Rusia testează liniile roșii ale NATO, într-un joc nesăbuit, prin care vrea să arate că Articolul 5 privind apărarea reciprocă nu va funcționa. Vladimir Putin, “mai mult decât dispus să facă pariuri nesăbuite”, crede că SUA nu ar interveni să își apere partenerii în caz de agresiune, dar ignoră determinarea celorlalți aliați europeni, notează Financial Times. Mai mult, președintele rus Vladimir Putin a declarat că Moscova este pregătită să răspundă la „orice amenințări strategice” din partea Occidentului nu prin cuvinte, ci prin „măsuri militare și tehnice”. Între timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a ajuns luni la New York, unde va participa la evenimentele de nivel înalt ale celei de-a 80-a sesiuni a Adunării Generale a ONU. Este programată și o întâlnire cu Donald Trump.

Ucraina a lansat atacuri cu drone asupra Moscovei în noaptea de luni, a declarat primarul Serghei Sobianin, adăugând că zeci de aeronave fără pilot au fost doborâte. Între timp, analiștii se întreabă dacă „Linia de Apărare Baltică” va putea opri tancurile Rusiei, comparând inițiativa cu o nouă „Linie Maginot”, un sistem de fortificații construit de Franța în perioada interbelică, între 1929 și 1938, pentru a proteja țara de o posibilă invazie germană. Pe de altă parte, Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse acuză Uniunea Europeană, citând doar “informații primite de SVR” și fără a prezenta nicio dovadă, că se pregătește „să ocupe” Republica Moldova. Totodată, Ucraina se pregătește pentru o toamnă grea în regiunea Donețk, iar ministrul suedez al Apărării a cerut Europei intensificarea pregătirii pentru un război armat.

UPDATE Alegerile parlamentare din Republica Moldova au o miză uriașă nu doar pentru Chișinău, ci și pentru România și pentru întregul parcurs european al regiunii, spune Mircea Geoană. În opinia sa, scrutinul de duminică este o veritabilă confruntare geopolitică între Est și Vest, în care Rusia își joacă toate pârghiile pentru a-și păstra influența în spațiul post-sovietic.

UPDATE Donald Trump a spus la ONU că războiul din Ucraina nu ar fi început dacă el ar fi fost preşedinte”, subliniind că Moscova „a ratat o victorie în trei zile” şi că acum conflictul, după trei ani şi jumătate, produce „între 5.000 şi 7.000 de morţi pe săptămână”. El a acuzat statele europene, inclusiv membre NATO, că finanţează războiul prin continuarea achiziţiilor de energie din Rusia, scrie ZF.

UPDATE Partenerii vestici ai Ucrainei sunt îngrijorați de tendințele autoritare ale lui Zelenski și de modul în care președintele centralizează puterea în mâinile lui și ale colaboratorilor săi. Dar, în același timp, aceste temeri nu au fost exprimate public, ci doar privat, ca propaganda rusă să nu profite, scrie Politico.

UPDATE Forțele ucrainene au atacat stația de dispecerat liniar de producție 8-N din apropierea satului Naitopovici din regiunea Briansk a Rusiei, în noaptea de 23 septembrie, a relatat Statul Major General al Ucrainei. Vestea vine în contextul în care Ucraina își intensifică atacurile împotriva infrastructurii petroliere rusești, o sursă cheie de venit care ajută Moscova să își finanțeze invazia totală

UPDATE Consiliul Nord-Atlantic al NATO, ce reunește toți cei 32 de membri, a transmis într-un comunicat „condamnă cu fermitate” încălcarea „periculoasă” de către Rusia a spațiului aerian estonian, săptămâna trecută, relatează The Guardian și agențiile de presă. 

UPDATE Guvernul norvegian a declarat marţi că avioane ruseşti au încălcat spaţiul aerian al ţării scandinave de trei ori în 2025, incidente pe care Oslo le-a calificat drept „inacceptabile”, relatează AFP, preluată de Agerpres. 

