Începând cu 2 septembrie 2025, Asociația Presei Independente (API) și portalul MoldovaCurata.md au lansat o nouă ediție a Campaniei de informare „Pentru un Parlament Curat”, în cadrul căreia un grup de jurnaliști de investigație realizează, în baza unor criterii de integritate, profilurile pentru 50 de candidați ai partidelor și blocurilor cu cele mai mari șanse de accedere în Parlamentul Republicii Moldova și ale unor candidați independenți. Primele 10 profiluri au fost publicate și pot fi citite în variantă completă pe portalul MoldovaCurată.md. Mai jos vă prezentăm o variantă sintetizată:
Referitor la Dorin Recean, actual prim-ministru și cap de listă a formațiunii PAS, jurnaliștii scriu că anterior a făcut parte din Guvernul PLDM, condus de Vlad Filat, fiind ministru de Interne, și s-a remarcat în 2013 printr-un episod controversat, în care îi dădea indicații șefului Serviciului Fiscal de Stat referitor la un agent economic. „Eu te-am rugat un lucru, dacă există probleme, adă-l și eu am să-l trăsnesc cu capul de asfalt și am să-l trăsnesc cu capul de perete” – asta se aude spunând Dorin Recean într-o interceptare telefonică scursă din dosarul penal în care era investigat la acel moment fostul șef al Fiscului. În februarie 2022, când a fost numit consilier prezidențial al Maiei Sandu, Recean a explicat pentru ZdG: „Da, există un fragment selectat intenționat al unei înregistrări, în care mă exprim foarte dur [apropo, fără înjurături], în momentul în care opream un abuz. Discuția a fost publicată la comanda lui Plahotniuc pentru a mă discredita în perioada acțiunilor poliției legate de multiplele scheme de la Moldtelecom și alte întreprinderi de stat, interpelările Interpol, eliminarea din sistem a oamenilor cu plic de la oligarh, ilegalitățile de la tragedia din Pădurea Domnească. Asta deranja”. Referitor la averi, după cum a scris Ziarul de Gardă anterior, familia Recean locuiește într-o casă la sol, amplasată în orașul Codru din municipiul Chișinău, construită pe un teren cumpărat de familia sa la mijlocul anilor ’90. Valoarea de piață a imobilului este de 4,5 milioane de lei. Familia Recean deține o vilă în România, cu o suprafață de 97 de metri pătrați, pe care a achiziționat-o la 7 octombrie 2021. Informații detaliate relevante despre averea și activitatea candidatului Dorin Recean citiți în continuare aici.
Profilul candidatului Igor Dodon cuprinde informații noi despre cauzele penale în care sunt investigate fapte referitoare la activitatea sa și a partidului său. De exemplu, despre dosarul „Banii din Bahamas”, pornit în urma unei investigații făcute de RISE Moldova, Procuratura Anticorupție anunță că este abia la etapa de urmărire penală. „În prezent, Procuratura Anticorupție desfășoară urmărirea penală într-o cauză penală pornită în temeiul art. 243 alin. (3) lit. b) din Codul penal, la care au fost conexate ulterior mai multe alte cauze penale. În cadrul acestor investigații sunt examinate inclusiv acțiunile companiei menționate, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de spălare a banilor. Cauza penală este încă la faza de urmărire penală din motivul complexității și necesității administrării unui număr extins de probe”, a comunicat jurnaliștilor, la cerere, Procuratura Anticorupție în august 2025. Referitor la dosarul „Sacoșa”, Procuratura Anticorupție a informat în luna februarie 2025 că a finalizat prezentarea probelor în acest dosar, Dodon fiind învinuit că, „urmărind promovarea intereselor lui Plahotniuc Vladimir și Iaralov Serghei, care au creat și conduceau o organizație criminală și care aveau interesul de a controla procesele politice, sociale și economice din R. Moldova, precum și de a se eschiva de la răspundere penală în Federația Rusă, a pretins și a acceptat de la aceștia bani în sumă de la 600.000 până la 1.000.000 dolari SUA. Suma menționată era pretinsă de către Igor Dodon pentru achitarea cheltuielilor curente ale partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, inclusiv pentru achitarea salariilor angajaților aceluiași partid”. Igor Dodon a declarat anterior că toate dosarele penale intentate împotriva sa sunt un „dezmăț juridic”, și a învinuit guvernarea și pe președinta Maia Sandu că s-ar afla în spatele intentării acestora, acuzații respinse de șefa statului și PAS. Mai multe informații găsiți aici.
Despre liderul Mișcării Alternativa Națională, cap de listă al Blocului „Alternativa”, Ion Ceban, jurnaliștii notează că acesta a evoluat de la comunist, apoi secretar pentru ideologie al Partidului Socialiștilor și lider al protestelor anti-UE, până la simpatizant declarat al integrării europene și al limbii române. În 2014, era unul dintre susținătorii referendumului nerecunoscut privind independența Găgăuziei și aderarea la așa-numita uniune vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. În 2025, la lansarea blocului „Alternativa”, declară deja că formațiunea va pleda pentru „integrarea europeană ca obiectiv major al țării”, că „vorbim și scriem în limba română” și că „știm că există un război și o agresiune la Est împotriva Ucrainei”. Referitor la eventuale investigații penale care ar exista în privința lui Ion Ceban, atât Procuratura Anticorupție, cât și CNA, au evitat să ofere un răspuns fără echivoc. „Cu referire la demersul dumneavoastră, potrivit conținutului formulat, punctăm faptul că informația solicitată nu cade sub incidența Legii nr. 148/2023 privind accesul la informațiile de interes public”, a comunicat CNA în august 2025. Întreg profilul candidatului Ion Ceban îl puteți citi aici.
