30 august 2025, ora 22:02

Trei partide politice „Moldova Mare”, „Renaștere” și „Uniunea Centristă” rămân în afara cursei electorale, după ce instanțele de judecată au confirmat deciziile Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a nu le admite în scrutin. Judecătorii au constatat că formațiunile au încălcat prevederile Codului electoral, fie prin includerea unor candidați ineligibili, fie prin faptul că se aflau în perioada de suspendare a activității.

CEC a respins cererea formațiunii după ce a constatat că pe listă figura un candidat care cade sub incidența art. 16 alin. (2) lit. c) din Codul electoral – persoanele condamnate definitiv la închisoare sau cu antecedente penale nestinse pentru infracțiuni comise cu intenție nu pot candida.

Instanța a reținut că Partidul „Moldova Mare” nu a dat dovadă de diligență și bună-credință în verificarea eligibilității candidaților, ceea ce a dus la includerea unei persoane cu interdicție legală. Excluderea acestuia a diminuat cota de reprezentare a listei în proporție de 70% față de 30%, depășind pragul admis de legislație și făcând întreaga listă neconformă.

CSJ a subliniat că sancțiunea aplicată este proporțională și are scopul de a proteja integritatea procesului electoral. Totodată, a menționat că CEC nu poate corecta listele de candidați, întrucât acest fapt ar încălca principiul imparțialității.

Prin decizia irevocabilă, CSJ a admis recursul CEC, a casat hotărârea Curții de Apel Centru din 26 august 2025 și a respins acțiunea Partidului „Moldova Mare”.

Tot prin decizia Curții de Apel Centru, Partidul „Renaștere” rămâne în afara cursei electorale. Instanșa a respins recursul declarat de formațiune împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău, prin care a fost confirmată hotărârea Comisiei Electorale Centrale (CEC). 

Judecătorii au constatat că hotărârea CEC și decizia Curții de Apel sunt legale și întemeiate. Conform Codului electoral, în perioada în care activitatea unui partid este suspendată prin lege, acesta nu pot desfășura activități publice sau politice, participa la alegeri și utiliza resurse financiare pentru campanii.

Partidul „Renaștere” se afla sub incidența acestor restricții, motiv pentru care solicitarea sa de a fi înregistrat în alegeri nu putea fi admisă.

Tot astăzi, Curtea de Apel Centru a examinat recursul depus de Partidul „Uniunea Centristă” împotriva hotărârii (CEC), prin care formațiunea nu a fost admisă în cursa electorală. Astfel, decizia CEC rămâne în vigoare, iar partidul nu va putea participa la scrutin.

CEC a motivat că persoanele de pe poziția 1 și 3 din lista pretențiilor la funcția de deputat în Parlament nu erau eligibili, întrucât fuseseră excluși din lista altui partid după 19 iulie 2025 și nu puteau fi trecuți pe lista unei alte formațiuni. 

În plus, prin eliminarea lor, CEC a calculat că lista „Uniunii Centriste” nu mai respectă echilibrul de gen impus de lege: 70% candidați bărbați și 30% femei, în afara pragului admisibil de 60%-40%.

Potrivit Codului electoral, aceeași persoană poate fi inclusă doar pe o singură listă de partid sau poate candida independent. Regulamentul CEC din 2023, actualizat în 2025, stabilește procedurile de desemnare, însă „Uniunea Centristă” afirmă că acestea nu pot fi interpretate în defavoarea candidaților desemnați legal de formațiuni.

Decizia este irevocabilă. 

Curtea de Apel Centru decis limitarea activității Partidelor „Renaștere”, „Șansă”, „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” și „Victorie”. 

Anterior, magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au hotărât că trei partide din componența Blocului „Victorie” nu vor putea participa la alegerile parlamentare. Este vorba despre  formațiunile politice Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei (FASM), „Șansă” și „Victorie”.

Pe 19 iunie 2023, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional partidul Șor. Conform legislației, este interzisă crearea sau utilizarea altor formațiuni pentru a continua activitatea unui partid dizolvat prin hotărâre a Curții Constituționale.

TV8.md amintește că pe 29 august, în Republica Moldova s-a dat start campaniei electorale pentru alegerile parlamentare programate pe 28 septembrie. În această perioadă, partidele și candidații înregistrați la Comisia Electorală Centrală (CEC) își pot prezenta programele și mesajele pentru a convinge alegătorii.

Într-un comunicat, Comisia Electorală Centrală a îndemnat toți concurenții să desfășoare o campanie electorală în strictă conformitate cu prevederile legislației electorale.

Până acum, la scrutin au fost înregistrați 21 de candidați de concurenți electorali: patru blocuri electorale, 13 partide și patru independenți. Este vorba despre: 

• Partidul Acțiune și Solidaritate
• Partidul „Democrația Acasă”
• Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare
• Candidatul independent Andrei Năstase
• Partidul Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa
• Candidata independentă Olesea Stamate
• Partidul Național Moldovenesc
• Partidul Social Democrat European
• Partidul Mișcarea Respect Moldova
• Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”
• Blocul Electoral „Alternativa”
• Blocul Electoral „Împreună”
• Partidul Liga Orașelor și Comunelor
• Partidul Alianța pentru Unirea Românilor
• Candidata independentă Victoria Sanduța
• Partidul Alianța „Moldovenii”
• Partidul Liberal
• Blocul Electoral „Blocul Unirea Națiunii”
• Partidul „Uniunea Creștin-Socială din Moldova”
• Tatiana Crețu
• Partidul „Partidul Nostru”

14 decembrie 2025, ora 11:30

Chișinăul încearcă să rupă Autonomia Găgăuză din brațele lui Ilan Șor, iar pentru asta este decis să monitorizeze îndeaproape campania electorală pentru alegerile Adunări Populare de la Comrat, planificiate pentru 22 martie. Așa cum legislația locală nu a fost ajustată la noul Cod Electoral al Republicii Moldova, CEC spune că va avea grijă ca acesta să fie implementat și în Autonomia Găgăuză, iar asta înseamnă mai puțin spațiu de manevră pentru oamenii lui Șor. 

