01 septembrie 2025, ora 10:56

Liderul Blocului „Alternativa”, Ion Ceban, a publicat un video pe rețele sociale, în care afirmă că se află la Roma, Italia. Asta deși acesta are interdicție de intrare în spațiul Schengen, din care Italia face parte încă din 1997.

„Sunt în Italia. Astăzi am ajuns la Roma și am câteva zile pline de activități, întrevederi, evenimente, discuții despre care vom informa suplimentar”, a declarat Ceban în video.

„Ivan Ceban s-a dus în Italia ca să demonstreze că nu are chipurile interdicție în spațiul Schengen. Măi Vanea, nu merge manipularea asta. Că ți-ai făcut o viză de turist în Italia sau ce soluție ți-o fi găsit amicii lui Plaha de la București, tot indezirabil rămâi. Mai mult – obsesia asta să sfidezi statul român nu că nu o să te ajute politic, ai toate șansele să te alegi cu sancțiuni mult mai dure. Întreabă de tovarășa ta Irina Vlah. În loc să dai dovadă că te-ai spălat de gudilini, sari cu „sapa la avioane”. Nu va ajuta show-ul acesta ieftin. Mai rău chiar va fi”, a comentat, pe Facebook, președintele WatchDog, Valeriu Pașa.

TV8 a cerut o reacție de la Ministerul de Externe de la București, care a aplicat interdicția. Menționăm că Ion Ceban a contestat măsura impusă de autoritățile române.

Am încercat să obținem mai multe detalii de la consiliera pe comunicare a lui Ion Ceban, Natalia Ixari, însă nu ne-a răspuns nici la apeluri și nici la mesaje. Poliția de Frontieră a Republicii Moldova susține că nu deține informații despre situație, întrucât Ion Ceban nu are interdicția de a părăsi țara. 

Potrivit IPN, ar putea exista o explicație juridică în acest caz. În timp ce Ion Ceban nu putea obține o viză clasică Schengen de tip C, deoarece acest tip de viză i-ar fi permis libera circulație în toate statele membre, acesta ar fi putut obține o viză cu valabilitate teritorială limitată ce poate fi emisă de un stat membru și este valabilă exclusiv pentru acel stat. 

TV8.md amintește că Ion Ceban a fost interzis în România, dar și întreg spațiul Schengen timp de 5 ani. Anunțul a fost făcut pe 9 iulie, de Ministerul de Externe de la București, care menționa că decizia a fost luată din motive „ce țin de considerente de siguranță națională”.

Ulterior, ministra de Externe, Oana Țoiu, a explicat că interdicția lui Ion Ceban i-a fost aplicată din cauza legăturilor cu Rusia și a fost decisă după o documentare minuțioasă:

„Există de multă vreme documentate legături complicate ale dumnealui cu reprezentanți ai Federației Ruse. Pentru România este extrem de important ca acest tip de influență să fie limitată pe teritoriul nostru, mai ales că noi avem un număr foarte mare de cetățeni, care sunt și cetățeni români, și cetățeni ai Republicii Moldova. Este o decizie care a fost luată din rațiuni care țin de siguranța națională”.

Ceban a reacționat imediat, negând orice legătură cu Moscova:

„Acest tip de legături complicate nu există și ei cunosc acest lucru. Ca dovadă a faptului există oameni politicieni atât în România, cât și în Republica Moldova ori în statele UE care nu neapărat au legături complicate, dacă să vorbim în terminologia dumneaei, dar au chiar aceste legături deschise și nu li se întâmplă nimic. Asta este prima teză în baza căreia afirm că este o comandă politică”.

În luna iulie, Ion Ceban s-a declarat pregătit să o acționeze în judecată pe ministra de Externe a României, Oana Țoiu, în contextul declarațiilor privind interdicția sa de intrare pe teritoriul României. Edilul a calificat afirmațiile oficialei drept „halucinante” și „absurde”.

Anterior, Oana Țoiu a declarat că România nu este obligată să furnizeze toate detaliile care au stat la baza deciziei privind interdicția, ca răspuns la solicitările lui Ceban de a primi explicații oficiale. 

Comentarii la acest subiect au fost făcute și de președintele României, Nicușor Dan, care a declarat că Ion Ceban a primit interdicția de a intra în România pentru următorii cinci ani din considerente de „securitate națională”.

Ion Ceban a intrat în politică alături de Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, devenind deputat în 2011. Ulterior, a trecut la Partidul Socialiștilor, unde a fost secretar pentru ideologie și promotor al apropierii de Rusia, inclusiv prin proteste și susținerea Uniunii Vamale.

