Armata rusă a lovit masiv capitala Ucrainei în noaptea de miercuri spre joi. Cel puțin 12 persoane au murit, inclusiv trei copii, iar alte 45 au fost rănite. Administrația militară a raportat că loviturile cu rachete și drone au provocat pagube în mai multe cartiere ale Kievului. Într-o postare pe Telegram, liderul ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut sancțiuni dure contra Moscovei, subliniind că „alege să continue crimele, nu să pună capăt războiului”. Ziua de vineri, 29 august, a fost declarată zi de doliu. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit joi la telefon cu Donald Trump şi Volodimir Zelenski, după atacul masiv cu rachete al Rusiei asupra Ucrainei. Moscova a comunicat că "rămâne interesată" de discuțiile de pace cu Ucraina, dar va continua să atace această țară până când își va atinge "obiectivele". 

În context, clădirea care adăpostește Delegaţia Uniunii Europene (UE) de la Kiev a fost avariată "în mod deliberat" în timpul atacurilor aeriene ruse din timpul nopţii de miercuri spre joi asupra capitalei ucrainene, a declarat preşedintele Consiliului European, Antonio Costa. Pe de altă parte, ministerul rus al Apărării a anunțat că forțele sale au doborât 102 drone ucrainene în cursul nopții, în mai multe regiuni ale țării, inclusiv 21 deasupra regiunii Samara. Ucraina are un atu esențial pentru a obține sprijin din partea aliaților săi: datele de război adunate pe front. 

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin ”trebuie să vină la masa negocierilor”, cere joi preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen, în urma unei convorbiri la telefon cu preşedintele american Donald Trump, relatează agenția de știri AFP, transmite News.ro.

UPDATE „Este un atac ce confirmă că Federația Rusă nu-și dorește pacea în Ucraina. Nu putem considera acest atac ca fiind un simplu accident. De altfel, în urmă cu o săptămână, Federația Rusă a atacat o fabrică deținută de o companie din Statele Unite. În acest context, liderii europeni văd un semnal de alarmă pe care îl trage Federația Rusă în ceea ce privește intențiile sale și de aceea acest atac a fost condamnat cu fermitate de toți liderii europeni”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu.

UPDATE Ministerul Afacerilor Externe al Slovaciei a publicat o declaraţie în care a condamnat ultimul atac masiv asupra Kievului, fără a spune că Rusia a atacat capitala ucraineană, relatează News.ro.

UPDATE La Bydgoszcz, în Polonia, într-un centru de analiză militară deschis în februarie, generali, colonei și ingineri lucrează contracronometru. Miza nu e una teoretică. Soluțiile pe care le propun trebuie să funcționeze în Ucraina, acum, împotriva unor arme care deja au provocat distrugeri majore: bombele cu planare și dronele ghidate prin fibră optică – tehnologii greu de detectat, aproape imposibil de neutralizat cu mijloace convenționale.Este un parteneriat asimetric, dar funcțional: Ucraina vine cu experiența frontului, NATO cu capacitatea de analiză și dezvoltare. Împreună, speră să transforme lecțiile din acest război într-un avantaj operațional care să conteze și în conflictele viitoare, scrie Business Insider.

UPDATE Premieră îngrijorătoare în războiul din Ucraina: Rușii au lovit pentru prima dată o navă ucraineană din Marea Neagră cu o dronă maritimă. Atacul a avut loc în proximitatea apelor românești. Un marinar a murit, alții au fost răniți, scrie Digi24.

UPDATE Autoritățile germane au emis mandate de arestare pentru cinci cetățeni ucraineni suspectați de participarea la un atac asupra conductei de gaz Nord Stream în 2022. Această situație a intervenit la doar câteva zile după ce poliția din Italia a arestat un alt cetățean ucrainean suspectat de coordonarea atacurilor, relatează TVPWorld.

UPDATE Ungaria a dat în judecată Uniunea Europeană pentru redirecționarea a miliarde de euro din dobânzile activelor rusești înghețate către Ucraina. Curtea Europeană de Justiție a acceptat oficial cazul pe 25 august, potrivit The Kyiv Independent. Decizia implementată în februarie acordă Ucrainei 99,7% din plățile dobânzilor din activele rusești înghețate, reprezentând aproximativ 3-5 miliarde de euro anual în sprijin. Ungaria este considerată cel mai prietenos guvern față de Kremlin din UE și a obstrucționat în mod repetat ajutorul pentru Ucraina, sancțiunile împotriva Rusiei și discuțiile de aderare ale Kievului.

UPDATE Rusia și China au efectuat prima patrulă comună cu submarine în Pacific, potrivit unor știri din presa de stat. Patrula cu submarine diesel-electrice a început în luna august, iar submarinul rusesc implicat, Volhov, a parcurs aproximativ 3.200 de kilometri în timpul călătoriei sale, de la baza din Vladivostok, se arată într-un comunicat al Flotei Ruse din Pacific, relatează CNN. Submarinele au patrulat în Marea Japoniei și Marea Chinei de Est, se arată în comunicat. China nu a confirmat patrula, dar publicația de stat Global Times a menționat-o într-un raport de miercuri, citând rapoartele rusești.

UPDATE Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va efectua luni o vizită la Constanța, unde se va întâlni cu președintele României, Nicușor Dan, și cu premierul Ilie Bolojan. Discuțiile vor viza cooperarea UE–NATO și măsurile de prevenire și descurajare a amenințărilor maritime și hibride, scrie Digi24.

