UE și Rusia sunt în centrul atenției în alegerile „existențiale” din Moldova, scrie Politico. Totodată, președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizează că țara noastră de la tribuna ONU că ar putea deveni următoarea țintă a Kremlinului, iar menținerea cursului pro-european este crucială pentru libertatea și independența țării.

În paralel, Ucraina a lansat un atac major asupra orașului-port rus Novorossiisk, vizând Flota Mării Negre, cu victime raportate. Totodată, un avion de luptă rusesc Su-34 ar fi fost doborât în zona Zaporojie, iar un incident aviatic cu un An-26 a fost investigat în Rusia. Totodată, Zelenski a anunțat că este pregătit să demisioneze dacă se va ajunge la un armistițiu, urmând să solicite organizarea de alegeri parlamentare, subliniind că prioritatea sa este încheierea războiului.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizează Occidentul că țările vecine, precum Republica Moldova, riscă să devină următoarea țintă a influenței Kremlinului, dacă sprijinul internațional nu va crește. „Ajutăm Moldova, iar Rusia încearcă să facă Moldovei ceea ce Iranul a făcut cândva Libanului. Și reacția globală, din nou, nu este suficientă. Am pierdut deja Georgia în Europa. Drepturile omului și caracterul european al sistemului de stat sunt în regres acolo. Georgia este dependentă de Rusia. Iar de mulți, mulți ani, și Belarus se îndreaptă spre dependență de Rusia. Europa nu-și poate permite să piardă și Moldova”, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

UPDATE Kremlinul a transmis joi că pornește de la ideea că Donald Trump își păstrează angajamentul față de o soluție negociată a conflictului din Ucraina, chiar dacă, după o întâlnire cu Volodimir Zelenski, și-a exprimat sprijinul pentru Kiev.

UPDATE Alegerile din Republica Moldova au o miză importantă pentru întreaga Europă. O spune la RFI președintele Senatului de la București, Mircea Abrudean, care speră că proeuropenii vor câștiga scrutinul parlamentar de duminică.

UPDATE Cristian Tudor Popescu a remarcat faptul că trădătorii din Republica Moldova își trădează țara pe bani, pe care-i primesc de la Rusia lui Putin, spre deosebire de trădătorii din România, care nici măcar nu-și vând țara, ci o dau gratis. Declarațiile au fost făcute în contextul în care Moscova ”investește” milioane de dolari în speranța că partidele pro-ruse vor câștiga alegerile parlamentare din Republica Moldova, din 28 septembrie. În privința alegerilor de la noi, Rusia nu a trebuit să se chinuie prea tare, a remarcat gazetarul, potrivit B1.

UPDATE Ungaria a declarat că rutele alternative nu ar fi suficiente pentru a înlocui petrolul transportat prin conductele rusești, după ce Donald Trump a avertizat că îl va suna pe Viktor Orbán pentru a-i spune să înceteze achiziționarea de petrol rusesc. Experții spun că Ungaria ar putea utiliza fonduri UE pentru decuplare. Miercuri, ministrul ungar de externe Péter Szijjártó a respins solicitările lui Donald Trump de a renunța treptat la importurile de petrol din Rusia, scrie Mediafax.

UPDATE Dmitri Rogozin, senator care reprezintă partea ocupată de Rusia a regiunii Zaporojie, a declarat că forțele Moscovei înregistrează pierderi imense pe front, iar Ucraina deține supremația dronelor. Moscova pierde teren în luptele cu drone, iar războiul împotriva Kievului a ajuns într-un impas, a spus Rogozin, membru al partidului pro-Kremlin Rusia Unită. Potrivit acestuia, trupele ruse reușesc să înainteze doar „cu dificultăți enorme și cu un cost colosal”. El a descris situația de pe linia frontului ca fiind un război pozițional, în care echipamentul „este distrus înainte de a ajunge chiar pe front”, iar grupurile mici de asalt avansează cu un succes limitat, relatează Kiev Post. Rogozin a spus că Ucraina are „de zece ori mai multe drone”, datorită sprijinului din partea „unei coaliții de țări cu înaltă tehnologie”. El a susținut că Ucraina desfășoară zilnic între 100 și 250 de drone cu rază lungă de acțiune, numărul acestora crescând constant, scrie Spotmedia.

