Decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a deschide doar 12 secții de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului a stârnit nemulțumiri în interiorul instituției. Trei membri ai CEC, Vadim Filipov, Vasile Postolachi și Teodora Vangheli, au semnat o opinie separată, în care contestă hotărârea privind organizarea votului pentru cetățenii din regiunea transnistreană la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.
Cei trei consideră că măsura „limitează dreptul constituțional de vot a peste 278 de mii de cetățeni care locuiesc pe malul stâng al Nistrului și contravine principiilor egalității și nediscriminării”.
În document, Filipov, Postolachi și Vangheli citează articolul 38 din Constituție, potrivit căruia „voința poporului constituie baza puterii de stat și se exprimă prin alegeri libere, universale și egale”. De asemenea, ei amintesc că misiunea CEC, conform Codului Electoral, este „crearea condițiilor optime pentru exercitarea nestingherită a dreptului de vot”.
Potrivit datelor oficiale, în Registrul de Stat al Alegătorilor figurează 278.777 de persoane cu domiciliul în localitățile din stânga Nistrului. În scrutinele anterioare, numărul secțiilor de votare destinate acestora a fost considerabil mai mare: 47 în 2019, 42 în 2020 și 41 în 2021. Abia după modificarea Codului Electoral, în 2024 au fost reduse la 30.
„Unicul criteriu „dinamica participării alegătorilor in ultimele 3 scrutine” la care se face trimitere in proiectul de hotărâre aprobat și aplicat la stabilirea secțiilor de votare de către CEC, nu poate fi reținut pe motiv, că conform răspunsului recepționat de la IGP, în care se menționează faptul că in cadrul scrutinului prezidențial din 2024 au fost raportate incidente periculoase ce nu depindeau de voința alegătorilor, și anume, blocarea accesului către secțiile de votare prin alerte false (,,bombe” sau ,,obiect suspect”) in proximitatea podurilor, provocări pe traseele de deplasare a alegătorilor din stânga Nistrului.
Aceste circumstanțe au dus la periclitarea / îngrădirea la libera circulație și accesul alegătorilor către secțiile de votare, fapt soldat cu descreșterea numărului de alegători care au participat la scrutinul prezidențial”, se menționează în document.
În acest context, IGP a recomandat atunci constituirea a 14 secții de votare, nu doar 12.
Filipov, Postolachi și Vangheli propun că CEC ar fi trebuit să aplice și alte prevederi legale, precum posibilitatea organizării votului pe parcursul a două zile, sâmbătă și duminică, „pentru a garanta accesul celor peste 278 de mii de alegători”. Totodată, aceștia atrag atenția că reducerea secțiilor pentru transnistreni creează „o discriminare față de cetățenii aflați în diaspora”, pentru care s-au deschis sute de secții peste hotare.
TV8.md amintește că până la începerea campaniei electorale, discuțiile publice sunt dominate de ultimele decizii privind organizarea alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Una dintre cele mai controversate vizează reducerea secțiilor de vot pentru cetățenii din stânga Nistrului.
Autoritățile explică decizia prin trei motive: participarea scăzută la vot în regiune, lipsa condițiilor pentru desfășurarea campaniei electorale și riscul ca alegătorii să fie influențați de lipsa de informații și presiunile locale.