UPDATE Ministrul britanic de externe, David Lammy, a spus miercuri, 27 august, că Regatul Unit va apăra Republica Moldova de amenințarea interferenței ruse. David Lammy a transmis un mesaj miercuri, de Ziua Independenței Republicii Moldova, când s-au împlinit 34 de ani de la desprinderea de Uniunea Sovietică, transmite EFE, potrivit Agerpres. „Poporul Moldovei a făcut o alegere clară în favoarea libertății, democrației și independenței. Îi vom sprijini întotdeauna și îi vom apăra de amenințarea interferenței, corupției și sabotajului”, a spus David Lammy pe X. 

UPDATE Rusia a luat măsuri de răspuns la amenințările militare legate de aderarea Suediei și Finlandei la NATO și nu va face excepție în cazul în care Austria se va alătura Alianței, a declarat vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, într-un material postat pe rețeaua de socializare VKontakte, informează TASS, relatează Rador.

UPDATE Aleksandr Lukaşenko, preşedintele Belarusului, care conduce această ţară cu mână de fier din anul 1994 și până în prezent, a recunoscut joi că foloseşte metode autoritare şi dictatoriale, dar s-a scuzat afirmând că nu poate proceda altfel, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.

UPDATE Ungaria a decis să interzică intrarea în țară și în spațiul Schengen comandantului unei unități militare ucrainene responsabile de cel mai recent atac asupra conductei petroliere Druzhba, a declarat, joi, ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, potrivit The Kyiv Independent. În ultimele săptămâni, Ucraina a efectuat cel puțin trei atacuri asupra conductei petroliere Druzhba, care livrează petrol rusesc către Ungaria și Slovacia, perturbând temporar operațiunile. Deși Szijjarto nu a numit comandantul afectat de interdicție, Balazs Orban, directorul politic al prim-ministrului ungar, a confirmat pentru agenția de știri maghiară 444 că măsura îl vizează pe Robert Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot din Ucraina. Brovdi, care este de etnie maghiară și cunoscut sub indicativul de apel „Madyar”, a confirmat că filiala sa a fost responsabilă pentru atacurile cu drone împotriva Druzhba, inclusiv cel mai recent atac efectuat pe 21 august, care a vizat stația de pompare Unecha din regiunea Bryansk, scrie Mediafax.

UPDATE Kremlinul a declarat joi că o ştire apărută într-o publicaţie americană conform căreia Rusia sau aliaţi ai săi au lansat drone de supraveghere deasupra rutelor utilizate pentru transportul de provizii militare americane prin Germania pare a fi o ştire falsă, relatează Reuters.

UPDATE Uniunea Europeană a convocat joi ambasadorul Rusiei, ca urmare a atacurilor nocturne care au avariat birourile UE din Kiev, a anunțat șefa diplomației europene, Kaja Kallas. „Nicio misiune diplomatică nu ar trebui să fie o țintă”, a subliniat ea, după ce bombardamentele rusești au ucis 15 persoane, inclusiv patru copii. Convocarea ambasadorului va avea loc pe parcursul zilei, a precizat purtătoarea de cuvânt Anitta Hipper. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat atacurile, numindu-le „cel mai letal atac cu drone și rachete asupra Kievului din iulie”. Ea a precizat că birourile UE au fost afectate de explozia a două rachete la circa 50 de metri distanță și a promis menținerea unei presiuni maxime asupra Rusiei. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, s-a declarat „îngrozit” de amploarea atacului, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că preferă să ucidă în loc să negocieze pacea. În replică, Moscova susține că a lovit doar ținte militare, scrie AlephNews.

UPDATE Forțele ruse au bombardat Kievul în noaptea de miercuri spre joi, 28 august, lansând valuri de atacuri aeriene asupra țintelor din capitală și din întreaga țară. A fost cel mai violent atac asupra capitalei ucrainene de la summitul din Alaska dintre președintele Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, care nu a dus la un armistițiu, iar numărul victimelor sugerează o slăbiciune neobișnuită a apărării aeriene a Ucrainei, comentează  și The Washington Post.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin „trebuie să vină la masa negocierilor”, a afirmat joi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în urma unei convorbiri telefonice cu preşedintele american Donald Trump. Mesajul vine după bombardamentul masiv cu rachete şi drone efectuat noaptea trecută de Rusia asupra unor ţinte în Ucraina. 

UPDATE Ministrul de externe al Ucrainei a cerut „reacții internaționale puternice” la ultimele atacuri ale Rusiei, după ce clădirea misiunii Uniunii Europene în Ucraina a fost avariată, potrivit BBC, informează Mediafax.

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat miercuri că membri ai echipei sale se vor întâlni vineri la New York cu reprezentanţi ai administraţiei Donald Trump în cadrul eforturilor de a găsi o soluţie la războiul cu Rusia, relatează AFP, transmite Agerpres.

UPDATE Bombardamentul nocturn, care a inclus rachete hipersonice, de croazieră și drone iraniene Shahed, a fost unul dintre cele mai devastatoare atacuri din ultimele luni și a subliniat intensificarea campaniei Moscovei împotriva capitalei ucrainene. Atacul a avut loc în timp ce președintele rus Vladimir Putin sugera posibilitatea încheierii războiului, dar ordona totodată lansarea a 629 de drone și rachete asupra Ucrainei (al doilea cel mai mare număr de la începutul invaziei). Zelenski a denunțat alegerea Moscovei de a prefera „balistica în locul negocierilor” și a cerut sancțiuni mai dure și poziții mai ferme din partea aliaților, inclusiv China și Ungaria. Kievul insistă că Rusia trebuie trasă la răspundere pentru fiecare atac, în condițiile în care oportunitățile de dialog au fost constant compromise, scrie Mediafax. Între timp, salvatorii ucraineni continuau să stingă incendiile provocate de bombardamentele Rusiei la Kiev, folosind elicoptere.