UPDATE Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marți că Europa se confruntă cu un „model” de amenințări la frontierele sale, după ce dronele au perturbat traficul aerian în Danemarca și Norvegia peste noapte, relatează Politico.

UPDATE SUA reafirmă angajamentul față de apărarea colectivă a NATO, după ce avioane militare ruse au încălcat spațiul aerian al Alianței, stârnind neliniște în capitalele de pe flancul estic. Declarația a fost făcută de secretarul de stat Marco Rubio, citat de Bloomberg.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a transmis marți, într-o conferință de presă, că alianța este „pregătită și hotărâtă să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat”, după ce săptămâna trecută avioane militare rusești au încălcat spațiul aerian al Estoniei. Declarațiile vin în urma reuniunii Consiliului Nord-Atlantic, desfășurată în această dimineață, unde a fost analizată incursiunea rusească în Estonia, dar și incidentele recente din Danemarca și Norvegia, notează Spotmedia.

UPDATE Parlamentul lituanian (Seimas) a votat marţi amendamente la legislaţia existentă pentru a permite forţelor armate ale ţării baltice, membră NATO şi având graniţă cu Rusia şi Belarus, precum şi cu Polonia, să neutralizeze mai rapid şi mai uşor dronele ce reprezintă o ameninţare pentru spaţiul aerian naţional, scrie Digi24.

UPDATE Rusia a anunțat marți, 23 septembrie, că nu este implicată în survolarea aeroportului din Copenhaga de către drone care au blocat luni seară traficul aerian timp de patru ore, relatează AFP.

UPDATE Premierul polonez Donald Tusk a anunţat marţi că ţara sa îşi va redeschide săptămâna aceasta graniţa cu Belarus, după ce fusese închisă la începutul lunii septembrie ca răspuns la exerciţiile militare comune dintre Rusia şi Belarus, relatează AFP.

UPDATE Kremlinul a respins marți avertismentul formulat de Polonia că va doborî următoarele aparate de zbor rusești care îi vor încălca spațiul aerian, relatează EFE.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va solicita aliaților săi un sprijin mai mare în timpul discursului său la ONU și al întâlnirii cu Donald Trump, dar, în culise, Kievul se pregătește pentru o nouă fază a războiului, una în care Ucraina se va baza mai mult pe propriile forțe, transmite agenția Reuters, citată de BBC.

UPDATE  Ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, a cerut marţi Europei să intensifice pregătirile pentru un conflict armat, având în vedere ameninţarea reprezentată de Rusia, scrie Digi24.

UPDATE Președintele Donald Trump susține marți un discurs important în fața Adunării Generale a Națiunilor Unite, cu ocazia celei de-a 80-a sesiuni anuale a forului internațional, începând cu ora 16:00 (ora României). Potrivit Casei Albe, Trump va aborda subiecte fierbinți precum războiul din Gaza, recunoașterea statului palestinian și conflictul dintre Rusia și Ucraina. „Discursul președintelui se va concentra pe reafirmarea forței Americii în lume. Va evidenția cum instituțiile globaliste au degradat ordinea mondială și va prezenta o viziune clară și constructivă pentru viitor”, a declarat luni secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, scrie Mediafax.

UPDATE Autorităţile ruse au supus la tortură - inclusiv la violenţe sexuale - în mod ”răspândit şi sistematic” deţinuţi civili, în zonele ocupate în Ucraina, denunţă marţi, într-un raport, Înaltul Comisariat ONU al Drepturilor Omului (OHCHR/HCDH), care denunţă de asemenea rele tratamente şi de partea ucraineană, relatează AFP, conform news.ro.

UPDATE Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat într-un interviu la Fox News că nu crede într-un sfârșit rapid al războiului din Ucraina. Liderul turc a subliniat pierderile uriașe de ambele părți și a pus sub semnul întrebării capacitatea Europei și a SUA de a susține financiar Kievul pe termen lung. Erdogan a adăugat că NATO și UE ar trebui să adopte abordarea Ankarei, care menține relații cu ambele tabere, scrie Spotmedia.

