16 septembrie 2025, ora 13:23

Constantin Țuțu nu ar putea reveni acasă după eliberarea din penitenciarul în care a fost deținut împreună cu Vlad Plahotniuc. Acesta ar avea interdicția de a părăsi Grecia, susține avocatul său. Totuși, la noua ședință de astăzi, în dosarul de îmbogățire ilicită a fostului democrat, procurorul de caz a declarat că are dovezi precum că Țuțu s-ar afla în stânga Nistrului.

La această ședință a avut loc un schimb de replici între partea acuzării și apărării. Avocatul lui Constantin Țuțu, Ion Negura, a declarat că acesta are măsură restrictivă în Grecia, care nu-i permite să părăsească statul.

Totuși, potrivit procurorului de caz, Elena Cazacov, Țuțu s-ar afla în regiunea transnistreană, existând și dovezi în acest sens. Aceasta a prezentat și un demers judecătorului, în care a solicitat ca acesta să fie dat în căutare internațională.

Avocatul inculpatului spune însă că nu are informații despre acest lucru, deși clientul său și-ar fi cumpărat anterior bilet către Moldova. Potrivit lui, Țuțu a făcut acest lucru, fiindcă nu s-a așteptat ca autoritățile de acolo să-i aplice interdicție.

Judecătorul a încheiat ședința de astăzi, dându-i timp avocatului său să facă cunoștință cu acest demers, dar și să vină cu probe ce ar demonstra că Țuțu nu poate părăsi statul elen.

Următoarea ședință este planificată pentru 22 septembrie, la 11:30.

TV8.md amintește că Vladimir Plahotniuc a fost reținut pe aeroportul din Atena, pe 22 iulie, împreună cu Constantin Țuțu. O zi mai târziu, procurorii eleni au emis mandate de arest pe numele acestora. 

Pe 24 iulie, Procuratura Generală a transmis autorităților elene cererea oficială de extrădare doar pe numele lui Plahotniuc. Constantin Țuțu ar fi refuzat extrădarea în Federația Rusă, după o solicitare venită de la Moscova.

Conform unei liste publicate de poliție, Țuțu ar avea 5 documente emise de autoritățile române și bulgare pe numele lui Sili Andrie. Fostul deputat este învinuit de huliganism într-un dosar de omor, iar în celălalt de trafic de influență, îmbogățire ilicită și fals în declarațiile de avere. Acesta se declară nevinovat.

08 decembrie 2025, ora 12:17

Jurnalista TV8, Viorica Tătaru, a câștigat Premiul Național de Etică și Deontologie jurnalistică din acest an. Este pentru prima dată când distincția este oferită unei persoane și nu unei redacții. Prezentă la Forumul Mass-Media 2025, jurnalista a declarat că primește această recunoaștere cu multă emoție, dar și responsabilitate.

„A fost neașteptat și vă mărturisesc că am emoții foarte mari. Primesc acest premiu cu mare responsabilitate, pentru că etica și deontologia jurnalistică nu îndeamnă doar niște reguli scrise într-un cod, ci înseamnă ceva mult mai personal. Este despre cum dormi noaptea după ce realizezi un material, este despre cum te uiți în ochii oamenilor după ce publici acel material, este despre cât de sincer poți spune am făcut tot ce mi-a stat în puteri ca să fiu corectă. 

Acest premiu este și un contract cu mine însămi de a fi în continuare echidistantă, atentă, de a pune întrebări incomode. Nu promit să nu fac greșeli, dar să învăț din ele, să le corectez și să mi le asum de fiecare dată”, a declarat Viorica Tătaru. 

Aceasta a ținut să-i mulțumească colegului și partenerului său, Andrei Captarenco, pentru sprijin: „am reușit să creștem și să înfruntăm împreună greutățile”.

Premiul i-a fost oferit de Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Experți și Experte a Consiliului de Presă. Aceasta a menționat că:

„Este pentru prima dată când Consiliul de Presă oferă premiul unei persoane. Până acum l-au primit doar redacții. La alegerea câștigătoarei, membrii CEE au apreciat în mod special modul în care jurnalista Viorica Tătaru se comportă pe teren, unde tratează subiecte grele, sensibile - conflicte, proteste, războaie. 

Peste tot și-a tratat intervievații cu respect, indiferent de condiția umană a fiecăruia, a ținut cont de demnitatea și sentimentele lor. Premiul trebuie perceput deopotrivă ca o apreciere, dar și un angajament de a respecta deontologia profesională în continuare”.

La ediția 2025 a concursului au fost admise 12 instituții media și 9 jurnaliști, nominalizați de consumatori de media și de un grup de experți constituit de Consiliul de Presă. 

Premiul Național de Etică şi Deontologie jurnalistică a fost instituit de Consiliul de Presă din Republica Moldova în anul 2015 şi este acordat anual în scopul promovării principiilor etice şi deontologice şi în semn de recunoaștere a meritelor instituțiilor mass-media și jurnaliștilor în acest domeniu.