UPDATE Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat atacul Rusiei asupra Kievului, care a vizat sediul delegației Uniunii Europene în Ucraina, și a declarat că blocul comunitar face progrese în ceea ce privește activitatea sa privind înghețarea activelor rusești pentru a ajuta apărarea și reconstrucția Ucrainei. „Atacul de aseară a lovit în imediata apropiere a misiunii diplomatice, reprezența Uniunii noastre. Două rachete au lovit la o distanță de 50 de metri de Delegație în decurs de 20 de secunde. Și acesta este un alt memento sumbru al ceea ce este în joc. Arată că Kremlinul nu se va opri de la nimic pentru a teroriza Ucraina, ucigând orbește civili, bărbați, femei și copii, și chiar vizând Uniunea Europeană. De aceea menținem o presiune maximă asupra Rusiei”, a declarat joi Von der Leyen, adăugând că UE va anunța în curând noul său pachet de sancțiuni pentru Moscova. Șefa Comisiei a anunțat, de asemenea, că vineri va călători în șapte state membre ale UE care „consolidează și protejează frontierele noastre externe cu Rusia”, notează agenția de știri Baha.

UPDATE Economia Rusiei se află într-un punct fragil, profund tributară continuării conflictului din Ucraina. Date de la Ministerul Finanțelor rusesc indică un deficit de aproximativ 3,7 trilioane de ruble în prima jumătate a anului, reprezentând circa 1,7% din PIB — o cifră alarmantă care domină spectrul financiar al Kremlinului. Pe de altă parte, strategia războiului s-a dovedit până acum un motor neașteptat de creștere economică. Cheltuielile masive pentru industria militară și stimulentele acordate soldaților și familiilor acestora au stimulat producția, consumul și creșterea economică, ascunzând impactul sancțiunilor occidentale. Însă, conform unui raport al Wall Street Journal, economia Rusiei a devenit profund dependentă de conflict, astfel încât pacea ar putea duce la o scădere rapidă — cu efecte în șomaj, trafic redus de producție și contracție economică. Mai mult, date recente arată o prăbușire a veniturilor din petrol și gaze — pilonul bugetar central al Moscovei, scrie AlephNews.

UPDATE Un incendiu major a izbucnit din cauza unei drone ucrainene pe coasta Mării Negre, în regiunea Krasnodar a Rusiei, în apropierea palatului uriaș al președintelui Vladimir Putin de la Ghelendjik, relatează Meduza și alte mass-media în limba rusă. Sediul operațional al Teritoriului Krasnodar a raportat joi prăbușirea unei drone în apropierea satului Krinitsa. Agenția notează că aceasta se află la 10 kilometri de Capul Idokopas, locul unde se află palatul. Potrivit Ministerului Situațiilor de Urgență, incendiul a cuprins o suprafață de 3,2 hectare. Acesta a anunțat de asemenea că 23 de persoane au rămas blocate din cauza flăcărilor și au fost evacuate cu barca. Despre situație a scris inclusiv TASS, cea mai cunoscută agenție de presă a statului rus, fără a menționa locuința președintelui rus de aici, notează HotNews.

UPDATE Kremlinul a declarat joi că Rusia „rămâne interesată” de discuţiile de pace cu Ucraina, dar va continua să atace această ţară până când „obiectivele” sale vor fi atinse, informează AFP, care aminteşte că declaraţiile Kremlinului vin după unul dintre cele mai grave atacuri aeriene ruseşti asupra Ucrainei, în timpul nopţii, soldate cu cel puţin 14 morţi, transmite Agerpres.

UPDATE Președinta Moldovei, Maia Sandu, a condamnat atacul aerian rusesc asupra Kievului din noaptea de miercuri spre joi. Șefa statului a făcut apel la sporirea sprijinului acordat Ucrainei. „O altă noapte de groază la Kiev. Rachetele Rusiei au ucis civili, inclusiv copii. Ieri am spus clar: Rusia aduce război și moarte. Iată încă o dovadă astăzi”, a scris Sandu pe X. Președinta a punctat necesitatea unui armistițiu credibil pentru a pune capăt vărsărilor de sânge în Ucraina. „Lumea liberă trebuie să intensifice sprijinul pentru Ucraina și să pună presiune pe Rusia să accepte un armistițiu credibil”, a transmis președinta.

UPDATE Ministerul afacerilor externe al României condamnă atacul aerian major de aseară al Rusiei asupra Kievului, care a provocat numeroase victime civile şi pagube importante, inclusiv la clădirile care găzduiesc Delegaţia UE şi British Council, arătând că este încă o dovadă flagrantă a dispreţului total al Rusiei faţă de eforturile internaţionale pentru pace.

UPDATE Serviciul de informații militar ucrainean (GUR) a transmis că militarii ucraineni au lovit o navă militară rusească Buyan-M, în Marea Azov, în apropierea Crimeei temporar ocupate. Corveta este capabilă să lanseze rachete de croazieră Kalibr, cu rază de acțiune de până la 2500 de km. Potrivit GUR, în urma atacului, unitatea specială ucraineană “Fantomele” a avariat radarul navei, iar forțe ale Departamentul de Acțiuni Active au atacat partea laterală a corvetei. Nava a fost avariată semnificativ și a părăsit zona de patrulare din Golful Temriuk, arie cunoscută drept loc de lansare al rachetelor, potrivit Biziday.

UPDATE Preşedintele portughez Marcelo Rebelo de Sousa l-a numit pe Donald Trump un „activ sovietic” şi l-a acuzat că favorizează Rusia în negocierile care au ca scop ajungerea la un acord de pace în Ucraina. „Conducătorul suprem al celei mai mari superputeri a lumii este, obiectiv vorbind, un activ sovietic sau rus”, a declarat Rebelo de Sousa, în timpul unui discurs la Universitatea de Vară a Partidului Social Democrat (PSD), o inițiativă de formare a tinerilor care se desfăşoară până duminică la Castelo de Vide, informează agenția EFE. „În termeni obiectivi, noua conducere a SUA a favorizat strategic Federaţia Rusă. În fiecare zi există ameninţări teribile cu sancţiuni; dar există oare vreo sancțiune americană împotriva Federației Ruse? Niciuna”, a argumentat preşedintele portughez, scrie Spotmeida.

