29 august 2025, ora 22:48

Partidul Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) și-a început campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Într-un video publicat pe Facebook, unde este împreună cu o parte din echipă, președinta formațiunii, Arina Spătaru, a declarat că Republica Moldova se află „la o răscruce istorică”.

„Cetățenii noștri au plătit prea scump pentru corupția, minciunile și interesele oligarhilor care au oprit țara pe loc. În loc să ne apropiem de Europa, am fost împinși ani la rând înapoi prin sărăcie, migrație și instituții neputincioase. 

2025 este momentul schimbării decisive, pentru prima dată după mult timp, oamenii nu mai cer doar promisiuni, ci curajul de a face dreptate”, a menționat Arina Spătaru. 

Lidera ALDE a mai subliniat că formațiunea își propune să construiască o Moldovă europeană printr-un „drum curat” bazat pe reforme.

„Moldova europeană nu este un vis îndepărtat, ci un drum curat pe care trebuie să în construim împreună. Nu ne mulțumim cu lozinci despre parcursul european, noi vrem să curățăm calea spre Europa, să înlăturăm corupția, să simplificăm statul, să investim în oameni și să respectăm fiecare cetățean.

Acest program politic pentru 2025 este mai mult decât o listă de reforme. Vom aduce Moldova în Uniunea Europeană ca parte a unei comunități care garantează prosperitate, siguranță și drepturi egale”, a mai declarat Arina Spătaru. 

Lista partidului pentru scrutinul din 28 septembrie 2025 este compusă din 54 de persoane, dintre care 26 de bărbați și 28 de femei. 

TV8.md amintește că pe 29 august, în Republica Moldova s-a dat start campaniei electorale pentru alegerile parlamentare programate pe 28 septembrie. În această perioadă, partidele și candidații înregistrați la Comisia Electorală Centrală (CEC) își pot prezenta programele și mesajele pentru a convinge alegătorii.

Într-un comunicat, Comisia Electorală Centrală a îndemnat toți concurenții să desfășoare o campanie electorală în strictă conformitate cu prevederile legislației electorale.

Până acum, la scrutin au fost înregistrați 21 de candidați de concurenți electorali: patru blocuri electorale, 13 partide și patru independenți. Este vorba despre: 

• Partidul Acțiune și Solidaritate
• Partidul „Democrația Acasă”
• Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare
• Candidatul independent Andrei Năstase
• Partidul Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa
• Candidata independentă Olesea Stamate
• Partidul Național Moldovenesc
• Partidul Social Democrat European
• Partidul Mișcarea Respect Moldova
• Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”
• Blocul Electoral „Alternativa”
• Blocul Electoral „Împreună”
• Partidul Liga Orașelor și Comunelor
• Partidul Alianța pentru Unirea Românilor
• Candidata independentă Victoria Sanduța
• Partidul Alianța „Moldovenii”
• Partidul Liberal
• Blocul Electoral „Blocul Unirea Națiunii”
• Partidul „Uniunea Creștin-Socială din Moldova”
• Tatiana Crețu
• Partidul „Partidul Nostru”

18 decembrie 2025, ora 20:25

Parlamentul Moldovei propune un moratoriu pentru fermierii afectați de secetă. Un proiect de lege privind suspendarea urmăririi silite a bunurilor acestora pentru perioada 2024-2025 a fost votat în prima lectură de 88 de deputați.

Potrivit unui comunicat emis de Legislativ, moratoriul se va aplica pe o perioadă de 12 luni și va viza fermierii mici și micro, fidejusorii, membrii gospodăriilor țărănești, precum și alte persoane responsabile solidar pentru obligațiile debitorului. În această perioadă, vor fi suspendate măsurile de executare silită asupra bunurilor fermierilor, precum și calcularea dobânzilor și penalităților. 

Totodată, fermierii vor putea folosi bunurile agricole sechestrate în procesul de producție, iar recolta obținută va putea fi valorificată pentru achitarea datoriilor către creditori.

„Pentru a beneficia de aceste prevederi, fermierii trebuie să întrunească cumulativ o serie de condiții. Aceștia trebuie să fie încadrați în categoria fermierilor micro sau mici, să nu se afle în procedură de faliment sau lichidare și să nu fie incluși în lista de interdicție a subiecților subvenționării a Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură. De asemenea, fermierii trebuie să dețină sau să gestioneze terenuri agricole cu o suprafață totală de cel mult 1.800 de hectare”, explică autoritățile.

Proiectul a generat discuții aprinse în Parlament între deputații PAS și cei ai opoziției.

Vasile Costiuc, liderul fracțiunii Democrația Acasă, a făcut referire la protestele fermierilor din aceste zile de la Bruxelles și a transmis un mesaj pentru cei de acasă: „Când o să fie consolidați și solidari între ei, o să pună presiune pe orice guvernare și atunci o să reușim să avem și agricultură, și siguranță alimentară, și atunci o să ne dezvoltăm”.

Colegul său de fracțiune, Sergiu Stefanco a declarat că unica soluție pentru agricultori este „să găsim împreună cu factorii de decizie mecanisme de refinanțare”.

„Legea moratoriului practic nu rezolvă nimic, pentru că legea moratoriului trebuie să vină cu mecanisme de finanțare”, consideră deputatul.

În replică, deputatul PAS și președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, a îndemnat opoziția să nu încurce, dacă nu doresc să ajute.

„O lună de zile s-a lucrat, ca să existe un proiect prin care cu adevărat să ajutăm pe cei care sunt supuși executării”, a declarat Marian, subliniind că în ultimii 4 ani „8 miliarde de lei s-au acordat agricultorilor”.

Pe perioada moratoriului, fermierii debitori vor avea anumite responsabilități. Aceștia trebuie să păstreze bunurile agricole în stare bună de funcționare, să nu le vândă sau să le folosească drept garanții și să permită executorului judecătoresc să le verifice, raportând autorităților competente orice incident care ar putea afecta integritatea sau valoarea acestora.

Proiectul de lege urmează să fie examinat în lectura a doua, în plenul Parlamentului.

TV8.md amintește că în ședința de astăzi a Parlamentului, deputații din opoziție au solicitat ca ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, să fie audiată în plenul Parlamentului.

Anterior, pe 10 decembrie, câteva zeci de fermieri din sudul țării au pichetat sediul Guvernului, în timp ce miniștrii se aflau în ședință. Agricultorii acuză autoritățile că nu iau măsuri concrete pentru a-i sprijini în fața efectelor severe ale secetei din acest an, mulți dintre ei fiind deja împovărați de datorii acumulate în anii precedenți din aceleași motive. 

Protestatarii au cerut instituirea unui moratoriu asupra executărilor silite, precum și restituirea sumelor aferente TVA-ului și accizelor și au avertizat că dacă revendicările nu vor fi luate în considerare, vor trece la un alt nivel de protest și vor scoate utilajele agricole în stradă.

Agricultorii au criticat-o dur pe ministra Catlabuga, acuzând-o de lipsă de dialog. Deși unii dintre protestatari au parcurs sute de kilometri până la capitală, demnitara nu a ieșit atunci să discute cu ei. În schimb, le-a transmis un mesaj de la tribună.

„Am gândit un concept sau un set de instrumente prin care să putem facilita activitatea acestor fermieri, să nu avem falimente în lanț și să putem prin principiul restructurării să menținem afacerile fermierilor. În contextul protestului, pot spune că îi aștept în continuare la minister”, a subliniat ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

Declarațiile ministrei nu i-a mulțumit, însă pe agricultori.