UE și Rusia sunt în centrul atenției în alegerile „existențiale” din Moldova, scrie Politico. Totodată, președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizează că țara noastră de la tribuna ONU că ar putea deveni următoarea țintă a Kremlinului, iar menținerea cursului pro-european este crucială pentru libertatea și independența țării.

În paralel, Ucraina a lansat un atac major asupra orașului-port rus Novorossiisk, vizând Flota Mării Negre, cu victime raportate. Totodată, un avion de luptă rusesc Su-34 ar fi fost doborât în zona Zaporojie, iar un incident aviatic cu un An-26 a fost investigat în Rusia. Totodată, Zelenski a anunțat că este pregătit să demisioneze dacă se va ajunge la un armistițiu, urmând să solicite organizarea de alegeri parlamentare, subliniind că prioritatea sa este încheierea războiului.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizează Occidentul că țările vecine, precum Republica Moldova, riscă să devină următoarea țintă a influenței Kremlinului, dacă sprijinul internațional nu va crește. „Ajutăm Moldova, iar Rusia încearcă să facă Moldovei ceea ce Iranul a făcut cândva Libanului. Și reacția globală, din nou, nu este suficientă. Am pierdut deja Georgia în Europa. Drepturile omului și caracterul european al sistemului de stat sunt în regres acolo. Georgia este dependentă de Rusia. Iar de mulți, mulți ani, și Belarus se îndreaptă spre dependență de Rusia. Europa nu-și poate permite să piardă și Moldova”, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

UPDATE Kremlinul a transmis joi că pornește de la ideea că Donald Trump își păstrează angajamentul față de o soluție negociată a conflictului din Ucraina, chiar dacă, după o întâlnire cu Volodimir Zelenski, și-a exprimat sprijinul pentru Kiev.

UPDATE Alegerile din Republica Moldova au o miză importantă pentru întreaga Europă. O spune la RFI președintele Senatului de la București, Mircea Abrudean, care speră că proeuropenii vor câștiga scrutinul parlamentar de duminică.

UPDATE Cristian Tudor Popescu a remarcat faptul că trădătorii din Republica Moldova își trădează țara pe bani, pe care-i primesc de la Rusia lui Putin, spre deosebire de trădătorii din România, care nici măcar nu-și vând țara, ci o dau gratis. Declarațiile au fost făcute în contextul în care Moscova ”investește” milioane de dolari în speranța că partidele pro-ruse vor câștiga alegerile parlamentare din Republica Moldova, din 28 septembrie. În privința alegerilor de la noi, Rusia nu a trebuit să se chinuie prea tare, a remarcat gazetarul, potrivit B1.

UPDATE Ungaria a declarat că rutele alternative nu ar fi suficiente pentru a înlocui petrolul transportat prin conductele rusești, după ce Donald Trump a avertizat că îl va suna pe Viktor Orbán pentru a-i spune să înceteze achiziționarea de petrol rusesc. Experții spun că Ungaria ar putea utiliza fonduri UE pentru decuplare. Miercuri, ministrul ungar de externe Péter Szijjártó a respins solicitările lui Donald Trump de a renunța treptat la importurile de petrol din Rusia, scrie Mediafax.

UPDATE Dmitri Rogozin, senator care reprezintă partea ocupată de Rusia a regiunii Zaporojie, a declarat că forțele Moscovei înregistrează pierderi imense pe front, iar Ucraina deține supremația dronelor. Moscova pierde teren în luptele cu drone, iar războiul împotriva Kievului a ajuns într-un impas, a spus Rogozin, membru al partidului pro-Kremlin Rusia Unită. Potrivit acestuia, trupele ruse reușesc să înainteze doar „cu dificultăți enorme și cu un cost colosal”. El a descris situația de pe linia frontului ca fiind un război pozițional, în care echipamentul „este distrus înainte de a ajunge chiar pe front”, iar grupurile mici de asalt avansează cu un succes limitat, relatează Kiev Post. Rogozin a spus că Ucraina are „de zece ori mai multe drone”, datorită sprijinului din partea „unei coaliții de țări cu înaltă tehnologie”. El a susținut că Ucraina desfășoară zilnic între 100 și 250 de drone cu rază lungă de acțiune, numărul acestora crescând constant, scrie Spotmedia.

UPDATE O nouă carte dedicată președintelui rus susține că Vladimir Putin a îndeplinit două promisiuni făcute tatălui său, aflat pe patul de moarte, în vara anului 1999. Informațiile apar în volumul „Țarul în persoană: Cum ne-a înșelat Vladimir Putin pe toți”, semnat de jurnaliștii români Roman Badanin și Mihail Rubin și citat de publicația germană Bild. Potrivit surselor apropiate liderului de la Kremlin, Vladimir Putin senior, care a murit în august 1999 la vârsta de 88 de ani, ar fi dorit două lucruri: ca Peninsula Crimeea să revină Rusiei și ca vechiul imn al Uniunii Sovietice să fie restaurat, potrivit Adevărul.