UPDATE Economistul Andrei Caramitru prezice finalul Rusiei, ca urmare a problemelor economice cu care țara se confruntă. Acesta susține că un colaps economic este de așteptat în orice condiții, în special pe fondul scăderii masive a prețului petrolului. „Finalul Rusiei. Vorbesc cu foarte multă lume, chiar în zone de decizie, care efectiv NU înțelege situația reală de acolo. În special la noi - și asta duce la decizii inclusiv ale statului care sunt stupide. Vă traduc deci. Goldman Sachs estimează că prețul petrolului va scădea la 50 până spre finalul lui 2026. Motivele: supra-producție OPEC și SUA + scădere cerere din cauza electrificării flotei de mașini (în special în China). 50 e prețul petrolului Brent”, scrie Caramitru, care amintește că „petrolul Ural (cel rusesc, de mai proastă calitate) e în general 10 dolari mai ieftin”. Acesta susține că din prețul rezultat se mai scad 10 dolari ca urmare a sancțiunilor impuse Rusiei, scrie Ziare.com.

UPDATE Mai multe companii ruse de top furnizează, sub coordonarea Kremlinului, produse care protejează infrastructura digitală a mai multor state din Africa, Asia, America Latină și Orientul Mijlociu împotriva atacurilor cibernetice. Este o strategie care le oferă, de fapt, acces neîngrădit la fișierele și sistemele protejate, potrivit unei analize publicate în Foreign Affairs, notează Spotmedia.

UPDATE Potrivit Euronews, Rusia a lansat drone de diversiune, rachete de croazieră și rachete balistice asupra capitalei ucrainene. Atacul a afectat peste 20 de locații din Kiev, provocând pagube la aproape 100 de clădiri.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a condamnat atacul. „O altă lovitură masivă asupra orașelor și comunităților noastre. Din nou ucidere. Din păcate, cel puțin opt oameni au murit deja. Unul dintre ei este un copil. Condoleanțe familiilor și apropiaților”, a transmis liderul ucrainean. Zelenski a afirmat că „rachetele și dronele rusești sunt un răspuns clar pentru toți cei care cer un armistițiu și diplomație”, acuzând Moscova că „alege să continue să ucidă, pentru că nu se teme de consecințe”. El a cerut Chinei, Ungariei și tuturor statelor care invocă pacea să reacționeze ferm și a insistat asupra necesității unor noi sancțiuni dure împotriva Rusiei: „Rusia trebuie să răspundă pentru fiecare atac, pentru fiecare zi de război. Memorie eternă tuturor victimelor Rusiei!”, scrie Spotmedia.

UPDATE Clădirea care găzduiește Delegația Uniunii Europene la Kiev a fost avariată de atacurile aeriene ruse din noaptea de 27-28 august, în care cel puțin 10 persoane și-au pierdut viața, inclusiv un copil, iar 38 au fost rănite. Rusia a lansat aproape 600 de drone și peste 30 de rachete, dintre care majoritatea au fost doborâte sau bruiate de apărarea ucraineană. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a condamnat atacul și a subliniat că UE nu se va lăsa intimidată, reafirmând sprijinul pentru Ucraina și poporul său.

UPDATE Ucraina analizează modalități de a partaja date de pe câmpul de luptă cu aliații săi occidentali, a transmis vicepremierul Mihailo Feodorov, numind comoara de informații una dintre „cărțile” Kievului pentru a-și consolida poziția în eventualele negocieri. „Datele pe care le avem sunt neprețuite pentru orice țară”, a declarat Feodorov, șeful Ministerului Digitalizării din Ucraina. Partajarea de date este foarte importantă în sectorul global al apărării, care se află într-o continuă expansiune. De când Rusia și-a început invazia la scară largă în 2022, Ucraina a adunat o mulțime de statistici meticulos înregistrate pe câmpul de luptă, scrie Gândul.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a numit-o pe Olha Stefanişina în funcția de ambasador al Ucrainei în Statele Unite, punând capăt unor luni de speculații, scrie The Guardian. Ea o înlocuiește pe Oxana Markarova, care a ocupat postul timp de șase ani, inclusiv în cei peste trei ani de război, și care a devenit ținta criticilor venite din partea republicanilor. Numirea fusese anunțată în luna iulie. Aceasta a ocupat funcția de vicepremier pentru integrare europeană și euroatlantică în administrația Zelenski, având un rol esențial în apropierea Ucrainei de instituțiile occidentale, precum și pe cea de ministru al Justiției, scrie Spotmedia.

UPDATE Ucraina se apără de Putin cu muniție produsă chiar de către Rusia. Premierul român Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu la Antena 3 CNN, că a aprobat, ca ajutor militar pentru guvernul de la Kiev, muniție de producție sovietică, menționând că lotul nu este unul semnificativ. Atât în perioada în care a fost președintele României, interimar, cât și ca șef al Guvernului, Bolojan a declarat că „pachetele” militare pe care le-a aprobat, ca ajutor militar pentru Ucraina, au constat „câteva zeci de mii de euro” sau „muniție de producţie sovietică”, scrie Gândul.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Europa poate produce acum de șase ori mai multe proiectile de artilerie anual decât putea acum doi ani, miercuri, în timpul unei vizite în Germania, potrivit The Kyiv Independent, scrie Mediafax.