UPDATE O nouă carte dedicată președintelui rus susține că Vladimir Putin a îndeplinit două promisiuni făcute tatălui său, aflat pe patul de moarte, în vara anului 1999. Informațiile apar în volumul „Țarul în persoană: Cum ne-a înșelat Vladimir Putin pe toți”, semnat de jurnaliștii români Roman Badanin și Mihail Rubin și citat de publicația germană Bild. Potrivit surselor apropiate liderului de la Kremlin, Vladimir Putin senior, care a murit în august 1999 la vârsta de 88 de ani, ar fi dorit două lucruri: ca Peninsula Crimeea să revină Rusiei și ca vechiul imn al Uniunii Sovietice să fie restaurat, potrivit Adevărul.

UPDATE O agenție de recrutare cu sediul în Sankt Petersburg a anunțat recent că poate furniza rapid un număr mare de muncitoare nord-coreene pentru diverse sectoare din nord-vestul Rusiei, în pofida interdicțiilor impuse de ONU privind exportul de forță de muncă din Coreea de Nord. Compania, numită Startaff, susține că poate livra până la 2.000 de angajate într-o singură săptămână pentru posturi din industria textilă, agricultură și construcții, notează The Moscow Times.

UPDATE Un avion de luptă rusesc de tip Su-34 ar fi fost doborât de către Ucraina, potrivit anunțului Forțelor Armate ucrainene. Aparatul de zbor ar fi fost lichidat în zona Zaporojie, transmite Current Time. Avionul s-ar fi prăbușit în jurul orei 04:00. „Se știe că aeronava efectua atacuri teroriste asupra orașului Zaporojie, folosind bombe aeriene ghidate”, se arată în comunicatul comandamentului Forțelor Aeriene ale Ucrainei. Alte detalii nu au fost făcute publice, dar Ministerul rus al Apărării a publicat recent imagini din timpul unei misiuni a echipajului unui avion similar.

UPDATE Polonia a devenit cel mai mare importator de drone produse din Taiwan, iar unul dintre producătorii din țara asiatică plănuiește chiar să deschidă o fabrică în Europa, scrie Bloomberg joi, 25 septembrie. Membrul NATO plănuiește să își întărească capacitatea de apărare cu dronele taiwaneze, ocolind astfel importurile de piese din China.

UPDATE Danemarca ia în considerare activarea articolului 4 din Tratatul NATO după ce drone neidentificate au pătruns în mod repetat în spațiul său aerian, a anunțat joi ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen. În seara zilei de 24 septembrie, autoritățile daneze au închis spațiul aerian deasupra aeroportului Aalborg, ca urmare a mai multor rapoarte privind prezența unor drone, scrie Antena3.

UPDATE Rușii care au vize Schengen încep să aibă restricții la deplasările în Uniunea Europeană, fiind șapte țări prin care nu mai pot trece nici chiar în tranzit, anunță publicația locală The Moscow Times. Spre exemplu, Italia acordă acum vize turistice care interzic intrarea în Cehia, Danemarca, Estonia, Franța, Islanda, Letonia și Lituania. Restricția este marcată printr-o mențiune specială, potrivit Shot, care citează documentele primite de ruși. Potrivit celor care au vizitat UE cu astfel de vize, traversarea țărilor enumerate este imposibilă chiar și în tranzit, scrie Libertatea.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu pentru Axios că i-a cerut lui Donald Trump un sistem de arme cu rază lungă care, susține el, l-ar putea forța pe Vladimir Putin „să vină la masa negocierilor”. Zelenski a mai spus că Trump i-a transmis că „vor lucra la asta” și că îl susține în ideea de a răspunde Rusiei lovind infrastructură energetică sau facilități militare dacă agresorul continuă atacurile. „Ei trebuie să știe unde sunt adăposturile antiaeriene”, a spus Zelenski, citat de Axios. „Dacă nu opresc războiul, le vor trebui oricum.” El a insistat că Ucraina „va răspunde în fiecare zi” dacă primește lovituri. Totodată, a subliniat că „nu vom lovi civili noi nu suntem teroriști”, scrie Libertatea.

