Republica Moldova sărbătorește 34 de ani de la proclamarea independenței, printr-o serie de evenimente la care au participat și liderii europeni, Emmanuel Macron, Friedrich Merz și Donald Tusk. Liderii Franței, Germaniei și Poloniei s-au reunit, astăzi, la Chișinău pentru a îndemna alegătorii să continue să se îndepărteze de Rusia și să sprijine guvernul pro-UE al țării, notează Politico. Poliția a avertizat că, de Ziua Independenței, se pregătesc destabilizări. Instituția a îndemnat cetățenii să nu se implice în provocări organizate de persoane care reprezintă interesele Moscovei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis un mesaj în română cu ocazia Zilei Independenţei Republicii Moldova, în care îşi exprimă solidaritatea şi dorinţa unui parcurs proeuropean comun.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că este pregătit să impună sancțiuni economice împotriva Rusiei dacă preşedintele acesteia, Vladimir Putin, nu va ajunge la un acord de pace cu Ucraina. SUA anunță că sunt pregătite să ofere „sprijin strategic” consistent forțelor europene de menținere a păcii din Ucraina. Totodată, Kaja Kallas, șefa diplomației europene, susține că veniturile Rusiei din petrol au scăzut cu 30% după sancțiunile UE. Oficiala a adăugat că sancțiunile sunt o modalitate de a reduce pierderile de vieți omenești pe linia frontului din Ucraina.  Totodată, în cazul unui acord de pace între Moscova și Kiev, Ucraina trebuie să primească garanții de securitate din partea țărilor occidentale, a subliniat Kallas. Între timp, un fost ambasador american la Kiev admite că Ucraina ar trebui să ia în considerare planul B, iar ministrul rus al Finanţelor l-a anunţat pe Putin că Rusia îşi reduce prognoza de creştere economică pentru 2025,

UPDATE Președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz și premierul polonez Donald Tusk și-au exprimat sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la UE, criticând „minciunile” și „atacurile hibride” rusești, miercuri, în timpul unei vizite simbolice la Chișinău, transmite AFP.

UPDATE „Astăzi, prietenii noștri sunt aici, lângă noi, pentru a spune clar că Moldova contează, iar aderarea la Uniunea Europeană nu e un vis îndepărtat, ci un proiect la care lucrăm. Alternativa la Europa nu există, iar fără Uniunea Europeană, Republica Moldova rămâne blocată în trecut. Simțim asta la fiecare bombă aruncată în țara vecină. Războiul nemilos al Rusiei în Ucraina arată zilnic că Europa înseamnă pace, iar Rusia înseamnă război și moarte. Moldovenii au ales deja direcţia corectă: drumul european, drumul păcii”, a declarat președinta Maia Sandu în cadrul conferinței de presă comune cu liderii europeni.

UPDATE „Primul mesaj este: ușile Uniunii Europene sunt deschise. Dvs. sunteți bineveniți în această Uniune. Moldova nu este doar geografic, dar și istoric, parte a familiei europene. (...) Al doilea mesaj este: vă susținem consolidarea suveranității și libertății”, a subliniat cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, aflat în vizită la Chișinău.

UPDATE „Pentru mine este o onoare adevărată că pot fi aici, la Chișinău, împreună cu președintele Franței și cancelarul Germaniei. În Europa nimeni nu ar fi îndrăznit să refuze o asemenea invitație. Doamna președinte nu este doar președintele Moldovei, dar și o autoritate politică și morală pentru toți europenii care apreciază libertatea, curajul și demnitatea umană”, a menționat la rândul său premierul polonez Donald Tusk. 

UPDATE „Moldova contează, de aceea suntem aici în această zi importantă. Este și o plăcere și o onoare să fiu aici. Dorim să adresăm poporului moldovean un mesaj de prietenie, solidaritate și încredere în viitor. Moldova contează pentru noi, viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană și face deja partea din construcția ei”, a declarat liderul francez, Emmanuel Macron, la Chișinău.

UPDATE Retragerea Rusiei din Convenția Europeană pentru Prevenirea Torturii dovedește că Moscova consideră că „viața și demnitatea umană nu valorează nimic”, a transmis miercuri Ministerul de Externe ucrainean, care acuză Kremlinul de crime de război și tortură sistematică.