UPDATE Surse citate de Reuters au declarat că facilitatea Novokuibișevsk și-a încetat complet operațiunile după ce dronele au avariat principala unitate de rafinare primară a petrolului. Raportul a venit după ce dronele ucrainene ar fi vizat mai multe facilități industriale și militare din Rusia în noaptea de 2 august, inclusiv rafinăria amintită.

UPDATE Două rafinării importante din Rusia au fost lovite de drone într-un atac nocturn, conform canalului de știri Telegram Astra. Atacul a avut loc la rafinăria Novokuibișevsk din regiunea Samara, situată la aproximativ 900 de kilometri de granița cu Ucraina și la rafinăria Afipsk din regiunea Krasnodar, potrivit canalelor de monitorizare Telegram. Potrivit Kyiv Independent, rafinăria din Samara este una foarte importantă și are o capacitate de producție de 8,3 milioane de tone metrice de petrol pe an. Aceasta și-a oprit producția la începutul lunii august, după ce a fost avariată de atacuri cu drone ucrainene, scrie Libertatea.

UPDATE Toate statele membre NATO urmează să atingă obiectivul de cheltuieli pentru Apărare de 2% din PIB anul acesta, conform unui nou raport NATO, însă doar trei îndeplinesc în prezent noul obiectiv, cel de 3,5%: Polonia, Letonia și Lituania. Conform raportului publicat joi la Bruxelles, țările NATO care anterior nu atingeau vechea țintă, de 2%, precum Spania, Italia și Belgia, și-au majorat acum cheltuielile pentru apărare la nivelul convenit la summitul NATO din Țara Galilor din 2014, arată Deutsche Welle.

UPDATE Președintele rus, Vladimir Putin, și omologul său nord-coreean, Kim Jong-Un, vor participa la o parada militară la Beijing, marcând prima apariție publică a celor doi lideri alături de liderul chinez, Xi Jinping, într-o demonstrație de sfidare colectivă, pe fondul presiunilor occidentale. Niciun lideri occidental nu se va număra printre cei 26 de șefi de stat care vor participa la parada de săptămâna viitoare, cu excepția premierului Slovaciei, Robert Fico. Cei trei lideri vor proiecta o demonstrație majoră de solidaritate între China, Rusia și Coreea de Nord, care sunt afectate de sancțiunile europene, notează Gândul.

UPDATE Un avion de patrulare american P-8 Poseidon, echipat cu un radar de ultimă generație până acum secret, ar fi fost interceptat și filmat de un avion de luptă rus lângă coasta Crimeei, notează Adevărul.

UPDATE Un depou al companiei de căi ferate ucrainene Ukrzaliznîţia a fost lovit azi noapte într-un atac rusesc în regiunea Viniţia, provocând un incendiu și avarii serioase la materialul rulant. Potrivit companiei, una dintre garniturile afectate a fost un tren de mare viteză Intercity+. „Datorită acțiunii coordonate a angajaților din depou, incendiul a fost stins. Un tren a fost grav avariat”, a transmis compania. Nu s-au înregistrat victime, deoarece personalul se afla în adăposturi. Compania a precizat că toate trenurile vor circula în continuare, fiind adus material rulant de rezervă, iar rutele unor garnituri au fost modificate din cauza avariilor din zona nodului feroviar Koziatîn, scrie Spotmedia.

UPDATE Un puternic incendiu a izbucnit joi dimineață la Zaporojie, după ce rușii au lovit una dintre întreprinderile industriale ale orașului. „În urma loviturii a izbucnit un incendiu”, a transmis pe Telegram șeful administrației militare regionale, Ivan Fedorov. Explozia a fost auzită în jurul orei 5:30, potrivit unui corespondent Ukrinform, iar autoritățile verifică dacă există victime, scrie Spotmedia.

UPDATE Rusia a lansat miercuri noapte un atac aerian de amploare asupra Ucrainei, vizând mai multe orașe, inclusiv capitala Kiev, cu rachete balistice, drone și rachete hipersonice. Cel puțin opt persoane au fost ucise în Capitală, printre care și un copil de 14 ani. Alte cel puțin 45 de persoane au fost rănite, iar 30 dintre victime au fost internate, a declarat primarul Kievului, Vitali Kliciko. Printre răniți se află și mai mulți copii. Șapte persoane ar fi date dispărute, după ce o clădire cu cinci etaje a fost avariată, a anunțat ministrul de Interne, Ihor Klymenko. El a menționat că două atacuri cu rachete au lovit această clădire, iar numărul mașinilor avariate ar putea indica utilizarea munițiilor cu fragmentație, scrie Spotmedia.

Moldovenii din Rusia riscă să fie trimiși pe frontul din Ucraina. Mai exact, unii moldoveni care solicită permis de ședere sau cetățenie rusă ar putea fi obligați să semneze un contract de serviciu militar sau să prezinte o adeverință că sunt inapți pentru armată. Ministerul de Externe de la Chișinău a lansat un avertisment în acest sens. Prevederile se regăsesc într-un decret prezidențial semnat la Moscova. Într-un comunicat, MAE atrage atenția că, deși autoritățile ruse menționează existența unor „condiții speciale” pentru cetățenii Republicii Moldova, nu este clar cum vor fi aplicate acestea în practică. Din acest motiv, Ministerul avertizează că există riscul ca persoanele aflate în asemenea proceduri să fie presate să accepte obligații cu caracter militar, fără să înțeleagă pe deplin consecințele.