UPDATE UE și Rusia, pe buletinul de vot în alegerile existențiale ale Moldovei, anunță Politico. Partidul pro-european al Maiei Sandu luptă pentru a-și păstra majoritatea parlamentară, în timp ce Rusia intensifică campaniile de cumpărare a voturilor și dezinformare. Mișcarea pro-europeană a Moldovei se confruntă duminică cu testul suprem. „Acesta este un moment esențial pentru Moldova, mai important decât oricare altul din ultimii 35 de ani, de la obținerea independenței față de Uniunea Sovietică încoace”, a declarat pentru POLITICO Nicu Popescu, fost ministru de externe, candidat acum pe lista PAS. „Ceea ce este în joc nu este doar integrarea europeană a Moldovei. Este, într-o mare măsură, libertatea și independența ei”, a spus el. „Cine controlează parlamentul controlează guvernul — iar Moscova vede în asta o poartă de acces pentru destabilizarea nu doar a Moldovei, ci și a Ucrainei și a statelor membre ale UE”, a afirmat consilierul pentru securitate națională al Moldovei, Stanislav Secrieru, într-un interviu pentru Politico. În ciuda dimensiunilor sale reduse, Moldova reprezintă un nod logistic important între UE și Kiev. Un guvern ostil la Chișinău ar putea complica eforturile de război ale Ucrainei - iar Sandu a avertizat chiar că țara ar putea deveni o platformă de infiltrare spre sudul Ucrainei.

UPDATE Ucraina a lansat un atac major asupra orașului portuar rus Novorossiisk, vizând Flota Mării Negre. Potrivit presei locale, în urma atacului, cel puțin opt persoane au decedat, iar șase au ajuns la spital, în stare gravă, printre care și un copil. Atacul din această dimineață s-a produs la doar două săptămâni după ce serviciile de informații militare ale Ucrainei au declarat că forțele sale au avariat o navă de salvare a Flotei Mării Negre, în valoare de 60 de milioane de dolari. În timp ce Rusia acuză Kievul de aceste operațiuni, liderul ucrainean avertizează, la New York, că Moldova ar putea deveni următoarea țintă a Kremlinului. Potrivit rușilor, atacurile au început în jurul orei 5 dimineața, ora locală .Ucraina a lansat mai întâi drone maritime care au lovit portul, iar trei ore mai târziu a fost atacat și centrului orașului. Grupul de monitorizare Crimean Wind a declarat că baza navală a fost ținta principală. Pe rețelele sociale au apărut, lascurt timp, imagini ce auarătat momentul în care dronele maritime ucrainene sunt distruse în apropierea țărmului Novorossiisk.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pentru publicația americană Axios că nu intenționează să conducă țara în timp de pace. El a promis, de asemenea, că va cere parlamentului ucrainean să organizeze alegeri dacă se va ajunge la un armistițiu. Întrebat dacă va considera că misiunea sa s-a încheiat odată cu sfârșitul războiului, Volodimir Zelenski a răspuns că va fi „gata” să demisioneze, potrivit unui interviu publicat joi de site-ul american Axios.„Obiectivul meu este să pun capăt războiului”, nu să continui să candidez pentru funcția publică, a afirmat el. Alegerile prezidențiale din Ucraina au fost amânate pe termen nelimitat din cauza războiului – un aspect exploatat de critici, printre care și președintele Donald Trump, dar în special de Vladimir Putin. Zelenski a remarcat că atât situația de securitate, cât și constituția Ucrainei reprezintă provocări. Dar el crede că alegerile sunt posibile. Întrebat dacă se va angaja să organizeze alegeri, în condițiile în care se va ajunge la un acord de încetare a focului pe o perioadă de mai multe luni, el a răspuns „da”. Președintele a spus că i-a transmis lui Trump, când s-au întâlnit marți, că dacă va exista un armistițiu, „putem folosi această perioadă de timp și pot transmite acest semnal parlamentului”. Zelenski a spus că înțelege că oamenii ar putea dori „un lider cu un nou mandat” pentru a lua deciziile importante necesare pentru a obține o pace pe termen lung.

UPDATE Două avioane de transport rusești An-26 și două stații radar au fost distruse într-un atac cu drone al ucrainenilor în Crimeea ocupată. Anunțul a fost făcut joi, 25 septembrie, de Serviciul ucrainean de informații militare (HUR), care a făcut public și un video din timpul operațiunii, relatează Kyiv Independent.