UPDATE Armata ucraineană a înregistrat 179 de confruntări cu trupele ruse pe linia frontului, în ultimele 24 de ore, informează Ukrinform. Cele mai intense lupte au avut loc în sectoarele Pokrovsk și Novopavlivka. Rușii au lansat 3 atacuri cu rachete, 67 de lovituri aeriene și 136 de bombe ghidate. La rândul lor, forțele ucrainene au lovit două posturi de comandă, un depozit de muniții și șase zone unde erau concentrate trupe și echipamente.

UPDATE Ministrul suedez al Apărării, Pål Jonson, a afirmat că Suedia își va apăra spațiul aerian „inclusiv prin utilizarea forței, dacă va fi necesar”. Poziția fermă reflectă schimbarea tonului statelor NATO din flancul estic, mai ales după aderarea Suediei la Alianță, potrivit Știripesurse.

UPDATE Armata Națională a Republicii Moldova denunță un nou caz de dezinformare, referitor la imagini false cu militari surprinși într-un local public din Cimișlia. În realitate, aceștia sunt atașați ai apărării acreditați la Chișinău.

UPDATE 74 de persoane au fost reținute în Moldova după 250 de percheziții organizate în nordul țării, într-un dosar privind pregătirea dezordinilor în masă, coordonate din Federația Rusă. Brigada cu destinație specială „Fulger” a pus mâna pe tineri, reveniți din Serbia, unde au fost instruiți să provoace proteste violente, a precizat șeful PCCOCS. Poliția a prezentat și imagini din taberele de instruire. Printre instructori erau agenți din Federația Rusă.

UPDATE Peste 800.000 de lei, ridicați și o persoană reținută. Sunt totalurile a peste 30 de percheziții efectuate azi într-o schemă de finanțare ilegală a partidelor politice prin criptomonede, provenite din Rusia. Potrivit CNA, cercetările vizează un grup de persoane afiliate unei formațiuni politice, inclusiv factori de decizie, membri și simpatizanți, suspectați că ar fi pus în aplicare un plan infracțional înaintea alegerilor parlamentare. Potrivit oamenilor legii, banii erau transferați din Federația Rusă, prin intermediul unor conturi de criptomonede. După ce sumele erau convertite în lei, banii erau împărțiți de curieri. În total, ofițerii anticorupție au reușit să identifice livrări în numerar de aproximativ 9 milioane de lei.

UPDATE „Dezinformarea în reluare: aceleași scenarii false, distribuite pe rețelele sociale. În ultimele zile, pe unele rețele sociale au reapărut informații false despre o presupusă „dislocare a militarilor britanici la granița cu regiunea transnistreană” și despre „sosirea, după alegeri, a peste 800 de militari NATO în Republica Moldova”. Aceste afirmații nu au nicio bază reală. Sunt minciuni. Nu este pentru prima dată când astfel de scenarii inventate sunt răspândite pe Telegram sau TikTok, alături de alte narațiuni false despre așa-zisa „militarizare” a țării. Toate sunt parte a războiului hibrid pe care-l duce Rusia împotriva Republicii Moldova. Scopul acestor acțiuni este să semene frica și agresiunea. Multiplicatorii acestor informații urmăresc să genereze panică și să submineze încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Obiectivul lor este să lovească în parcursul european al țării noastre, care aduce pace și stabilitate. Îndemnăm cetățenii să se informeze din surse oficiale”, se arată în comunicatul oficial al Ministerului Apărării de la Chișinău.