Rusia a desfășurat una dintre cele mai ample serii de atacuri aeriene asupra Ucrainei, lansând peste 1.500 de drone de atac, aproape 900 de bombe aeriene ghidate și 46 de rachete de diferite tipuri, într-o săptămână, a declarat președintele Volodimir Zelenski. Într-o postare pe Telegram, Zelenski a spus că serviciile de urgență lucrează pentru a restabili alimentarea cu electricitate, încălzire și apă, afectate de loviturile asupra infrastructurii energetice. Cu toate acestea, situația rămâne dificilă, sute de mii de familii fiind încă fără curent electric în regiunile Nikolaev, Odesa, Herson, Cernihiv, Donețk, Sumî și Dnipropetrovsk. Pe de altă parte, potrivit presei ruse, Moscova a fost atacată de drone în noaptea de 15 decembrie, fiind auzite explozii. Primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea aeriană rusă ar fi doborât 15 drone.

UPDATE Consiliul Uniunii Europene a anunțat că noile măsuri permit impunerea de sancțiuni împotriva persoanelor și entităților implicate în activități hibride, inclusiv manipulare și ingerință informațională externă, precum și în facilitarea sau sprijinirea unor acțiuni care afectează securitatea statelor membre, notează Reuters.

UPDATE  Procuratura Generală a Rusiei clasifică Deutsche Welle (DW), postul internaţional de televiziune al Germaniei, ca „organizaţie indezirabilă”, potrivit presei ruse.

UPDATE Moscova a spus că așteaptă informații actualizate din partea SUA după discuțiile dintre oficialii americani, președintele ucrainean și liderii europeni care au loc luni la Berlin, scrie Reuters. Kremlinul a declarat luni că neaderarea Ucrainei la NATO este o chestiune fundamentală în negocierile privind un posibil acord de pace și că aceasta a făcut obiectul unei discuții speciale.

UPDATE Estonia a demarat instalarea primelor buncăre din beton de-a lungul frontierei sale sud-estice cu Rusia, ca parte a Liniei de Apărare Baltice, un proiect comun al statelor baltice menit să consolideze securitatea regională. Primele structuri sunt deja finalizate, în ciuda unor întârzieri cauzate de problemele de achiziție.

UPDATE Ofensiva politică lansată de Donald Trump împotriva Uniunii Europene a scos la iveală fisuri adânci în interiorul executivului comunitar şi a pus liderii naţionali pe poziţii divergente, ameninţând să paralizeze reacţia Europei. Miza este uriaşă: teama că o confruntare directă cu Washingtonul ar putea submina sprijinul vital pentru Ucraina, scrie Financial Times.

UPDATE Statele blocului comunitar încearcă să ajungă la un acord privind folosirea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei, înaintea reuniunilor decisive programate la Bruxelles la finalul săptămânii. Pachetul de sprjin vizat se ridică la aproximativ 210 miliarde de euro. O reuniune a ambasadorilor UE, programată inițial pentru duminică seara, a fost amânată pentru luni. Decizia a fost luată în lipsa unui consens preliminar între statele membre. Mai mulți diplomați susțin că acesta rămâne singurul plan aflat pe masă, însă fondurile ar putea să nu fie aprobate înainte de sfârșitul anului. „Decizia privind activele rusești este o decizie legată de viitorul Europei și va determina dacă UE mai este un actor relevant”, a declarat un oficial german, citat de Politico. „Nu există un plan B”.

UPDATE Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a afirmat luni, 15 decembrie, că utilizarea activelor rusești înghețate pentru a acorda un împrumut Ucrainei este „cea mai credibilă” modalitate de a finanța Kievul, dar a recunoscut că, fără sprijinul Belgiei, țara în care se află majoritatea acestor active în Europa, ajungerea la un acord nu va fi „foarte ușoară”, informează EFE, dpa și AFP. Totodată, planul UE de a folosi activele suverane rusești înghețate pentru a finanța efortul de război al Ucrainei devine „din ce în ce mai dificil”, a avertizat Kaja Kallas.

UPDATE Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat că negocierile care vizează încheierea războiului din Ucraina au ajuns într-un stadiu critic, însă liderii lucrează acum la trei documente care să aducă mai aproape pacea. „Cred că ne aflăm într-un moment critic al negocierilor de pace și, în același timp, suntem probabil mai aproape de un acord de pace decât am fost vreodată în ultimii patru ani. Și, bineînțeles, lucrăm în prezent la trei documente. Primul este un document-cadru al unui plan de pace în 20 de puncte. Al doilea sunt garanțiile de securitate pentru Ucraina. Și al treilea este reconstrucția Ucrainei. Astfel, studiem acum detaliile împreună cu americanii, europenii și ucrainenii”, a transmis Alexander Stubb, într-un interviu pentru postul de radio Buitenhof. În ciuda progreselor, președintele finlandez a avertizat că Rusia rămâne principala amenințare la adresa securității Europei și a lumii occidentale în general. De asemenea, el a avertizat că orice eventual acord de pace va implica probabil un compromis și ar putea să nu fie ceea ce mulți ar considera pe deplin echitabil, scrie Gândul.

UPDATE Războiul Rusiei în Ucraina a fost cel mai sângeros conflict din lume în 2025, potrivit unui nou raport care urmărește conflictele la nivel global, în ciuda eforturilor diplomatice conduse de SUA pentru a pune capăt invaziei care durează de aproape patru ani. Conform Conflict Index, raport anual al Armed Conflict Location & Event Data Project (ACLED) raportează că aproximativ 78.000 de persoane au fost ucise în Ucraina în acest an, inclusiv soldați de ambele părți și civili, cel mai mare număr dintre toate conflictele, informează Kyiv Independent. Deoarece cifrele privind victimele din rândul trupelor sunt secrete de stat atât în Ucraina, cât și în Rusia, ACLED se bazează pe cercetători din țară și pe monitorizarea surselor deschise pentru a colecta și estima cifrele, care, potrivit ACLED, sunt conservatoare și ar putea fi mai mari.