UPDATE Rusia prevede o încetinire a creşterii sale economice în 2025 la 1,5%, mult sub prognoza anterioară de 2,5%, deoarece ratele ridicate ale dobânzii impuse pentru a reduce inflaţia au împiedicat împrumuturile, i-a spus miercuri ministrul finanţelor, Anton Siluanov, preşedintelui Vladimir Putin, relatează Reuters, transmite News.ro. Ministrul economiei, Maksim Reşetnikov, a avertizat în iunie că Rusia este pe punctul de a intra în recesiune, dacă nu se schimba politica monetară. În timpul primelor două mandate ale lui Putin ca preşedinte, între 2000 şi 2008, economia Rusiei a crescut de la mai puţin de 200 de miliarde de dolari în 1999 la 1,7 trilioane de dolari. Însă PIB-ul nominal al Rusiei este acum de doar 2,2 trilioane de dolari, adică la aproximativ acelaşi nivel ca în 2013, anul înainte ca Rusia să anexeze Crimeea. În contextul încetinirii economiei, dar şi al cheltuielilor enorme ale Rusiei pentru războiul din Ucraina, Moscova va trebui probabil să majoreze impozitele şi să reducă cheltuielile.

UPDATE Aliații occidentali ai Ucrainei au elaborat un plan provizoriu pentru apărarea postbelică a țării. Acesta prevede mai multe linii de apărare care să împiedice o nouă invazie a Rusiei. Potrivit unor surse familiarizate cu discuțiile, planul aliaților include trei linii de apărare, scrie Financial Times. Prima ar fi o zonă demilitarizată, potențial patrulată de forțe de menținere a păcii dintr-o țară terță, cu acordul atât al Ucrainei, cât și al Rusiei. A doua ar fi formată din trupe ucrainene, „înarmate și antrenate de NATO”. A treia linie defensivă ar fi o „forță de descurajare” europeană, staționată mai departe de graniță și susținută din spate de trupele americane, scrie Spotmedia. Potrivit Bloomberg, aproximativ 10 țări sunt pregătite să trimită forțe.

UPDATE Consorțiul rus Rosgeologia împreună cu Universitatea Națională de Cercetare Tehnică Irkuțk lansează un program de dezvoltare profesională pentru specialiștii din Coreea de Nord, iar operațiunea include dobândirea competențelor vizând uraniul pentru bombe atomice, scrie The Moscow Times.

UPDATE Şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a avertizat miercuri că "Uniunea Europeană este tot mai mult condamnată la irelevanţa geopolitică, incapabilă să răspundă eficient provocărilor de competitivitate ridicate de China şi SUA", relatează agenţia EFE.

UPDATE Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, aliatul lui Vladimir Putin, care i-a pus la dispoziție teritoriul ţării pentru a invada Ucraina în 2022, a transmis un mesaj de felicitare Chișinăului cu ocazia sărbătoririi Zilei Independenței. „Sunt convins că, în pofida provocărilor şi ameninţărilor actuale, înțelepciunea şi hărnicia poporului moldovean vor permite depăşirea dificultăţilor şi vor asigura dezvoltarea constantă a unei ţări suverane, autentice şi prospere”, spune Lukaşenko în mesajul transmis de serviciul său de presă. „Cred cu tărie că, indiferent de situaţia politică, belaruşii şi moldovenii vor continua să mențină relații de prietenie, bazate pe respect reciproc profund şi încredere”, spune liderul Belarusului, ţară care, la fel ca şi Republica Moldova, a făcut parte din URSS. „Fie ca cerul de deasupra ţării voastre să fie mereu senin, iar în fiecare casă să domnească înţelegerea şi bunăstarea”, le-a transmis moldovenilor Aleksandr Lukaşenko, lider autoritarist care se află la putere din 1994, fiind cel mai „vechi” şef de stat din Europa, notează Digi24.

UPDATE Summitul de la Washington a dat peste cap calculele lui Vladimir Putin pentru o nouă Ialta sau un nou Munchen, dar președintele rus consideră că mai are un as în mânecă: un plan B prin care să tragă în continuare de timp, mizând pe faptul că îl poate face pe Donald Trump să aștepte ca Rusia să negocieze în timp ce continuă ostilitățile, relatează Foreign Affairs, într-o analiză semnată de Alexander Gabuev, directorul Carnegie Russia Eurasia Center. Pariul Moscovei este că are timpul de partea sa: are avantajul numeric pe câmpul de luptă și face progrese în Donbas. Strategia sa este cu bătaie lungă: subjugarea Ucrainei prin manipularea SUA să creadă că Ucraina este cea care se opune unui acord de pace.

UPDATE România este alături de Republica Moldova, sprijinind categoric parcursul ei european, a afirmat miercuri preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, cu ocazia Zilei Independenţei Republicii Moldova, relatează Agerpres.

UPDATE Majoritatea americanilor susţine sancţionarea partenerilor comerciali ai Rusiei, ca mijloc de a exercita presiune asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, relevă un nou sondaj Reuters/Ipsos, publicat miercuri, scrie Digi24.