UPDATE Autoritățile de la Chișinău au reiterat faptul că Rusia „inundă zilnic spațiul nostru informațional cu falsuri grosolane” și că așa-zisele „alerte” despre planurile de ocupare a Moldovei, sunt o reacție la „mesajul de ieri al președintei Maia Sandu”. „Rusia are experiența ocupațiilor de teritorii străine. Uniunea Europeană se extinde pentru a primi țările în spațiul păcii și al bunăstării”, a transmis purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă. Scopul unor astfel de falsuri ar fi să inducă frică în oameni și să „submineze încrederea în parcursul nostru european”.

UPDATE Pericolul este mare! Dacă Rusia ajunge să controleze Moldova, toți moldovenii vor avea de suferit, indiferent cu cine au votat, a declarat președinta Maia Sandu după dezvăluirile făcute de șefii instituțiilor de forță. Șefa statului a mai spus că o eventuală victorie pentru forțelele proruse la alegerile parlamentare de duminică, armata lui Putin ne va folosi pentru infiltrare în regiunea Odesa.

UPDATE Rusia continuă să răspândească falsuri și dezinformare în ajunul alegerilor parlamentare din 28 septembrie din țara noastră, asigură oficialii de la Chișinău. În context, Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) acuză că Europa vrea să introducă trupele și să ocupe Republica Moldova. „În acest moment, se realizează concentrarea unităților forțelor armate ale statelor NATO în România, în apropierea granițelor moldovenești. Se pregătește un „debarcaj” al NATO în regiunea Odesa din Ucraina pentru a intimida Transnistria. Potrivit datelor disponibile, primul grup de militari profesioniști din Franța și Marea Britanie a sosit deja la Odesa”, se arată în comunicatul de la Moscova.

UPDATE Două persoane au fost ucise în noile atacuri ruseşti nocturne din Ucraina. Un civil a fost ucis în regiunea sudică din Zaporojie şi altul în regiunea de coastă Odessa, conform Forţelor Aeriene din Kiev citate de agenţia ANSA. Prim-ministrul ucrainean Yulia Svyrydenko a declarat că „Rusia a continuat să terorizeze poporul ucrainean, vizând civilii din diferite regiuni ale ţării”.

UPDATE Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan afirmă că teama Rusiei este că parcursul european al Republicii Moldova va deveni ireversibil cu o victorie pro-europeană la alegeri.Mureșan mai spune că în următorii 4 ani, Moldova ar putea fi stat membru al Uniunii Europene. „Teama Rusiei: parcursul european al Republicii Moldova va deveni ireversibil cu o victorie pro-europeană la alegeri. Dacă majoritatea viitorului Parlament al Republicii Moldova va fi formată din forte pro-europene, parcursul european al Republicii Moldova va deveni ireversibil”, transmite europarlamentarul PNL. Potrivit lui Siegfried Mureșan, în următorii patru ani, se pot face progrese atât de mari, încât Moldova va fi fie deja stat membru al Uniunii Europene, fie foarte aproape de acest obiectiv.

UPDATE Nava cargo chineză Heng Yang 9, sub pavilion panamez, a acostat în repetate rânduri în portul Sevastopol, aflat sub ocupație rusă din 2014 și vizat de sancțiuni occidentale, a dezvăluit Financial Times. Datele transponderului și imaginile din satelit arată că vasul, deținut de Guangxi Changhai Shipping Company, a manipulat coordonatele pentru a ascunde escalele din Crimeea, ultima având loc pe 14 septembrie. Ucraina afirmă că nava a mai fost în Sevastopol în iunie și august, iar ambasada sa la Beijing a depus un protest oficial. Ministerul chinez de Externe a replicat că descurajează contactele cu teritoriile ocupate, însă Kievul atrage atenția că Beijingul furnizează industriei militare ruse componente cu dublă utilizare, scrie Spotmedia. 