Un alt lider de formațiune din Blocul „Alternativa”, Mark Tkaciuck, la fel a fost comunist perceput ca „ideolog al PCRM”, dar astăzi face parte dintr-un bloc ce se declară pro-european. Jurnaliștii scriu că în februarie 2014, Tkaciuk critica UE, susținând că „Vestul propune țârilor din Estul Europei să-l aleagă nu în calitate de punct de orientare pentru dezvoltare, ci în calitate de stăpân” și numea Parteneriatul Estic „un model tipic şi cinic al fățărniciei UE”. În iunie 2023, Marc Tkaciuk a fost surprins la Ambasada Federației Ruse de la Chișinău, unde a mers să sărbătorească ziua națională a statului agresor. Fostul comunist a declarat atunci că a acceptat invitația, în pofida faptului că ar fi împotriva războiului și ar susține integritatea teritorială a Ucrainei. Cum a comentat Tkaciuk vizita la Ambasadă, dar și alte informații despre el, găsiți aici.
Ion Chicu, al treilea lider de partid din blocul „Alternativa”, s-a remarcat prin atacuri verbale la adresa României pe vremea când era prim-ministru (2020), prin încălcarea interdicțiilor stabilite de Guvernul său în timpul pandemiei de COVID-19, dar și prin atacuri la adresa jurnaliștilor. Întreg profilul candidatului îl puteți citi aici.
Un alt profil publicat în campania „Pentru un Parlament Curat 2025” este al Irinei Vlah, candidată pe lista Blocului „Patriotic al socialiștilor, comuniștilor, inima și viitorul Moldovei”. Fosta bașkană în două mandate a autonomiei găgăuze s-a remarcat printr-un stil de viață aparent mai prosper decât i-a permis salariul de bugetară. Jurnaliștii au calculat costurile garderobei sale pentru anul 2022, care cuprindea haine ale brandurilor scumpe, a căror valoare totală depășea veniturile ei legale, dar au remarcat și faptul că Vlah și fiica sa trăiesc în apartamente primite drept donație de la rude – de la mama pensionară și de la fratele candidatei. Cum a explicat Irina Vlah donațiile, dar și alte informații, citiți aici.
Colegul de Bloc al Irinei Vlah, Vasile Tarlev, fost prim-ministru într-un guvern comunist, a primit o distincție de stat importantă de la Vladimir Putin, face des vizite la Moscova, capitala unui stat agresor, și este suspectat că ar fi „omul lui Ilan Șor”, relație pe care nu a negat-o vreodată foarte explicit. Tarlev este cel care a început demolarea stadionului republican, pentru a-l reconstrui, însă locul a rămas și acum în paragină. Cum răspunde Vasile Tarlev la întrebările despre stadion, precum și alte informații despre el, citiți aici.
Un candidat care a fost implicat în acuzații de aplicare a violenței este Grigorii Uzun, și el parte a „Blocului patriotic”. Uzun a fost deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei și s-a remarcat printr-un limbaj suburban la adresa unui coleg. El are un apartament în Rusia, acolo unde a locuit înainte să intre în politica din Republica Moldova, însă în ultimii ani nu a avut un loc de muncă. Alte informații despre activitatea candidatului găsiți aici.
Femeia de afaceri din autonomia găgăuză Maria Acbaș candidează pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate, o formațiune pro-europeană, chiar dacă anterior a făcut parte din Partidul Congresul Civic, al cărui lider, Mark Tkaciuk, era la acel moment un anti-european convins. Maria Acbaș deține două companii specializate în producerea și procesarea laptelui și peste două mii de terenuri. Numele ei este legat de un episod din anul 2021 la limita legii pentru a influența rezultatul electoral al unui candidat la alegerile din Adunarea Populară. Mai multe informații citiți aici.
Dirijorul Orchestrei „Lăutarii”, Nicolae Botgros, candidează și el pe lista PAS, deși anterior a susținut Partidul Democrat și chiar a candidat în anul 2019 din partea acestei formațiuni, controlată atunci de Vladimir Plahotniuc. Deși a acumulat semnături și a fost înregistrat drept candidat pe o circumscripție din sudul țării, s-a retras din cursă. Nicolae Botgros a avut și alte episoade de colaborare cu Partidul Democrat. În 2018, după ce l-a susținut la lansarea în campania din 2018 pe democratul Pavel Filip, a primit de la guvernul condus de acesta permisiunea de a construi în zona verde a Palatului de cultură al Feroviarilor un centru cultural, cu spații locative și comerciale, pe un teren pe care îl primise încă în 2007 de la Guvernul Tarlev. Presa a scris atunci că urmau a fi construite două blocuri, amenajate peste 40 de locuri de parcare subterană și 10 în fața centrului cu menire culturală. Solicitat acum, în august 2025, să comenteze tranzacția, Nicolae Botgros a spus: „Nu s-a mai făcut nimic, pentru că eu n-am bani pentru așa edificiu. Am avut un sponsor pe care l-am pierdut. Când s-a schimbat prim-ministrul el s-a temut să investească. Acum acolo s-au construit case de locuit”. El a adăugat că în prezent terenul nu mai este în proprietatea sa, iar în schimb a primit „un procent, acolo” din vânzarea apartamentelor. Mai multe informații despre candidatul Nicolae Botgros găsiți aici.
În zilele următoare, în campania „Pentru un Parlament Curat 2025” vor fi publicate și alte profiluri de integritate ale candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.