În 2019, a devenit primar al Chișinăului cu sprijinul PSRM, iar în 2021 a părăsit formațiunea pentru a lansa Mișcarea Alternativă Națională (MAN), pe care o prezintă ca o alternativă pro-europeană. 

Totuși, un raport al SUA din 2022 indică MAN ca parte a unei rețele susținute de fostul ofițer FSB, Iurii Gudilin, care ar vrea să influențeze politica de la Chișinău. În 2022, Ion Ceban declara la „Cutia Neagră” că Gudilin „nu a oferit sprijin” pentru partidul pe care l-a lansat și că „de foarte mult timp, nu a comunicat” cu acesta.

13 decembrie 2025, ora 18:00

Zilele trecute, jurnaliștii de investigație de la Recorder din România au publicat o anchetă despre situația gravă din justiția de peste Prut: presiuni politice asupra justiției, cai troieni din sistemul magistraturii, dosare pe înalți demnitari de stat compromise de procurori sau de procese de judecată interminabile. Investigația a avut ecouri și la Chișinău, iar mulți s-au întrebat dacă nu cumva și la noi e la fel. Bună prieteni, haideți să vorbim Verde-n ochi despre crocodilii justiției moldovenești care au ajuns să prindă muște. 

În Republica Moldova, situația din justiție nu arată cu mult mai bine decât cea din România. În ultimii patru ani, Procuratura Anticorupție și PCCOCS nu au livrat niciun dosar în privința vreunui demnitar de stat în exercițiu. Din această perspectivă, avem o constantă în justiție. Dosarele vin după ce demnitarii pierd puterea, nu când o dețin. E adevărat, am avut și câteva excepții - dosarele Metalferos pornite în era lui Voronin împotriva directorilor numiți de comuniști. Pe Filat încătușat pe când era deputat din coaliția de guvernare, niște viceminiștri de la Interne și Economie, săltați pe sus pe timpul lui Plahotniuc. Din 2019 încoace, am avut câteva dosare care cumva au atins activitatea ministrului Andrei Spânu, dar despre ele nu se mai aude nimic. În rest, aresturile și dosarele au țintit doar unii procurori și judecători în funcții. 

E adevărat, procurorii anticorupție au instrumentat în ultimii ani mai multe zeci de dosare legate de finanțarea ilicită a unor partide și de corupție electorală. Am avut și condamnări de deputați pentru astfel de crime. Legea procuraturii spune însă în mod clar că acești crocodili trebuie să prindă miniștri și viceminiștri, deputați, șefi de agenții de stat, conducători de întreprinderi de stat, judecători și procurori. La acest capitol, avem restanțe serioase. Crocodilii noștri, prind muște, vorba fostului șef DNA, Daniel Morar. 

Se întâmplă lucruri inexplicabile pe domeniul luptei cu marea corupție. Procuratura Anticorupție s-a închis aproape de tot după plecarea Veronicăi Dragalin și a adjunctului său Octavian Iachimovschi. Gata cu conferințele, emisiunile, aparițiile publice la forumuri. E tăcere totală, chiar dacă problemele instituționale despre care nu contenea să vorbească fosta șefă rămân nerezolvate. Fără sediu, fără echipă, fără echipamente și fără voce. Guvernul pur si simplu se încăpățânează să nu aplice normele unei legi adoptate încă în 2024 și angajamentele față de FMI privind capacitarea celei mai importante instituții de luptă împotriva corupției la nivel înalt. 

De ce procurorii nu mai prind marii corupți? E vorba de sabotaj, corupție sau demotivare? În ultimii patru ani, peste această instituție a scăpărat și tunat. Vetting, apropo promovat de 13 din cei 16 procurori anticorupție verificați deocamdată de comisie. Comisia spune că sunt integri, în pofida percepției generale că acolo e cuib de corupție. Decuplare de CNA, care a lăsat instituția fără ochi, urechi și picioare. Un PACCO care atârnă ca sabia lui Damocles peste sistem, în pofida criticilor din sistem, ale experților și din societatea civilă. Fără a exclude cazuri de sabotaj și corupție, în mod cert în instituție planează o mare demotivare. Mai ales după ce dosare ca cel al lui Igor Dodon sunt reluate de la zero în judecată, pe ultima sută de metri înainte de pronunțare. Iar dosarul unei figuri-cheie în furtul miliardului, Grigore Gacikevici, de zece ani este pe rolul primei instanței și de un an judecătorul îl audiază pe inculpat! Asemenea artificii juridice nu au mai existat.   

Vă spun Verde-n ochi: nicio democrație nu rezistă fără crocodili care vânează bivoli. Altfel riscăm să devenim și noi un paradis al infractorilor.