UPDATE Jurnalistul Vitalie Cojocari a scris pe Facebook despre un contrast tulburător din Moldova. În timp ce la 200 de kilometri, pe front, bărbații ruși și ucraineni se vânează ca să se ucidă, alți tineri de aceleași naționalități trăiau altă poveste. În centrul Chișinăului, ruși, ucraineni, români și moldoveni au cântat și au dansat împreună, pe piesele Bi-2, trupa rusă care s-a opus războiului și a fost vânată în propria țară, cerând ulterior cetățenie moldovenească.

UPDATE Autorităţile ucrainene vor organiza o licitație pentru exploatarea zăcământului de litiu „Dobra” din regiunea Kirovohrad, a declarat miercuri premierul Iulia Svîrîdenko. Este de aşteptat ca proiectul să fie primul din cadrul unui fond de investiții comun cu SUA. „Zăcământul conține rezerve semnificative de litiu, care are o importanță strategică pentru energie și tehnologie. Căutăm un investitor care să asigure nu numai extracția, ci și dezvoltarea producției cu valoare adăugată în Ucraina”, a scris Svîrîdenko pe aplicația Telegram, scrie Rador.

UPDATE Liderul Kremlinului, Vladimir Putin, va efectua o vizită de patru zile în China, între 31 august și 3 septembrie, potrivit purtătorului său de cuvânt, Dmitri Peskov. Peskov a calificat vizita drept „ fără precedent” și a spus că aceasta va include întâlniri bilaterale ale delegațiilor, deși în esență agenda completă rămâne neclară. Anunțul a fost făcut după ce ministrul rus de externe a sugerat că Beijingul ar trebui să facă parte din garanțiile de securitate pentru Kiev – o propunere respinsă de Kiev, scrie Digi24.

UPDATE Kremlinul a anunțat miercuri că are „o atitudine negativă” față de propunerile europene privind garanțiile de securitate pentru Ucraina și că nu va accepta prezența trupelor NATO pe teritoriul ucrainean. Dmitri Peskov a adăugat că eforturile președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului sunt „foarte importante” și că Moscova speră să continue, scrie Digi24.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis, miercuri, un mesaj cu ocazia Zilei Independenţei Republicii Moldova, în care îşi exprimă solidaritatea şi dorinţa unui parcurs proeuropean comun. „Felicit sincer pe preşedinta Maia Sandu şi poporul moldovean cu ocazia Zilei Independenţei”, a scris Volodimir Zelenski pe platforma X, într-un mesaj postat în ucraineană, română şi engleză. „Apreciem foarte mult cooperarea strânsă dintre ţările noastre”, transmite liderul de la Kiev. „Ţările din regiunea noastră sunt strâns legate între ele şi împreună trebuie să ne apărăm popoarele, statele şi independenţa. Exact asta facem”, subliniază preşedintele ţării aflate în război. În final, el arată că direcţia europeană este singura viabilă şi sugerează păstrarea unui demers comun în acest sens: „Nu uităm: numai împreună, într-o Europă unită, putem garanta securitatea şi un trai decent pentru toţi oamenii noştri”, scrie Zelenski.

UPDATE Atacurile ruseşti din cursul nopţii din Ucraina au lăsat peste 100.000 de consumatori din trei regiuni fără energie electrică, a declarat și preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează agenția de știri Reuters, citată de Agerpres. 

UPDATE Rusia a lansat în cursul nopţii un atac masiv cu drone asupra infrastructurii pentru transportul energiei şi gazelor naturale în şase regiuni ucrainene, lăsând peste 100.000 de persoane fără energie electrică, au declarat miercuri oficialii ucraineni, informează Reuters.

UPDATE Lituania îndeamnă capitalele Uniunii Europene să ia măsuri decisive pentru ca cererea de aderare a Ucrainei la UE să devină reală și ireversibilă, scrie Digi24. Potrivit scrisorii, începerea negocierilor ar stimula moralul ucrainean și ar sprijini reformele într-un moment în care Rusia își intensifică acțiunile militare. De asemenea, scrisoarea avertizează că lipsa de acțiune ar putea slăbi sprijinul public în Ucraina și ar putea submina voința instituțională de reformă.

UPDATE Guvernul german a convenit miercuri să creeze un Consiliu Naţional de Securitate permanent, cu scopul de a planifica mai bine nevoile de securitate pe termen mediu şi lung ale ţării. Totodată, cabinetul german a adoptat un proiect de lege care va introduce serviciul militar voluntar, în contextul în care ţara încearcă să-şi consolideze apărarea din cauza preocupărilor de securitate generate de Rusia, relatează Reuters.

UPDATE Kremlinul a afirmat miercuri că orice întâlnire între președinții Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, solicitată de Kiev și Washington, trebuie să fie „bine pregătită”, sugerând că aceasta nu se află pe agenda Moscovei, potrivit AFP.

UPDATE Gospodăriile ruseşti au acumulat dobânzi bancare record, profitând de faptul că dobânzile la depozite sunt la un maxim istoric într-o economie de război, transmite agenția de știri Bloomberg, citați de Agerpres.