UPDATE Marţi, la Bruxelles, la cererea Estoniei, ambasadorii celor 32 de state membre ale NATO se vor reuni – la cererea Estoniei – pentru a discuta despre încălcarea spaţiului aerian al acestei ţări de către Rusia. Ședința va avea loc la ora 11:00, ora României. Estonia a convocat reprezentanţii aliaţilor la consultări conform Articolului 4 din Tratatul NATO, după ce avioane militare ruseşti au intrat, vineri ilegal, în spaţiul aerian eston. Articolul 4 prevede consultări între membrii NATO în situația în care unul din ei se consideră ameninţat, notează Gândul.

UPDATE Ministerul Apărării din România. lansează o licitație de până la 55 de milioane de lei pentru achiziționarea unui sistem digital eIDAS, menit să securizeze tranzacțiile și comunicațiile online, într-un context de intensificare a atacurilor cibernetice rusești în regiune.

UPDATE Generalul rus Aleksandr Lapin, care a coordonat apărarea rusă în regiunea Harkov și Kursk, a fost dat afară din armată după mai multe eșecuri militare pe front, scrie Kyiv Independent. De altfel, el a fost intens criticat pentru deciziile militare, iar liderului cecen Ramzan Kadîrov l-a numit „un general bun de nimic”.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut, luni, la New York, o întâlnire cu generalul american Keith Kellogg, reprezentantul special al preşedintelui SUA, Donald Trump. Zelenski l-a informat pe general despre situația de pe front. „L-am informat despre situația de pe front și despre rezultatele operațiunii contraofensive din zona Dobropillia și Pokrovsk” – a scris președintele pe Telegram. De asemenea, Zelenski şi Kellogg au discutat despre dezvoltarea cooperării dintre Ucraina și SUA, abordând, în mod special, acorduri reciproc avantajoase privind dronele și achiziția de arme americane. „Îi sunt recunoscător lui Keith Kellogg pentru sprijin și ajutor, iar președintelui SUA, Donald Trump, pentru eforturile sale de a pune capăt războiului și de a opri ucideri crimele” – a mai scris Zelenski, potrivit Rador.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a ajuns luni la New York, unde va participa la evenimentele de nivel înalt ale celei de-a 80-a sesiuni a Adunării Generale a ONU. Marți după-amiază, Zelenski va lua cuvântul la o reuniune a Consiliului de Securitate dedicată războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Miercuri dimineață, liderul ucrainean se va adresa plenului Adunării Generale, în cadrul dezbaterii generale, transmite Ukrinform. Casa Albă a confirmat oficial că marți va avea loc o întâlnire bilaterală între președinții Volodimir Zelenski și Donald Trump, la New York. În total, delegația ucraineană are programate aproape 20 de întrevederi cu lideri mondiali pe parcursul săptămânii, scrie Spotmedia.

UPDATE Forțele ucrainene se pregătesc pentru o toamnă dificilă în regiunea Donețk, unde Rusia controlează deja 70% din teritoriu și încearcă să cucerească ultimele oraș aflate sub control ucrainean. Rusia a schimbat tactica după bătăliile costisitoare de la Bakhmut. În loc de asalturi frontale asupra orașelor mari, folosește manevre de flancare și infiltrări cu grupuri mici de soldați care se strecoară prin golurile dintre unitățile ucrainene, notează Associated Press. Deși pierderile ruse sunt mari – dintr-o unitate de cinci oameni, doar unul supraviețuiește de obicei – această tactică le permite să avanseze lent fără lupte urbane prelungite.

UPDATE Numeroase voci susțin că Federația Rusă s-ar pregăti să escaladeze și să atace chiar o țară sau mai multe din NATO, dacă va avea oportunitatea. Ultimele incidente cu drone și cu avioane, din Polonia, România și Estonia, arată că rușii ar lua „pulsul” sistemelor defensive ale statelor de pe flancul estic al alianței. De aici, însă, opiniile analiștilor și experților se despart. În timp ce unii susțin că acesta ar fi semnul că Moscova se pregătește pentru un război convențional, militar, alții văd aceste acțiuni ca pe unele din sfera războiului hibrid și consideră că nu se pune problema unui război cinetic. Expertul în securitate Hari Bucur Marcu contrazice această variantă și spune că nu se pune problema unei invazii rusești în România sau în alt stat NATO. Acest lucru nu înseamnă, însă, că Federația Rusă nu caută să agreseze aceste țări, dar sub o altă formă decât cea militară. Într-o postare pe Facebook, el explică foarte clar cum vede situația și care sunt riscurile, scrie Știripesurse.

