o companie off-shore a lui Plahotniuc i-ar fi plătit fiicei lui Lupu taxele de studii la o universitate din Olanda. Off-shore-ul fusese implicat în frauda bancară, deci bani de acolo au ajuns și la președintele de până mai ieri al Curții de Conturi. Curios este dacă Lupu va merge să își apere fostul coleg și finanțator.

Tot în lista de martori a lui Plahotniuc se regăsește și unul dintre așa-zișii cardinali gri ai furtului bancar - Oleg Reidman. Despre rolul său în frauda bancară s-a vorbit mult. Totuși, Reidman le-a scăpat până acum procurorilor, chiar dacă a lăsat o dâră lungă de probe ale implicării sale în jaful secolului. În lista de martori ai apărării, aprobată de judecători, nu se regăsește însă Serghei Iaralov, un alt cardinal gri al jafului, fugit din Moldova în 2019, odată cu Plahotniuc.

Plahotniuc și-a ales o listă cu nume grele de martori, oameni care au de pierdut multe dacă nu cooperează cu el și nu se implică activ în a-l ajuta să scape de pedeapsă. Strategia de apărare a lui Plahotniuc a fost clară chiar din primele audieri de martori - aceștia s-au întrecut nu doar în a-l desculpa pe Păpușar, dar și în a pasa vina pe Filat, Platon, Victor și Viorel Țopa, principalii săi adversari din business și din politică. 

Cu cătușe pe mâini și cu o nouă viză de reședință la Penitenciarul 13, Plahotniuc se încăpățânează să joace tare. Martorii acuzării, chiar dacă mult mai numeroși ca număr, pălesc ca și relevanță în demonstrarea implicării fostului oligarh în frauda bancară. Sper din suflet că probele adunate timp de 10 ani de procurori sunt mai grele decât martorii săi.

Și pe final, la una dintre primele sale ședințe în judecată, Plahotniuc și-a argumentat neimplicarea în jaful bancar prin faptul că nu a venit flămând în politică. Domnule Plahotniuc, vă spun Verde-n ochi: poate că nu ați venit flămând în politică, dar ați fugit putred de bogat din ea!