UPDATE „Legislativul european va adopta în prima sesiune din septembrie o rezoluție prin care va sublinia importanța valorificării eforturilor făcute de Republica Moldova, va reitera suportul pentru toate mecanismele de sprijin oferite fraților noștri de peste Prut și va condamna cu fermitate ingerințele forțelor pro-ruse. Alegerile din septembrie sunt decisive, iar începerea rapidă a negocierilor pe capitolele de aderare este esențială”, a scris miercuri pe Facebook vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu. Oficialul arată că Republica Moldova trece acum prin cel mai bun moment al său din punct de vedere al reputației sale și are în fața sa o oportunitate de neratat: „Orice ambiguitate sau reducere a eforturilor privind aderarea reprezintă un risc. Scenariul Georgia este posibil dacă lucrurile nu sunt gestionate corespunzător. Democratic și doar prin alegeri libere cetățenii Republicii Moldova își vor alege viitorul”.

UPDATE Trei lideri europeni - preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz și premierul polonez Donald Tusk – sosesc miercuri la Chișinău pentru a participa la ceremoniile prilejuite de Ziua Independentei. Această deplasare, în format zis “Weimar”, coincide așadar cu ziua națională a Republicii Moldova, o premieră pentru cei trei lideri europeni, scrie RFI. Vizita de acum a celor trei lideri europeni fiind concepută de la bun început ca una în format zis “Weimar”, ea vă fi consacrată exclusiv susținerii Moldovei, vă fi “moldo centrată” cum insistă Palatul Elysée. Asta nu înseamnă că la nivel de consilieri de exemplul nu se va continua dialogul și pe alte teme, în particular legat de situația din Ucraina vecină. În acest context, președinția franceza constata că “Rusia este o amenințare și pentru Moldova, dar mai degrabă cu intimidări și exploatarea separatismelor. O agresiune de tip ucrainean nu pare a fi la ordinea zilei” estimează Palatul Elysée. 

UPDATE O deplasare în trei pentru o demonstrație simbolică de forţă, astfel califică AFP vizita preşedintelui francez Emmanuel Macron, a cancelarului german Friedrich Merz şi a premierului polonez Donald Tusk, care călătoresc miercuri la Chişinău pentru a-şi demonstra sprijinul.

UPDATE Președintele american Donald Trump a respins declarațiile Rusiei care puneau sub semnul întrebării legitimitatea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, catalogându-le drept „prostii”. Vorbind la o ședință de guvern pe 26 august, Trump a spus că afirmațiile nu au nicio valoare, adăugând: „Nu contează ce spun. Toată lumea face jocuri de imagine”, scrie Mediafax.

UPDATE Greii Europei vin să-i îndemne pe moldoveni să-l respingă pe Putin. Merz, Macron și Tusk vizitează țara înainte de parlamentare. Liderii Franței, Germaniei și Poloniei se reunesc miercuri Republica Moldova pentru a îndemna alegătorii să continue să se îndepărteze de Rusia și să sprijine guvernul pro-UE al țării, scrie publicația Politico. Cu o populație de 2,4 milioane de locuitori, situată între România și Ucraina, Republica Moldova a devenit o țintă pentru președintele rus Vladimir Putin. În timp ce Moscova duce un război pentru a subjuga Ucraina, folosește tactici hibride pentru a încerca să controleze Chișinăul, inclusiv manipularea alegerilor la scară largă. Vizita din această săptămână a președintelui francez Emmanuel Macron, a cancelarului german Friedrich Merz și a premierului polonez Donald Tusk are scopul de a menține Republica Moldova pe calea aderării la UE și de a le reaminti alegătorilor că există o alternativă la Rusia. „Aceasta nu este doar o vizită, ci o legătură vie între Europa și poporul moldovean. Niciunul dintre aliații noștri nu va mai fi singur în fața agresiunii rusești”, a afirmat Jürgen Hardt, purtătorul de cuvânt pentru politică externă al partidului german CDU.

UPDATE Washingtonul a felicitat miercuri Republica Moldova cu ocazia Zilei Independenței, subliniind – într-un context politic tensionat de interferenţele Rusiei – dorința de a aprofunda legăturile bilaterale. Secretarul de stat Marco Rubio, dar şi noul reprezentant diplomatic al SUA la Chișinău, Nick Pietrowicz, au transmis mesaje de susţinere, cel din urmă adresându-se în limba română, transmite News.ro.