UPDATE Președintele Ucrainei este așteptat să se vadă cu președintele SUA, Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU de la New York. Liderul Ucrainei a aterizat la New York, unde va participa la Adunarea Generală a Națiunilor Unite și va încerca să obțină sprijin pentru un efort de pace condus de SUA pentru a pune capăt războiului cu Federația Rusă. „Facem tot posibilul pentru a opri războiul”, a scris el pe X, adăugând că are programate mai multe întâlniri. Liderul ucrainean este așteptat să se întâlnească și cu alți lideri mondiali în marja reuniunii ONU și să țină un discurs miercuri, 24 septembrie.

Șefa Ministerului Apărării din Estonia, Dovilė Šakaliė, a avertizat că „Federația Rusă nu se limitează la a verifica granițele NATO” și că Alianța trebuie să trateze cu toată seriozitatea aceste incidente. Ea a amintit exemplul Turciei, care în urmă cu aproape un deceniu a doborât un avion rus ce încălcase spațiul aerian. 

UPDATE Aeroportul din Copenhaga KBHL.CO şi cel din Oslo s-au redeschis, marţi dimineaţă, după ce dronele le-au perturbat activitatea timp de câteva ore, relatează Reuters, conform news.ro. Aeroportul din capitala daneză a fost închis timp de patru ore după ce două sau trei drone „mari” au fost văzute zburând în imediata sa apropiere. Aeroportul din Copenhaga a fost închis luni după ce mai multe drone neidentificate au fost observate în spaţiul aerian din jurul acestuia, provocând devierea a aproximativ 15 zboruri, au anunţat poliţia şi aeroportul, citate de AFP.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit, luni, la New York, cu directoarea executivă a FMI, Kristalina Georgieva. Potrivit RBC, Zelenski şi Georgieva au discutat despre utilizarea activelor rusești înghețate și despre cooperarea dintre FMI şi Ucraina, scrie Rador.

UPDATE Un val de atacuri cu drone a lovit în noaptea de 22–23 septembrie capitala Rusiei și alte 4 regiuni rusești. Zeci de resturi ale dronelor doborâte au căzut chiar pe străzile Moscovei, provocând explozii și incendii, potrivit relatărilor din presa rusească, notează NewsWeek.

UPDATE Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a lansat o nouă amenințare la adresa „Occidentului colectiv”, afirmând că Moscova este pregătită să răspundă prin „măsuri tehnico-militare” la acţiunile pe care le consideră provocatoare. În cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Vladimir Putin a acuzat Occidentul că încearcă să submineze echilibrul global şi să obţină o superioritate militară absolută.

UPDATE Comandantul suprem al forțelor ucrainene, Oleksandr Sîrskîi, a anunțat că a vorbit la telefon cu șeful Statului Major al Armatei Române, Gheorghiță Vlad, discuția având loc în contextul în care joi va avea loc la Cotroceni o ședință CSAT privind răspunsul pe care să-l dea România la încălcări ale spațiului său aerian de către drone rusești sau alte aeronave, potrivit HotNews.

UPDATE Budapesta a semnalat că va continua să cumpere petrol din Rusia, în ciuda cererilor Casei Albe ca aliații NATO să găsească alternative în acest sens, a declarat ministrul de externe al țării pentru The Guardian. Donald Trump a cerut Europei să oprească importurile de petrol rusesc, dar într-un interviu acordat în marja celei de-a 80-a sesiuni anuale a Adunării Generale a ONU, Péter Szijjártó a spus că Ungaria nu poate face acest lucru.

