Vinurile pe care nu le găsești în fiecare magazin sunt vedetele unui festival dedicat, deschis, astăzi, în curtea Muzeului Național de Istorie. Vorbim despre operele de artă a 40 de vinificatori, care produc vinuri de autor în ediții limitate. Evenimentul a adunat sute de vizitatori, dornici să guste din licori rare și unice, într-o atmosferă relaxantă.
Acest roze a atras ca un magnet vizitatorii la taraba lui Geo Lupașcu. Vinificatorul spune că nu produce decât cinci mii de sticle pe an, ceea ce-l plasează în categoria producătorilor mici. Doar că Geo nici nu și-a propus să crească în volum, atât timp cât este pasionat de experimente.
Geo Lupașcu, vinificator: „Noi facem diferite tipuri de vinuri și fiind vinificatori mici îndrăznim să facem și mai neobișnuite. Pentru că riscurile pentru noi nu sunt atât de mari ca la o cramă mare. Am experimentat cu vinurile roze, care sunt mai expresive la culoare deoarece facem cupajul din mai multe tipuri de soiuri de struguri.”
Deși produce vin de 18 ani, Eugeniu Hartea și-a transformat pasiunea în afacere recent. Împreună cu soția au dezvoltat propriile mărci - șase la număr.
Eugeniu Hartea, vinificator: „Avem un roze din soiul Malbec. Tot din el, am făcut și roșu. Un cupaj se numește șoimii, făcut din soiuri europene. S-a primit un vin foarte puternic în aromă și în gust. L-am numit șoim pentru că este o pasăre puternică și ageră.”
Și dacă pentru unii producerea vinurilor este o afacere, pentru alții doar plăcere. Deja de șase ani, Grigore Berzan experimentează în acest domeniu, alături de prietenul lui.
Grigore Berzan, vinificator: „Cât de banal nu ar suna. Nouă foarte mult ne plac vinurile și mereu căutam deosebirea în fiecare vin. A fost o provocare pentru noi să încercăm să facem și noi ceva interesant.”
Vinul nu se să peste cap, ci se savurează cu înghițituri mici, spun somelierii. Și indiferent de cât de bun nu ar fi, el poate provoca și dureri de cap, dacă nu-i știi măsura. Și ata nu e tot. Vinul te răsfață dacă știi să-i respecți și regulile lui.
Dan Prisăcaru, vinificator: „În primul rând trebuie să avem unealta corectă, un pahar de vin corect. Dar și să le servim la temperatura corectă, în funcție de tipul de vin. Vin spumant trebuie să fie la șapte grade, un vin alt între 9 și 10 grade, vin roșu la 16 - 18 grade. Vinul se servește întotdeauna în companie.”
Printre vizitatori, am întâlnit și turiști din România, Ucraina și Germania. Toți ne-au spus într-o voce că au rămas impresionați.
„Cele de producție mică sunt mult mai bune. Este părerea mea. Eu am lucrat în Spania 20 de ani și am văzut acolo vinuri moldovenești și chiar am băut cu prietenele mele.”
„- Ce faceți în Moldova? - Am venit în vacanță și pentru un vin bun. - Vă place vinul nostru? Este gustos? - Foarte.”
„Pot să spun la sigur că niciun vin nu se asemănă. Adică, fiecare are ceva deosebit. Ne bucurăm și îi felicităm că avansează.”
„Sunt aici ca să descopăr ceva nou. Adică vinuri noi pe care nu le-am gustat anterior.”
„Ne place vinul de autor, mai mic în producție. Ei au posibilitatea să încerce tehnologii noi. Încercăm să degustăm, în măsura posibilităților, mai des.”
La ediția din acest an, oameni au putut descoperi 40 de crame locale și loturile lor rare.
Ștefan Iamandi, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului: „Să-și prezinte aici vinurile, să comunice cu comunice cu consulatorii și să deguste aceste vinuri unice. Le izbutește prin prisma faptului că ei sunt aceea care urmăresc trend-urile, vin cu noutăți și chiar sparg gheața pentru că prezintă vinuri noi și neobișnuite.”
Vinurile de autor pot fi cumpărate la prețuri ce pornesc de la 150 de lei, dar ajung și la 450 de lei. Există, însă, și alte opțiuni.
Elena Tomescu, administratoarea Asociației Micilor Producători de Vinuri din RM: „Accesul la festival este liber, dar în cazul în care vizitatorul vrea să primească un pahar și zece tichete pentru degustare, poate să se apropie. Biletele sunt în vânzare chiar și în cadrul evenimentului.”
Mâine va fi cea de-a doua zi a festivalului dsfășurat pentru al treilea an consecutiv.