UPDATE Liderul Kremlinului, Vladimir Putin, se teme să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a discuta condițiile de încheiere a războiului. Premierul canadian Mark Carney a declarat acest lucru într-o conferință de presă comună cu cancelarul german Fredrich Merz, potrivit unui corespondent Ukrinform. Carney a spus că Putin continuă să stabilească condiții și să tragă de timp pentru că se teme de această întâlnire. Potrivit prim-ministrului canadian, Zelenski este gata să se întâlnească cu Putin pe orice teritoriu neutru. Carney a subliniat că Zelenski nu se așteaptă ca Putin să vină la Kiev și nici nu intenționează să se deplaseze la Moscova pentru o astfel de întâlnire. Cu toate acestea, orice locație neutră ar fi acceptabilă, a adăugat Carney. El a adăugat că este esențial ca aliații Ucrainei să continue să ofere sprijin până la desfășurarea unei astfel de întâlniri, scrie Digi24.

UPDATE Președintele Xi Jinping va reuni peste 20 de lideri mondiali la un forum regional de securitate în China săptămâna viitoare, într-o demonstrație de solidaritate a țărilor din Sudul Global în era Donald Trump, ajutând în același timp Rusia, afectată de sancțiuni, să obțină o altă lovitură diplomatică, scrie Mediafax. „Xi va dori să folosească summitul ca o oportunitate de a arăta cum începe să arate o ordine internațională post-americană și că toate eforturile Casei Albe din ianuarie pentru a contracara China, Iranul, Rusia și acum India nu au avut efectul scontat”, a declarat Eric Olander, redactor-șef al The China-Global South Project, o agenție de cercetare.

UPDATE Poliția rusă l-a reținut pe tânăr, iar luni, 25 august, el a fost acuzat de „reabilitarea nazismului” și de „umilirea veteranilor”, scriu Radio Liberty și Kyiv Post. Un student din Moscova s-a trezit cu poliția la ușă după ce a spus pe TikTok că nu-și poate imagina cum au rezistat oamenii timp de trei ani fără „bubble tea” – ceai cu bule – în timpul asediului Leningradului din al Doilea Război Mondial. Gluma nu a avut efectul așteptat, iar Ilia Kostiakov, studentul acuzat, a fost inculpat pentru reabilitarea nazismului, scrie HotNews.

UPDATE Coreea de Nord l-a calificat pe președintele sud-coreean Lee Jae Myung drept un „ipocrit”, după declarațiile sale privind denuclearizarea peninsulei coreene în timpul unei vizite la Washington, relatează AFP.

UPDATE Ministrul Apărării din România, Ionuţ Moşteanu, demontează ştirile false conform cărora unii români sunt chemaţi ”la război”. ”Îi anunţ de acum pe cei care vor mai vedea pe internet că îi cheamă cineva la oaste: nu-i cheamă nimeni la oaste, nu intrăm în niciun război”, spune ministrul, explicând că astfel de exerciţii au loc periodic, nu doar în România, ci şi în alte ţări, transmite News.ro.

UPDATE SUA iau în considerare furnizarea de informații și capabilități de apărare antiaeriană forțelor europene de menținere a păcii din Ucraina, potrivit Financial Times. Oficialii implicați în discuții au precizat că sprijinul american ar putea include aeronave, logistică și sisteme radar la sol menite să ajute la impunerea unei zone de interdicție aeriană conduse de Europa, potrivit Mediafax.

UPDATE De la 25 august 2025, forțele ruse au început să atace cu drone vehicule civile pe autostrada M‑14, principala cale de acces între Kherson și Mykolaiv. Un procuror și un șofer au fost răniți în urma unui atac, iar ulterior au fost raportate alte explozii care au afectat vehicule și au rănit un manager medical și un medic. Un jurnalist regional a caracterizat situația drept un „asediu cu drone” asupra autostrăzii, sugerând că aceasta reprezintă o încercare deliberată de a înconjura și izola orașul Kherson. Se estimează că între 30 și 80 de drone atacă zilnic zona, folosind muniții explozive și chiar mine antipersonal pentru a bloca complet accesul rutier. Aceste atacuri provoacă incendii în lanț, deteriorează infrastructura și intensifică teama civică. Viața localnicilor a devenit un coșmar: dronele urmăreau oameni pe stradă, autobuze, bicicliști, mămici cu copii — un fenomen descris pe bună dreptate ca „safari uman”.

UPDATE Avioane de luptă germane au fost trimise, marți, pentru a intercepta un avion de recunoaștere rusesc Il-20 deasupra Mării Baltice, scrie The Kyiv Independent, informează Mediafax.

UPDATE Noile semnale privind perspectivele de aprovizionare pe termen scurt și progresele emergente în ceea ce privește încheierea războiului din Ucraina au oprit tendința ascendentă a prețurilor gazelor naturale în Europa, scrie energypress.gr.