În 2023, Adunarea Populară a Găgăuziei a dizolvat Comisia Electorală de la Comrat, iar luna trecută le-a expirat și mandatul deputaților locali. Blocajul a fost evitat întâmplător, după ce Curtea Supremă de Justiție a declarat ilegală hotărârea de dizolvare. Experții cred că totuși, funcționalitatea comisiei electorale din regiune rămâne o provocare. 

„ Problema este cum vor putea fi găsite persoane competente care vor dori să ocupe această funcție pentru doar câteva luni de zile pentru că odată cu finalizarea alegerilor expiră și mandatul Comisiei Electorale restabilite”, a menționat directorul executiv ADEPT, Igor Boțan.

Experții mai amintesc de faptul că după expirarea mandatului Adunării Populare, în Găgăuzia nu mai are cine adapta legislația locală la Cod Electoral al Republicii Moldova, intrat în vigoare în 2024. 

„Problemele legate de finanțarea campaniei electorale, de drepturile cetățenilor trebuie să fie aceleași din păcate, noul cod electoral prevede cu totul alte reguli pentru contestații decât cele care au rămas în codul electoral al Găgăuziei, sunt un șir de probleme, dar nu cred că sunt în măsură să submineze întregul proces electoral”, a subliniat directorul executiv ADEPT, Igor Boțan.

Foștii membri au Comisiei Electorale a Găgăuziei cred că atât timp cât legislația locală se bate cap în cap cu cea națională, alegerile ar putea fi contestate.

„ Aici apare întrebarea în ce măsură pot fi confirmate rezultatele alegerilor, pentru că după părerea mea, orice rezultat, absolut oricare va putea fi contestat pentru că nu este clar cum se vor aplica legile”, a punctat fostul membru Comisia Electorală a Găgăuziei, Svetlana Mironova.

Comisia Electorală Centrală anunță că normele Codului Electoral al Moldovei vor prevala asupra celor stabilite de codul electoral al Găgăuziei.

„ Tot ce înseamnă finanțarea partidelor politice este competența exclusivă a Comisiei Electorale Centrale. Tot ce înseamnă finanțarea candidaților independenți este de competența colegilor din Găgăuzia, dar asta nu înseamnă că Comisia Electorală Centrală nu poate oferi asistență pentru a supraveghea și controla finanțarea și acestor candidați. Colegii din Găgăuzia trebuie în primul rând să reacționeze rapid și promt, inclusiv cu aplicarea sancțiunilor în cazul în care sunt încălcări”, a menționat vicepreședintele CEC, Pavel Postică.

 Unii activiști locali, însă, cred că organizarea unor alegeri libere și corecte în Găgăuzia sunt posibile doar după ce va fi clar că Ilan Șor nu mai controlează procesele din regiune. 

„ Este necesară o pauză, nu trebuie alegeri acum, trebuie de numit o persoană care să-și exercite atribuțiile până ce va fi făcută o curățenie. Acum nu este o situație ordinară. Găgăuzia este capturată de Șor, trebuie asta de recunoscut. El este un șmecher, el nu a plecat nicăieri, schemele lui funcționează și acum.CEC nu o să poată influența, pe cine o să vrea Șor acela o să fie ales deputat”, a subliniat fostul deputat al Adunării Populare a Găgăuziei, Constantin Taușanji.

Alții cred că era lui Șor a apus.

„ Eu știu pe cine acolo se va delega, ei categoric sunt împotriva influenței lui Șor aici. Nu am nicio o îndoială că ei vor face ceea ce prevede legea”, a punctat fostul deputat al Adunării Populare , Ivan Burgudji.

Locuitorii din Găgăuzia spun că au așteptări mari de la viitoarele alegeri și speră că noii deputați ai regiunii vor îmbunătăți relațiile cu Chișinăul.

„ Eu cred că certurile și conflictele au fost pentru că erau dictate de Șor și cum spunea Șor așa și făceau de aceea sper că data viitoare vor fi deputați care să gândească cu capul lor și nu cum spune un politician sau un partid de la Chișinău sau în altă parte”.

„ Jumătate din actuala competență cred că nu va mai participa în alegeri, sperăm să fie mai mulți tineri cu alte viziuni politice”.

„ Cred că situația în orice caz se va îmbunătăți, trebuie de prietenit cu autoritățile centrale pentru că este o singură republică, trebuie să trăim în pace”. 

Am întâlnit, însă, și locuitori care deplâng dispariția lu Ilan Șor din viața publică a Găgăuziei. 

„Ne chinuim, nu trăim, acest Șor ne-a dat zece mii de ruble, mulțumim, nu am cerut, nu a fost agitație electorală, pur și simplu ajutor a fost, îi suntem recunoscători și l-au luat de la noi”.

„ Eu nu mai cred pe nimeni și nu am să votez pentru nimeni ca p urmă să nu mă învinuiască de corupție electorală”. 

Nu este clară nici situația în ceea ce privește alegerile pentru bașcanul Găgăuziei. Având în vedere că nu există o sentință finală în cazul Evgheniei Guțul, funcția nu poate fi declarată vacantă. Excepție poate fi cazul în care aceasta și-ar anunța demisia din propria inițiativă. Subiectul alegerilor din Găgăuzia a fost discutat în cadrul unui club de presă organizat la Comrat de Asociația ADEPT.