UPDATE O agenție de recrutare cu sediul în Sankt Petersburg a anunțat recent că poate furniza rapid un număr mare de muncitoare nord-coreene pentru diverse sectoare din nord-vestul Rusiei, în pofida interdicțiilor impuse de ONU privind exportul de forță de muncă din Coreea de Nord. Compania, numită Startaff, susține că poate livra până la 2.000 de angajate într-o singură săptămână pentru posturi din industria textilă, agricultură și construcții, notează The Moscow Times.

UPDATE Un avion de luptă rusesc de tip Su-34 ar fi fost doborât de către Ucraina, potrivit anunțului Forțelor Armate ucrainene. Aparatul de zbor ar fi fost lichidat în zona Zaporojie, transmite Current Time. Avionul s-ar fi prăbușit în jurul orei 04:00. „Se știe că aeronava efectua atacuri teroriste asupra orașului Zaporojie, folosind bombe aeriene ghidate”, se arată în comunicatul comandamentului Forțelor Aeriene ale Ucrainei. Alte detalii nu au fost făcute publice, dar Ministerul rus al Apărării a publicat recent imagini din timpul unei misiuni a echipajului unui avion similar.

UPDATE Polonia a devenit cel mai mare importator de drone produse din Taiwan, iar unul dintre producătorii din țara asiatică plănuiește chiar să deschidă o fabrică în Europa, scrie Bloomberg joi, 25 septembrie. Membrul NATO plănuiește să își întărească capacitatea de apărare cu dronele taiwaneze, ocolind astfel importurile de piese din China.

UPDATE Danemarca ia în considerare activarea articolului 4 din Tratatul NATO după ce drone neidentificate au pătruns în mod repetat în spațiul său aerian, a anunțat joi ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen. În seara zilei de 24 septembrie, autoritățile daneze au închis spațiul aerian deasupra aeroportului Aalborg, ca urmare a mai multor rapoarte privind prezența unor drone, scrie Antena3.

UPDATE Rușii care au vize Schengen încep să aibă restricții la deplasările în Uniunea Europeană, fiind șapte țări prin care nu mai pot trece nici chiar în tranzit, anunță publicația locală The Moscow Times. Spre exemplu, Italia acordă acum vize turistice care interzic intrarea în Cehia, Danemarca, Estonia, Franța, Islanda, Letonia și Lituania. Restricția este marcată printr-o mențiune specială, potrivit Shot, care citează documentele primite de ruși. Potrivit celor care au vizitat UE cu astfel de vize, traversarea țărilor enumerate este imposibilă chiar și în tranzit, scrie Libertatea.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu pentru Axios că i-a cerut lui Donald Trump un sistem de arme cu rază lungă care, susține el, l-ar putea forța pe Vladimir Putin „să vină la masa negocierilor”. Zelenski a mai spus că Trump i-a transmis că „vor lucra la asta” și că îl susține în ideea de a răspunde Rusiei lovind infrastructură energetică sau facilități militare dacă agresorul continuă atacurile. „Ei trebuie să știe unde sunt adăposturile antiaeriene”, a spus Zelenski, citat de Axios. „Dacă nu opresc războiul, le vor trebui oricum.” El a insistat că Ucraina „va răspunde în fiecare zi” dacă primește lovituri. Totodată, a subliniat că „nu vom lovi civili noi nu suntem teroriști”, scrie Libertatea.

UPDATE UE și Rusia, pe buletinul de vot în alegerile existențiale ale Moldovei, anunță Politico. Partidul pro-european al Maiei Sandu luptă pentru a-și păstra majoritatea parlamentară, în timp ce Rusia intensifică campaniile de cumpărare a voturilor și dezinformare. Mișcarea pro-europeană a Moldovei se confruntă duminică cu testul suprem. „Acesta este un moment esențial pentru Moldova, mai important decât oricare altul din ultimii 35 de ani, de la obținerea independenței față de Uniunea Sovietică încoace”, a declarat pentru POLITICO Nicu Popescu, fost ministru de externe, candidat acum pe lista PAS. „Ceea ce este în joc nu este doar integrarea europeană a Moldovei. Este, într-o mare măsură, libertatea și independența ei”, a spus el. „Cine controlează parlamentul controlează guvernul — iar Moscova vede în asta o poartă de acces pentru destabilizarea nu doar a Moldovei, ci și a Ucrainei și a statelor membre ale UE”, a afirmat consilierul pentru securitate națională al Moldovei, Stanislav Secrieru, într-un interviu pentru Politico. În ciuda dimensiunilor sale reduse, Moldova reprezintă un nod logistic important între UE și Kiev. Un guvern ostil la Chișinău ar putea complica eforturile de război ale Ucrainei - iar Sandu a avertizat chiar că țara ar putea deveni o platformă de infiltrare spre sudul Ucrainei.