UPDATE Conducerea militară a Ucrainei a admis marți că forțele Moscovei au intrat în regiunea Dnipropetrovsk, o regiune centrală care a fost bombardată în mod regulat pe parcursul invaziei la scară largă a Rusiei, dar care până recent a fost ferită de bătălii terestre majore. Totuși, forțele ruse nu au reușit să cucerească satele Zaporizke și Novoheorhiivka din regiunea Dnipropetrovsk, însă luptele active continuă în zonă, a anunțat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, relatează The Kyiv Independent. Declarația apare după ce grupul de monitorizare DeepState a raportat că cele două așezări mici, situate aproape de granițele administrative dintre regiunile Dnipropetrovsk, Donețk și Zaporojie, ar fi fost ocupate de Rusia, scrie Mediafax.

UPDATE Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a ameninţat că va dubla taxele vamale care tocmai au intrat în vigoare la majoritatea importurilor din India. Sunt exceptate, însă, telefoanele smart şi produsele farmaceutice. Este o lovitură dură dată exportatorilor indieni, care se confruntă cu cele mai mari taxe vamale de până acum, 50%, pentru a intra pe piaţa americană. La începutul lunii, Washingtonul a crescut taxele vamale la 25%, acuzând India că vinde mult mai mult SUA decât cumpără. Acum, preşedintele Trump a dublat taxele, aplicând o pedeapsă Indiei pentru achiziţionarea de petrol rusesc. India importă majoritatea ţiţeiului din Rusia, anul trecut importul de petrol rusesc fiind de 40%. Preşedintele Donald Trump susţine că, dacă India cumpără petrol de la Rusia, atunci o ajută pe aceasta să îşi finanţeze războiul din Ucraina, potrivit Rador.

UPDATE Emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că se va întâlni cu reprezentanți ai Ucrainei la New York, menționând totodată că Washingtonul continuă discuțiile cu Rusia, scrie Reuters. „Mă întâlnesc cu ucrainenii săptămâna aceasta. Deci, voi avea o întâlnire cu ei la New York, și acesta este un semnal important. Vorbim cu rușii în fiecare zi”, a spus Witkoff în cadrul emisiunii „Special Report with Bret Baier”, difuzată de Fox News. Witkoff a adăugat că, în opinia sa, președintele rus Vladimir Putin dorește să pună capăt conflictului – „Cred că el (n.r. – Vladimir Putin) a făcut un efort de bună-credință pentru a se implica. Cu siguranță a făcut-o la summitul din Alaska. Dar, este un conflict foarte complicat”.

UPDATE Resturile unei drone ucrainene distruse au provocat un incendiu pe acoperișul unei clădiri de apartamente din orașul Rostov din sudul Rusiei, forțând evacuarea a 15 rezidenți, a declarat, miercuri, guvernatorul interimar al regiunii, Iuri Slyusar. „Cel mai important este că nimeni nu a fost rănit”, a spus Slyusar pe Telegram, adăugând că incendiul a fost stins rapid, scrie Reuters. Slyusar a declarat anterior că unitățile antiaeriene rusești au distrus 10 drone ucrainene deasupra a trei zone diferite din regiunea Rostov, scrie Mediafax.

UPDATE „Summit-ul din Alaska a arătat că nici Rusia și nici Statele Unite nu erau pregătite să ducă această «confruntare» la un nou nivel. Trump însuși a recunoscut că nu credea că sancțiunile suplimentare ar obliga Moscova să oprească războiul din Ucraina. Între timp, Putin încerca să mențină contactul cu Trump, singurul lider occidental cu care este posibil orice fel de dialog, semnificativ sau nu”, notează Tatiana Stanovaya pentru Carnegie Endowment for International Peace, potrivit Gândul.

UPDATE Ucraina a anunţat că le va permite bărbaților cu vârsta între 18 şi 22 de ani să părăsească ţara în timpul legii marțiale, o relaxare a restricțiilor impuse de războiul cu Rusia. Măsura este menită să le păstreze legăturile cu patria și se aplică inclusiv celor aflați deja în străinătate. Autorităţile ucrainene au anunţat marţi că le vor permite bărbaților cu vârsta între 18 şi 22 de ani să părăsească ţara pentru a merge în străinătate, o relaxare a legii marțiale aflate în vigoare din cauza invaziei ruse, scrie Adevărul.

UPDATE Într-un interviu acordat marți ziarului Kyiv Post, Steven Pifer, un diplomat american veteran cu o lungă istorie în regiune, a oferit o evaluare dură a evenimentelor recente. El a afirmat că eforturile diplomatice recente au fost o combinație de eșecuri și succese limitate, subliniind lipsa continuă a unui plan clar pentru securitatea pe termen lung a Ucrainei. Sfatul final al lui Pifer pentru președintele Zelenski a fost o reamintire dură a naturii fragile a sprijinului SUA. „Zelenski are de-a face cu o persoană foarte instabilă la Casa Albă”, a observat el. În timp ce președintele ucrainean trebuie să continue să cultive această relație, el trebuie să se gândească și la „planul B”. Pifer crede că acest plan este Europa: „Europenii m-au impresionat și m-au surprins”, a spus el. „Mi-aș dori ca domnul Trump să înțeleagă că ceea ce se întâmplă în Ucraina va avea un impact asupra securității americane, dar se pare că nu înțelege acest lucru”, a spus el.