UPDATE Banca Centrală a Rusiei (CBRF) a dat în judecată Euroclear, depozitarul central de valori mobiliare (CSD) care servește drept custode principal al activelor Moscovei înghețate în Uniunea Europeană, pentru mai mult de 18 trilioane de ruble (193,4 miliarde de euro), a transmis serviciul de presă al Curții de Arbitraj din Moscova agenției RIA Novosti, luni.

UPDATE În prezent, 61% dintre ucraineni au încredere în președintele Zelenski, iar 32% nu au încredere în el, și doar 9% își doresc ca alegerile să fie organizate cât mai curând posibil, chiar înainte de încheierea ostilităților. În același timp, majoritatea – 57% (în septembrie – 63%) – continuă să insiste că alegerile sunt posibile doar după un acord de pace final și încetarea completă a războiului, potrivit aceluiași sondaj.

UPDATE Trei sferturi dintre ucraineni se opun „planului de pace”, care, printre altele, ar include retragerea trupelor din Donbas, limitarea dimensiunii armatei ucrainene și nu va conține garanții specifice de securitate, potrivit Ukrainska Pravda. 72% dintre ucraineni sunt de acord să accepte un plan de pace care ar îngheța linia frontului actual, în timp ce 63% dintre aceștia sunt gata să tolereze războiul atât timp cât este necesar.

UPDATE Alexander Dobrindt, ministrul de Interne de la Berlin, a anunțat că autoritățile germane vor oferi azil politic pentru Maria Kalesnikava și Viktar Babaryka, doi opozanți ai guvernului belarus care au fost eliberați sâmbătă, relatează Reuters. „De aceea, vom primi doi politicieni remarcabili ai opoziției care au fost închiși”, a declarat ministrul, punctând că este în interesul Germaniei ca mișcarea de opoziție belarusă din exil să fie consolidată, scrie Mediafax.

UPDATE În weekend, echipele de energeticieni au reușit să restabilească alimentarea cu energie electrică pentru peste 184.000 de consumatori și obiective critice din regiunea Odesa. „Însă în regiune mai rămân peste 430.000 de abonați fără curent. Lucrările de urgență și reparațiile continuă neîntrerupt. În Mikolaiv, alimentarea cu energie a fost deja restabilită pentru peste 345.000 de consumatori” – a precizat Ministerul Energiei. Între timp, Ukrenergo a anunțat că, noaptea trecută, ruşii au lovit cu drone obiective energetice în mai multe regiuni, iar dimineață, au fost raportate pene de curent în regiunile Doneţk și Dnipropetrovsk. În regiunea Dnipropetrovsk, în urma unui atac repetat asupra unui obiectiv energetic, a fost rănit un angajat al unei companii din domeniul energetic. Din cauza pagubelor aduse infrastructurii energetice, în anumite regiuni ale Ucrainei, continuă să fie în vigoare programe de întreruperi planificate în alimentarea cu energie. În restul țării, situația se ameliorează treptat, scrie Rador.

UPDATE Laureatul Premiului Nobel pentru Pace, disidentul din Belarus, Ales Bialiațki, a declarat că notorietatea internațională i-a oferit o formă de protecție în detenția din Belarus, susținând că premiul l-a ferit de tratamente mult mai dure în închisoare. Eliberat recent în urma unui acord între Minsk și Washington, Bialiațki spune că experiența detenției a scos la iveală brutalitatea regimului Lukașenko și promite că își va continua activitatea pentru apărarea drepturilor omului din exil, relatează AFP și Agerpres.

UPDATE Rusia își intensifică amenințarea la adresa Occidentului prin desfășurarea în în Belarus, în 17 zile, a noului său complex de rachete Oreșnik cu capacitate nucleară. „E de neoprit”, se laudă Putin. Atât Rusia, cât și Belarus au declarat că sistemul de rachete balistice cu rază intermediară de acțiune Oreșnik va fi instalat în următoarele 17 zile, ceea ce reprezintă o nouă amenințare a Rusiei cu un al treilea război mondial, scrie NewsWeek.

UPDATE Adâncirea tensiunilor dintre administrația Donald Trump și liderii europeni devine un atu geopolitic major pentru Kremlin. Potrivit unei analize CNN, discursul tot mai agresiv al Washingtonului la adresa Europei oferă Rusiei un avantaj important în războiul împotriva Occidentului. Emisarii președintelui american, Donald Trump, s-au aflat săptămâna trecută pentru mai multe zile la Kremlin, în încercarea de a identifica o posibilă formulă pentru un acord de pace în Ucraina.

UPDATE Un tribunal din Moscova a declarat luni că a primit o acțiune în justiție din partea Băncii Centrale a Rusiei, care solicita despăgubiri în valoare de 18,2 trilioane de ruble (229,36 miliarde de dolari) de la depozitarul central de valori mobiliare belgian Euroclear, scrie Reuters. Anunțul vine în contextul în care, amintește agenția, Uniunea Europeană părea hotărâtă vineri să înghețe pe termen nelimitat activele băncii centrale ruse deținute în Europa, eliminând astfel un obstacol major în calea utilizării fondurilor pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva Rusiei, scrie G4media.

UPDATE Armata ucraineană a lansat în noaptea de duminică spre luni un atac masiv cu drone asupra Moscovei, în timp ce Volodimir Zelenski se afla la Berlin pentru a discuta planul de pace cu trimișii lui Donald Trump, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit declarațiilor făcute în această dimineaţă de ministerul rus al Apărării, unitățile sale de apărare aeriană au doborât 130 de drone ucrainene noaptea trecută, iar 18 dintre acestea se îndreptau spre Moscova, a relatat The Kyiv Independent. În urma bombardamentului, au avut loc explozii în mai multe zone, iar două aeroporturi au fost închise, scrie Gândul.