UPDATE Ucraina a lansat un atac major asupra orașului portuar rus Novorossiisk, vizând Flota Mării Negre. Potrivit presei locale, în urma atacului, cel puțin opt persoane au decedat, iar șase au ajuns la spital, în stare gravă, printre care și un copil. Atacul din această dimineață s-a produs la doar două săptămâni după ce serviciile de informații militare ale Ucrainei au declarat că forțele sale au avariat o navă de salvare a Flotei Mării Negre, în valoare de 60 de milioane de dolari. În timp ce Rusia acuză Kievul de aceste operațiuni, liderul ucrainean avertizează, la New York, că Moldova ar putea deveni următoarea țintă a Kremlinului. Potrivit rușilor, atacurile au început în jurul orei 5 dimineața, ora locală .Ucraina a lansat mai întâi drone maritime care au lovit portul, iar trei ore mai târziu a fost atacat și centrului orașului. Grupul de monitorizare Crimean Wind a declarat că baza navală a fost ținta principală. Pe rețelele sociale au apărut, lascurt timp, imagini ce auarătat momentul în care dronele maritime ucrainene sunt distruse în apropierea țărmului Novorossiisk.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru publicația americană Axios că nu intenționează să conducă țara în timp de pace. El a promis, de asemenea, că va cere parlamentului ucrainean să organizeze alegeri dacă se va ajunge la un armistițiu. Întrebat dacă va considera că misiunea sa s-a încheiat odată cu sfârșitul războiului, Volodimir Zelenski a răspuns că va fi „gata” să demisioneze, potrivit unui interviu publicat joi de site-ul american Axios.„Obiectivul meu este să pun capăt războiului”, nu să continui să candidez pentru funcția publică, a afirmat el. Alegerile prezidențiale din Ucraina au fost amânate pe termen nelimitat din cauza războiului – un aspect exploatat de critici, printre care și președintele Donald Trump, dar în special de Vladimir Putin. Zelenski a remarcat că atât situația de securitate, cât și constituția Ucrainei reprezintă provocări. Dar el crede că alegerile sunt posibile. Întrebat dacă se va angaja să organizeze alegeri, în condițiile în care se va ajunge la un acord de încetare a focului pe o perioadă de mai multe luni, el a răspuns „da”. Președintele a spus că i-a transmis lui Trump, când s-au întâlnit marți, că dacă va exista un armistițiu, „putem folosi această perioadă de timp și pot transmite acest semnal parlamentului”. Zelenski a spus că înțelege că oamenii ar putea dori „un lider cu un nou mandat” pentru a lua deciziile importante necesare pentru a obține o pace pe termen lung.

UPDATE Două avioane de transport rusești An-26 și două stații radar au fost distruse într-un atac cu drone al ucrainenilor în Crimeea ocupată. Anunțul a fost făcut joi, 25 septembrie, de Serviciul ucrainean de informații militare (HUR), care a făcut public și un video din timpul operațiunii, relatează Kyiv Independent.

UPDATE Miniștrii de externe ungar și rus, Peter Szijjarto, respectiv Serghei Lavrov, s-au întâlnit miercuri la New York, unde au participat la Adunarea Generală a ONU, și au discutat despre războiul din Ucraina și despre cooperarea bilaterală în domeniul economic în general și energetic în special, informează joi MTI, conform Agerpres. După întrevedere, Szijjarto a declarat că el și Lavrov au reușit să dialogheze despre „toate problemele, chiar și în cele mai grele vremuri”, arată un comunicat al ministerului de externe de la Budapesta. „Am subliniat poziția pentru pace a Ungariei (...) faptul că Ungaria este interesată în pace în vecinătatea noastră cât mai curând posibil. Ne confruntăm cu consecințele dramatice ale războiului din Ucraina de trei ani și jumătate și am dori să vedem că acest război se încheie cât mai curând”, a spus șeful diplomației ungare.

UPDATE Volodimir Zelenski a discutat la ONU cu Macron și Rutte despre încălcările spațiului aerian de către Rusia și despre modul în care Ucraina poate folosi activele rusești înghețate, transmite Mediafax. Cei doi au discutat și despre programul PURL (Lista cerințelor prioritare ale Ucrainei), susținut de Trump pentru vânzarea de arme americane țărilor NATO, care apoi le furnizează Ucrainei. „Liderii au acordat o atenție deosebită utilizării activelor rusești înghețate în beneficiul Ucrainei. Volodimir Zelenski și Emmanuel Macron au discutat despre instrumente specifice care ar face acest lucru posibil”, a spus Biroul Prezidențial.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat, miercuri, drept „isterie” acuzaţiile privind pătrunderea unor avioane ruseşti în spaţiul aerian NATO, relatează AFP, potrivit Digi24. Reacția vine după ce preşedintele american Donald Trump a încurajat țările Alianței să doboare aeronavele ruseşti care le încalcă spaţiul aerian.  „Există o asemenea isterie cu privire la piloţii noştri militari care ar încălca anumite reguli şi ar pătrunde neautorizat într-un spaţiu aerian”, a declarat Peskov. Aceste afirmaţii sunt „nefondate”, a adăugat el în cadrul unei conferinţe de presă. „Aviaţia noastră militară respectă toate regulile şi reglementările privind spaţiul aerian”, a dat el asigurări.