UPDATE Rusia a pierdut 1.078.750 de militari în Ucraina de la începutul invaziei pe scară largă, la 24 februarie 2022, a anunţat, miercuri, Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent. Numărul include 920 de pierderi pe care forţele ruse le-au suferit în ultima zi. Potrivit raportului, Rusia a pierdut de asemenea 11.135 de tancuri, 23.178 de vehicule blindate de luptă, 59.887 de vehicule şi cisterne de combustibil, 32.024 de sisteme de artilerie, 1.472 de sisteme de lansare multiplă de rachete, 1.212 sisteme de apărare antiaeriană, 422 de avioane, 340 de elicoptere, 53.636 de drone, 28 de nave şi bărci şi un submarin.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a avertizat asupra unui „război economic”, în cazul în care liderul rus, Vladimir Putin, și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, nu vor pune capăt războiului în viitorul apropiat. „Nu va fi un război mondial, dar va fi un război economic. Va fi rău pentru Rusia și nu vreau acest lucru”, a afirmat Trump. Declarațiile lui Trump au venit ca răspuns la o întrebare despre existența unui termen limită în care Putin să accepte discuțiile bilaterale cu Zelenski. „Este foarte grav ceea ce am în minte, dacă voi fi nevoit să o fac”, a avertizat președintele SUA, scrie Gândul. Trump a promis că va pune capăt războiului din Ucraina încă din prima sa zi de mandat însă nu a reușit să obțină progrese semnificative în acest sens.

UPDATE Șefa diplomației europene a subliniat că economia rusă trece prin «vremuri grele» din cauza sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană ca răspuns la invazia Ucrainei. Kaja Kallas, șefa diplomației europene, susține că veniturile Rusiei din petrol au scăzut cu 30% după sancțiunile Uniunii Europene (UE). Ea a declarat că sancțiunile europene afectează economia Rusiei, inclusiv exporturile de petrol, dar impactul ar fi mai mare dacă SUA ar acționa împreună cu UE, relatează Deutsche Welle (DW). „Rusia a pierdut miliarde de dolari din cauza sancțiunilor UE. Aceste fonduri nu mai sunt disponibile pentru a finanța mașina de război rusă”, a afirmat Kaja Kallas într-un interviu acordat ziarului german Die Welt, citat de DW.

UPDATE România este un pilon NATO important în sprijinul Ucrainei, oferindu-și bazele militare pentru susținerea eforturilor de apărare și pace în regiune. Însă viitorul cursului pro-occidental al țării este incert, scrie FAZ.”Noua conducere a României, formată din președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan, exclude clar participarea trupelor române pe teritoriul ucrainean. În schimb, Bucureștiul vrea să joace un rol activ în menținerea păcii în Ucraina, stat vecin cu care România împarte o graniță de sute de kilometri”, scrie ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung într-o nouă analiză consacrată rolului regional deosebit al României în regiune, potrivit Ziare.com.

UPDATE Gigantul european din domeniul apărării Rheinmetall intenţionează să producă praf de pușcă şi proiectile de artilerie de 155 mm în Bulgaria, în cadrul a două acorduri de tip joint venture cu o investiție comună de peste 1 miliard de euro, a anunţat firma germană, care şi-a extins de curând afacerile şi în România, notează Spotmedia.

UPDATE De la începutul lunii august, Batalionul 413 Raid al Forțelor Sistemelor Fără Pilot a distrus peste 100 de vehicule militare rusești de-a lungul frontului Novopavlivka. Comandamentul Forțelor Sistemelor Fără Pilot a raportat acest lucru pe Facebook, potrivit Ukrinform. „Operatorii Batalionului 413 Raid au lovit peste 100 de unități de vehicule inamice ușoare și grele în sectorul Novopavlivka de la începutul lunii august”, se arată în declarație. Comanda a menționat că unul dintre atacuri a fost „o lovitură unică, una la un milion”, scrie Digi24.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Mesaje sarcastice au apărut pentru scurt timp pe un ecran mare în sala unde președintele rus Vladimir Putin își ținea conferința de presă anuală și conversația telefonică „în linie directă” cu cetățenii, vineri, anunță Reuters. „Nu o linie directă, ci un circ”, spunea un astfel de comentariu. Un altul, folosind prenumele și patronimicul lui Putin, suna astfel: „Vladimir Vladimirovici, e deja vineri, putem să bem ceva?” Comentariile neașteptate au apărut pe ecrane care afișau mesajele text primite, destinate lui Putin la evenimentul anual maraton, cu ocazia căruia rușii obișnuiți sunt încurajați să trimită întrebări, scrie Libertatea.