UPDATE Compania de stat Ukrainian Railways (Ukrzaliznytsia) a elaborat un plan de redresare care include creşterea tarifelor pentru transportul de marfă, cu scopul de a ţine sub control datoria acumulată în contextul atacurilor ruse intensificate şi al scăderii volumelor de transport, a declarat directorul general Oleksandr Pertsovskyi, într-un interviu pentru Reuters.

UPDATE Jerzy Tyc, un cetățean polonez cunoscut pentru activitățile sale propagandistice pro-ruse, a fost ucis în lupte pe frontul din Ucraina. Fost militar, Tyc fondase o asociație pentru restaurarea monumentelor sovietice și primise distincții de la Moscova. El trăia de aproape un deceniu în Belarus și Rusia, unde apărea frecvent în media de stat, potrivit Spotmedia.

UPDATE Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a transmis luni la ONU un avertisment ferm Moscovei cu privire la încălcarea spațiului aerian al NATO. El a subliniat că Rusia nu ar trebui să se plângă dacă avioanele sale vor fi doborâte pentru astfel de acțiuni. El şi-a încheiat discursul cu o promisiune fermă: ”Dacă o altă rachetă sau aeronavă intră în spațiul nostru fără permisiune – în mod deliberat sau „din greșeală” – şi este doborâtă, iar resturile cad pe teritoriul NATO, vă rog să nu veniţi aici să vă plângeţi. Aţi fost avertizați. Vă mulțumesc”, a spus Sikorski. 

UPDATE Rusia a lansat 3 rachete balistice Iskander-M/KN-23 și 115 drone de atac, inclusiv de tip Shahed și Gerbera, împotriva Ucrainei. Apărarea antiaeriană ucraineană a reușit să intercepteze cu succes 103 drone, însă au fost înregistrate lovituri în 6 locuri, au transmis Forţele Aeriene ale Ucrainei, citate de Ukrainska Pravda.

UPDATE Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) a publicat marţi un raport în care acuză autorităţile ruse de torturarea "răspândită şi sistematică", inclusiv prin violenţe sexuale, a civililor din zonele ocupate din Ucraina, scrie Digi24.

UPDATE Germania își lansează un amplu plan de achiziții militare de 83 de miliarde de euro, concentrându-se în principal pe industria europeană și limitând achizițiile din SUA la doar 8%, într-o schimbare semnificativă față de politica precedentă și în contextul tensiunilor geopolitice și presiunilor internaționale pentru cumpărături americane, notează Ziare.com.

UPDATE Obiectivul principal al Kremlinului este să submineze garanția de apărare colectivă prevăzută în Articolul 5 din Tratatul NATO, remarcă Financial Times. Pentru Vladimir Putin, orice încercare de a testa reacția NATO direct în țările baltice ar fi un mare risc. Însă, după cum s-a putut observa în 2022, când forțele ruse au avansat spre Kiev, Putin este dispus să-și asume riscuri imprudente, notează publicația.

UPDATE „Când Mama Natură a binecuvântat statele baltice, nu se gândea la tancurile rusești”, avertizează analistul Michael Peck, specializat în domeniul apărării, într-un articol de opinie publicat de Centrul de Analiză a Politicii Europene (CEPA). Acesta notează că peisajul țărilor baltice este unul pitoresc, lacurile și mlaștinile oferă unele beneficii în cazul unui război, „dar nu există munți, jungle sau râuri de mărimea Rinului care să oprească un invadator”. Analiza lui Michael Peck are ca punct de plecare „Linia de Apărare Baltică”, un proiect prin care țările baltice doresc să oprească o eventuală agresiune a Rusiei. „Anunțată în ianuarie 2024, ideea este că, prin colaborare, trei națiuni mici își pot depăși slăbiciunile numerice și geografice față de vecinul lor gigantic”, scrie Michael Peck în analiza publicată de CEPA, scrie Gândul.