Armata israeliană a anunțat joi că deține controlul a 40% din orașul Gaza, pe fondul intensificării ofensivei împotriva Hamas, în timp ce bilanțul victimelor continuă să crească. Între timp, un oficial de rang înalt a acuzat Israelul de genocid, provocând o reacție virulentă din partea autorităților israeliene, care au calificat declarațiile drept „propaganda Hamas”. Statele Unite, prin vocea ambasadorului lor, au reafirmat legătura „spirituală și de valori” cu Israelul și s-au arătat deranjate de gesturile unilaterale ale unor aliați europeni.

În paralel, guvernul Libanului analizează un plan de dezarmare a Hezbollah, elaborat de armată și susținut de SUA, care riscă însă să destabilizeze scena politică internă. Documentul propune ca toate grupările armate să predea armele până la sfârșitul anului, dar rămâne de văzut dacă miniștrii pro-Hezbollah vor permite continuarea discuțiilor sau vor bloca inițiativa.

UPDATE Comisia Europeană s-a disociat vineri de declarațiile vicepreședintei sale executive, Teresa Ribera, în care aceasta a făcut referire la „genocidul din Gaza”, ceea ce a determinat guvernul israelian să afirme că politiciana spaniolă face „propagandă pentru Hamas”, informează EFE, conform Agerpres. 

UPDATE Armata israeliană a anunțat joi că a preluat controlul a 40% din orașul Gaza, iar Apărarea Civilă locală a raportat 64 de morți în raidurile israeliene pe teritoriul palestinian devastat de război, informează AFP, conform Agerpres. La aproape doi ani de la începerea războiului, declanșat de un atac fără precedent al mișcării islamiste palestiniene Hamas împotriva Israelului pe 7 octombrie 2023, armata israeliană și-a intensificat bombardamentele și operațiunile terestre în orașul Gaza în ultimele săptămâni. Însă nici armata, nici guvernul lui Benjamin Netanyahu nu au anunțat public începerea ofensivei majore de capturare a orașului, așa cum este prevăzută într-un plan aprobat în august. Potrivit purtătorului de cuvânt al Apărării Civile, Mahmoud Bassal, dintre cei 64 de palestinieni uciși joi, 30 au fost uciși în atacuri în orașul Gaza (nord), pe care armata îl prezintă drept ultima fortăreață majoră a Hamas în teritoriul palestinian. „Astăzi, controlăm 40% din orașul Gaza”, a anunțat purtătorul de cuvânt al armatei, Effie Defrin, într-o declarație televizată. „Operațiunea va continua să se extindă și să se intensifice în zilele următoare... Vom crește presiunea asupra Hamas până la înfrângerea sa”, a adăugat el.

UPDATE Ministerul israelian de externe a criticat-o pe Teresa Ribera, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, calificând-o drept marioneta Hamas, după ce aceasta a descris acțiunile Israelului în Gaza drept genocid, transmite Mediafax. „Condamnăm cu fermitate acuzațiile nefondate formulate de vicepreședintele executiv al Comisiei Europene”, a declarat ministerul de externe într-o postare pe X joi seara. „Prin acest gest, Ribera s-a transformat într-un purtător de cuvânt al propagandei Hamas”. „În loc să repete calomnia sângeroasă a „genocidului” răspândită de Hamas, Ribera ar fi trebuit să ceară eliberarea tuturor ostaticilor și ca Hamas să depună armele, astfel încât războiul să poată lua sfârșit”, a adăugat ministerul.

UPDATE Finlanda se alătură unei declarații privind soluționarea pașnică a problemei palestiniene și implementarea soluției celor două state, a anunțat vineri țara nordică într-un comunicat. Declarația este rezultatul unei conferințe internaționale desfășurate la ONU în luna iulie, găzduită de Arabia Saudită și Franța, cu privire la conflictul ce durează de zeci de ani. Statele Unite și Israelul au boicotat evenimentul. „Procesul condus de Franța și Arabia Saudită este cel mai important efort internațional din ultimii ani pentru crearea condițiilor necesare unei soluții bazate pe două state”, a declarat pe X (fostul Twitter) ministrul finlandez de externe, Elina Valtonen, conform Reuters.