UPDATE O dronă rusească a fost descoperită vineri într-o zonă rurală din districtul Izmit, Kocaeli, Turcia, la câțiva zeci de kilometri de Istanbul, cel mai mare oraș al țării. Orlan-10 este un vehicul aerian de recunoaștere utilizat pentru o varietate de misiuni. Potrivit presei locale, localnicii au observat vehiculul aerian imobilizat pe un teren din cartierul rural Cubuklubala și au notificat autoritățile. Echipele de jandarmerie au fost trimise la fața locului în urma raportului.

UPDATE Președintele Vladimir Putin susține că Rusia ia în calcul să oprească atacurile asupra Ucrainei, în cazul în care regimul de la Kiev ar decide să organizeze alegeri.Putin a prezentat această posibilă decizie a Rusiei în cadrul unui lung discurs televizat, prezentat la data de 19 decembrie 2025, informează Sky News.

UPDATE Președintele polonez Karol Nawrocki a declarat că vizita omologului său ucrainean Volodimir Zelenski demonstrează unitatea dintre Polonia și Ucraina în materie de securitate, calificând-o drept „o veste bună pentru regiune”, dar „o veste proastă pentru Moscova”, scrie Digi24.

UPDATE „Traversarea podului Maiaki-Udobnoe a fost suspendată, ca urmare a unui nou atac cu drone. La moment, în cadrul PTF „Palanca-Maiaki-Udobnoe” și PTF „Tudora-Starokazacie” se efectuează procesarea persoanelor și a mijloacelor de transport doar pe sensul de intrare în Republica Moldova. Ieșirea din Republica Moldova se autorizează doar cetățenilor care se deplasează spre Belgorod-Dnestrovsk (Ucraina). Autoritățile de frontieră recomandă cetățenilor să se abțină de la deplasări în această direcție”, anunță Poliția de Frontieră a Republicii Moldova într-un comunicat.

UPDATE Vorbind vineri la conferința de presa maraton pe care o susține anual, președintele rus Vladimir Putin i-a transmis secretarului general al NATO Mark Rutte un mesaj ironic, îndemnându-l însă să citească noul document care enunță strategia de securitate a națională a SUA. „Noua strategie de securitate [a SUA], securitatea națională, nu include Rusia ca inamic, ca țintă. Totuși Secretarul General al NATO se pregătește de război cu noi. Ce este asta? Puteți măcar citi?”, a spus Putin, citat de TASS.

UPDATE O serie de întrebări adresate de un corespondentul BBC la Moscova l-a făcut pe președintele rus Vladimir Putin să-și abandoneze calmul, în cadrul conferinței de presă maraton de vineri. Întrebat despre riscul unui conflict mai larg, Putin a respins categoric scenariul în care Rusia ar ataca Europa: „Ce, o să atacăm Europa? Ce prostie”. „Nu vor exista operațiuni militare dacă ne tratați cu respect, dacă respectați interesele noastre”, a adăugat președintele rus, menționând din nou modul în care Rusia a fost „abandonată” de NATO. Amintim că Putin a negat un atac asupra Ucrainei în mod constant înainte de 24 februarie 2022 spunând și la momentul respectiv că informațiile privind acumulări de trupe sunt menite să discrediteze imaginea internațională a Rusiei. Putin a susținut că discursul despre un război cu Rusia ar fi folosit în Occident „din motive politice” și pentru a construi „imaginea unui dușman”, scrie Mediafax.

UPDATE Vladimir Putin a declarat că nu se consideră vinovat de morţile cauzate de războiul din Ucraina, pe care l-a lansat în urmă cu aproape patru ani. „Noi nu ne considerăm vinovaţi de moartea oamenilor, pentru că nu noi am început acest război”, a declarat el în timpul conferinței.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Fostul președinte al Federației Ruse, Dmitri Medvedev a venit cu un mesaj plin de furie la adresa conducerii UE și a șefei CE, Ursula von der Leyen, după ce blocul comunitar a aprobat un buget de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, scrie Digi24.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Vladimir Putin a comentat recentul atac ucrainean asupra unui petrolier rusesc spunând că, deși nu va deranja aprovizionarea, Moscova va riposta întotdeauna, potrivit SkyNews. A fost prima dată când dronele ucrainene au lovit un petrolier rusesc în Marea Mediterană, la peste 1.000 de mile distanță de Ucraina, Putin spunând că acest lucru „nu va face decât să creeze amenințări suplimentare”. El a adăugat că Rusia răspunde în mod regulat cu „atacuri mult mai puternice” împotriva Ucrainei.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.