UPDATE Mulți observatori ai Rusiei continuă să spere că statul rus va ajunge să se comporte ca un actor responsabil pe scena internațională. Evoluțiile recente sugerează însă că impulsul imperial rămâne o constantă dificil de abandonat, scrie Adevărul.

UPDATE Oferta Ucrainei de a renunța la aderarea la alianța militară NATO este puțin probabil să schimbe semnificativ cursul negocierilor de pace, au declarat duminică doi experți în securitate. Propunerea a fost făcută de președintele Volodimir Zelenski în cadrul discuțiilor cu reprezentanți ai Statelor Unite privind un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia, scrie Mediafax.

UPDATE Peste 430.000 de consumatori din regiunea Odesa rămân fără curent electric, după un atac masiv al Rusiei. Noi lovituri au provocat pene de curent și în alte două regiuni – potrivit unui raport publicat, luni, de Ministerul Energiei de la Kiev și compania Ukrenergo. „Situația în sistemul energetic al Ucrainei rămâne dificilă, dar controlată. Rusia lovește zilnic obiective de generare, transport și distribuție a energiei electrice, mai ales în regiunile de frontieră și pe linia frontului” – se arată în comunicat. Ministerul a precizat că, în weekend, regiunea Odesa a fost vizată de unul dintre cele mai puternice atacuri. Rusia a lovit deliberat obiective de distribuție și transport al energiei electrice, inclusiv stații de transformare ale companiei Ukrenergo. Temporar, fără energie electrică au rămas consumatori din regiunile Odesa, Mikolaiv și Herson.

UPDATE Negocierile de pace de la Berlin dintre Ucraina și Statele Unite ale Americii au durat peste cinci ore. Potrivit surselor, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, s-a oferit să renunțe la aspirațiile țării de a adera la NATO. Discuțiile continuă și în această dimineață. Trimisul special pentru pace al Statelor Unite ale Americii, Steve Witkoff, a declarat că s-au înregistrat progrese uriașe în urma întâlnirii cu Volodimir Zelenski cu privire la planul de pace în 20 de puncte. Consilierul lui Zelenski a transmis că președintele va comenta discuțiile ulterior.

UPDATE Șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a avertizat într-un discurs separat că „situația este mai periculoasă decât am cunoscut-o în timpul carierei mele”. El a cerut o implicare mai largă a societății în apărarea națională și a avertizat că Rusia ar putea încerca să atace o țară NATO. „Războiul din Ucraina arată dorința lui Putin de a viza statele vecine, inclusiv populația civilă a acestora”, a spus Knighton. El a adăugat că scopul Moscovei este „să provoace, să limiteze, să divizeze și, în cele din urmă, să distrugă NATO”, scrie Cotidianul.

UPDATE Blaise Metreweli, noua șefă a serviciului secret britanic MI6, avertizează că Rusia reprezintă o amenințare „agresivă, expansionistă și revizionistă”. În discursul său, Metreweli a avertizat că Moscova rămâne cea mai mare amenințare pentru securitatea Regatului Unit și a aliaților săi. „Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială, sprijinul nostru este de durată. Presiunea pe care o exercităm în numele Ucrainei va fi susținută”, se arată în fragmentele discursului pe care urmează să îl susțină luni, potrivit News.ro. „Linia frontului este pretutindeni. Exportul haosului este o caracteristică, nu o eroare, a abordării rusești în ceea ce privește angajamentul internațional, și ar trebui să fim pregătiți ca acest lucru să continue până când Putin va fi forțat să-și schimbe calculele”, a adăugat Metreweli, potrivit Cotidianul.

UPDATE Șeful diplomației de la Budapesta lansează un avertisment ce are o similitudine covârșitoare cu mesajele transmise de propaganda de la Kremlin. Péter Szijjártó susține că liderii UE vor o confruntare militară cu Federația Rusă, notează Digi24.

UPDATE Guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, a anunțat că orașul Belgorod a fost lovit de o rachetă în dimineața zilei de luni, 15 decembrie. Oficialul rus a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că nu au fost raportate victime, însă infrastructura de utilități a suferit pagube semnificative.„Conform informațiilor preliminare, nu există victime. Bombardamentul a provocat avarii importante infrastructurii de utilități. Serviciile de urgență intervin pentru a elimina consecințele atacului”, a transmis Gladkov. 

UPDATE Rusia susține că a fost ținta unor atacuri cu rachete și drone în noaptea de duminică spre luni, 14 spre 15 decembrie, vizate fiind regiunea Belgorod, zona Moscovei și mai multe obiective energetice. Potrivit autorităților de la Moscova, peste 140 de drone ucrainene ar fi fost interceptate de sistemele de apărare aeriană, notează Ziare.com.

UPDATE Liderul nord-coreean Kim Jong Un a participat la o ceremonie de bun venit pentru soldații săi care s-au întors în țară după au luptat pentru Rusia în războiul cu Ucraina. Într-un discurs transmis de agenția de presă de stat KCNA, Kim Jong Un a lăudat ofițerii și soldații Regimentului 528 de Geniu al Armatei Populare Coreene (KPA) pentru comportamentul „eroic” și „eroismul colectiv” de care „au dat dovadă în îndeplinirea ordinelor emise de Partidul Muncitoresc Coreean aflat la putere”, în timpul unei misiuni de 120 de zile în străinătate. Imaginile video difuzate de presa de stat din Coreea de Nord, citată de CNN, au arătat soldați în uniformă coborând dintr-un avion, pe Kim îmbrățișând un soldat așezat într-un scaun cu rotile și soldați și oficiali adunați pentru a întâmpina trupele. KCNA a declarat că unitatea a fost trimisă la începutul lunii august și a îndeplinit sarcini de luptă și inginerie în regiunea Kursk din Rusia, în timpul războiului dintre Moscova și Ucraina.