UPDATE Incidentul a avut loc în august când un avion An-26 a fost avariat în timpul zborului. Avariile au fost descoperite după aterizarea în Kamchatka, deși echipajul nu a observat niciun impact în timpul zborului, a declarat transportatorul. În urma unei anchete, Agenția Federală de Transport Aerian a concluzionat că cea mai probabilă cauză este o coliziune cu o dronă, relatează miercuri publicația rusă RBC care precizeză că este primul incident de acest tip identificat în Rusia, transmite HotNews. După aterizare, tehnicienii aeroportului au descoperit o adâncitură de 11 centimetri în avion. Echipajul a presupus inițial că avionul a lovit o pasăre în zbor. O anchetă ulterioară efectuată de Agenția Federală de Transport Aerian a exclus această posibilitate și a concluzionat că avaria a fost cauzată de o coliziune „cu un obiect neidentificat, cel mai probabil un vehicul aerian fără pilot”. Identitatea dronei și a celui care a lansat-o sunt în continuare necunoscute. „Este imposibil să se determine cine pilota drona, întrucât locul de lansare al dronei este necunoscut. Având în vedere altitudinea aeronavei de 6.000 de metri, se poate presupune că coliziunea ar fi putut avea loc în timpul decolării sau aterizării. Zborurile cu drone sunt interzise în zonele aeroportuare”, menționează Agenția Federală de Transport Aerian.

UPDATE Un număr tot mai mare de oficiali de rang înalt din Occident semnalează sprijin pentru doborârea avioanelor rusești care încalcă spațiul aerian NATO, în urma unei serii de incursiuni recente de-a lungul flancului estic al alianței, scrie The Kyiv Independent, conform Mediafax. Susținerea apare pe fondul tensiunilor crescânde legate de încălcările repetate ale spațiului aerian, care au pus la încercare protocoalele NATO privind interceptarea, escaladarea și apărarea colectivă. În cea mai recentă declarație, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat pentru CNN, miercuri, că doborârea avioanelor intruse ar trebui luată în considerare dacă Moscova ignoră alte avertismente.„Opinia mea este că trebuie să apărăm fiecare centimetru pătrat al teritoriului nostru”, a spus ea. „Asta înseamnă că, dacă există o intruziune în spațiul aerian, după avertizare, după ce am fost foarte clari, desigur, opțiunea doborârii unui avion de vânătoare care intră în spațiul nostru aerian este pe masă”.

UPDATE În Danemarca, oficialii suspectează că dronele care au închis aeroportul din Copenhaga au fost lansate de pe nave, lucru pe care Rusia l-a testat într-adevăr la un moment dat. După incidentele care au forțat închiderea aeroporturilor din Copenhaga și Oslo din cauza unor drone neidentificate care nu au fost doborâte, autoritățile daneze și norvegiene pot doar specula cu privire la tipul de drone și la cine le controla. De asemenea, cele două țări încă socotesc pierderile economice cauzate de închiderea de patru ore, care a lăsat aproximativ 20.000 de pasageri în așteptare, anulând planurile sau redirecționându-i către alte aeroporturi. Este important de menționat că, în ciuda lipsei epavelor acestor drone, este greu de presupus că acestea să fi fost quadcopterele obișnuite destinate consumatorilor. Dronele civile sunt supuse restricțiilor de zbor în jurul aeroporturilor și al altor locuri sensibile (deși aceste restricții pot fi uneori ocolite prin reflashing). Este mai probabil ca obiectele să fi fost UAV-uri electrice cu aripi fixe, nu modele destinate consumatorilor, precum DJI Mavic, transmite Digi24.

UPDATE Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat miercuri în cursul întrevederii cu secretarul de stat american, Marco Rubio, că țările europene și Kievul sunt responsabile de prelungirea conflictului din Ucraina, a declarat ministerul său, relatează AFP, conform Agerpres. În cursul unei întâlniri cu Rubio, în marja Adunării Generale a Națiunilor Unite la New York, Lavrov „a subliniat natura inacceptabilă a manevrelor efectuate de Kiev și de unele capitale europene care vizează prelungirea conflictului”, a indicat Ministerul rus de Externe.