UPDATE Administraţia americană a condamnat decizia fondului suveran al Norvegiei, evaluat la aproximativ 2.000 de miliarde de dolari, de a-şi vinde participaţia la compania americană Caterpillar din cauza îngrijorărilor legate de încălcarea drepturilor omului în zone de conflict, transmite CNBC, conform News.ro. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a transmis că Washingtonul este „foarte îngrijorat” de această hotărâre, pe care o consideră bazată pe acuzaţii nelegitime” la adresa Caterpillar şi a guvernului israelian. Fondul norvegian, cel mai mare din lume, a anunţat recent că îşi va retrage investiţiile din compania americană, precum şi din cinci bănci israeliene, invocând riscul ca acestea să fie implicate în încălcări grave ale drepturilor omului în zone de conflict. Ministrul norvegian de finanţe Jens Stoltenberg a subliniat că guvernul de la Oslo nu se implică în selectarea companiilor şi că deciziile sunt luate independent de Banca Centrală şi de consiliul etic al fondului. Totodată, el a precizat că în discuţiile recente cu consilierul economic al preşedintelui Trump nu s-a abordat subiectul fondului suveran.

UPDATE Statele Unite le-au transmis altor țări că recunoașterea unui stat palestinian va genera și mai multe probleme, a declarat joi secretarul de stat american, Marco Rubio, conform Reuters. „Le-am spus tuturor acestor țări, le-am spus clar: dacă faceți această recunoaștere, e ceva fals, nici măcar nu e real — dacă o faceți, veți crea probleme,” a declarat Rubio din Quito, unde s-a întâlnit cu președintele Daniel Noboa și cu omologul său ecuadorian.

UPDATE Ambasadorul american în Israel, Mike Huckabee, a declarat într-un interviu pentru NBC News că SUA și Israelul împărtășesc aceleași valori și sunt „legate prin războiul din Gaza”, unde atât israelienii, cât și americanii au fost victime ale atacurilor Hamas, transmite Mediafax. „Suntem conectați la Israel prin acest război, pentru că nu doar Israelul a fost atacat, ci și americanii”, a spus Huckabee. În interviul acordat NBC News, Huckabee, un pastor baptist de 70 de ani și fost guvernator al statului Arkansas, a subliniat că vede misiunea sa diplomatică drept parte dintr-o lucrare spirituală. De la instalarea sa în funcție, pozițiile sale au fost apropiate de cele ale guvernului condus de Benjamin Netanyahu, în timp ce președintele Donald Trump a oscilat între sprijin ferm pentru Israel și apeluri la încheierea conflictului.

UPDATE Un înalt oficial al Uniunii Europene a declarat joi că operațiunile Israelului în Gaza constituie genocid — fiind primul membru al Comisiei Europene care face o astfel de acuzație.„Genocidul din Gaza scoate la iveală eșecul Europei de a acționa și de a vorbi cu o singură voce, chiar și în contextul în care protestele se răspândesc în orașele europene, iar 14 membri ai Consiliului de Securitate al ONU cer o încetare imediată a focului”, a spus Teresa Ribera, în cadrul ceremoniei de deschidere a anului academic la Universitatea Sciences Po din Paris, conform Reuters.

UPDATE Guvernul libanez discută vineri un plan elaborat de armată pentru dezarmarea Hezbollah, o mișcare considerată foarte riscantă dat fiind climatul politic extrem de sensibil la nivel național, informează dpa, conform Agerpres. Planul a fost elaborat după ce guvernul libanez a adoptat la începutul lui august o inițiativă susținută de SUA care îndeamnă la dezarmarea tuturor milițiilor până cel târziu la sfârșitul anului și la transferarea tuturor armelor sub controlul statului. Nu se știe deocamdată dacă miniștrii din partea Hezbollah și aliatului său, Mișcarea Amal, vor permite continuarea dezbaterii sau vor bloca luarea unei decizii. O retragere a membrilor Hezbollah din guvern ar putea cufunda Libanul într-o nouă criză politică.

UPDATE Un cutremur cu magnitudinea de 5,6 grade a lovit joi sud-estul Afganistanului. Este al treilea seism puternic produs în aceeași regiune de la începutul săptămânii. Naqibullah Rahimi, purtător de cuvânt al departamentului de sănătate din provincia Nangarhar, a declarat că epicentrul cutremurului a fost într-o zonă îndepărtată, Shiwa, lângă graniţa cu Pakistanul, iar rapoartele iniţiale indică pagube în Barkashkot, deşi detaliile sunt încă în curs de colectare, transmite Adevărul. Din cauza faptului că locuințele sunt construite în mare parte din lut uscat, piatră și lemn, multe familii au ales să rămână în aer liber, temându-se să se întoarcă în casele lor, în condițiile în care replicile continuau să se producă la intervale regulate. Potrivit Oficiului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare, aceste locuințe oferă o protecție redusă împotriva cutremurelor, mai ales că terenul a fost slăbit de ploile abundente din ultimele zile. Afganistanul este vulnerabil la seisme devastatoare, în special în regiunea muntoasă Hindu Kush, unde plăcile tectonice indiană și eurasiatică se intersectează.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.