UPDATE Miniștrii de externe ungar și rus, Peter Szijjarto, respectiv Serghei Lavrov, s-au întâlnit miercuri la New York, unde au participat la Adunarea Generală a ONU, și au discutat despre războiul din Ucraina și despre cooperarea bilaterală în domeniul economic în general și energetic în special, informează joi MTI, conform Agerpres. După întrevedere, Szijjarto a declarat că el și Lavrov au reușit să dialogheze despre „toate problemele, chiar și în cele mai grele vremuri”, arată un comunicat al ministerului de externe de la Budapesta. „Am subliniat poziția pentru pace a Ungariei (...) faptul că Ungaria este interesată în pace în vecinătatea noastră cât mai curând posibil. Ne confruntăm cu consecințele dramatice ale războiului din Ucraina de trei ani și jumătate și am dori să vedem că acest război se încheie cât mai curând”, a spus șeful diplomației ungare.

UPDATE Volodimir Zelenski a discutat la ONU cu Macron și Rutte despre încălcările spațiului aerian de către Rusia și despre modul în care Ucraina poate folosi activele rusești înghețate, transmite Mediafax. Cei doi au discutat și despre programul PURL (Lista cerințelor prioritare ale Ucrainei), susținut de Trump pentru vânzarea de arme americane țărilor NATO, care apoi le furnizează Ucrainei. „Liderii au acordat o atenție deosebită utilizării activelor rusești înghețate în beneficiul Ucrainei. Volodimir Zelenski și Emmanuel Macron au discutat despre instrumente specifice care ar face acest lucru posibil”, a spus Biroul Prezidențial.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat, miercuri, drept „isterie” acuzaţiile privind pătrunderea unor avioane ruseşti în spaţiul aerian NATO, relatează AFP, potrivit Digi24. Reacția vine după ce preşedintele american Donald Trump a încurajat țările Alianței să doboare aeronavele ruseşti care le încalcă spaţiul aerian.  „Există o asemenea isterie cu privire la piloţii noştri militari care ar încălca anumite reguli şi ar pătrunde neautorizat într-un spaţiu aerian”, a declarat Peskov. Aceste afirmaţii sunt „nefondate”, a adăugat el în cadrul unei conferinţe de presă. „Aviaţia noastră militară respectă toate regulile şi reglementările privind spaţiul aerian”, a dat el asigurări.

UPDATE Incidentul a avut loc în august când un avion An-26 a fost avariat în timpul zborului. Avariile au fost descoperite după aterizarea în Kamchatka, deși echipajul nu a observat niciun impact în timpul zborului, a declarat transportatorul. În urma unei anchete, Agenția Federală de Transport Aerian a concluzionat că cea mai probabilă cauză este o coliziune cu o dronă, relatează miercuri publicația rusă RBC care precizeză că este primul incident de acest tip identificat în Rusia, transmite HotNews. După aterizare, tehnicienii aeroportului au descoperit o adâncitură de 11 centimetri în avion. Echipajul a presupus inițial că avionul a lovit o pasăre în zbor. O anchetă ulterioară efectuată de Agenția Federală de Transport Aerian a exclus această posibilitate și a concluzionat că avaria a fost cauzată de o coliziune „cu un obiect neidentificat, cel mai probabil un vehicul aerian fără pilot”. Identitatea dronei și a celui care a lansat-o sunt în continuare necunoscute. „Este imposibil să se determine cine pilota drona, întrucât locul de lansare al dronei este necunoscut. Având în vedere altitudinea aeronavei de 6.000 de metri, se poate presupune că coliziunea ar fi putut avea loc în timpul decolării sau aterizării. Zborurile cu drone sunt interzise în zonele aeroportuare”, menționează Agenția Federală de Transport Aerian.

UPDATE Un număr tot mai mare de oficiali de rang înalt din Occident semnalează sprijin pentru doborârea avioanelor rusești care încalcă spațiul aerian NATO, în urma unei serii de incursiuni recente de-a lungul flancului estic al alianței, scrie The Kyiv Independent, conform Mediafax. Susținerea apare pe fondul tensiunilor crescânde legate de încălcările repetate ale spațiului aerian, care au pus la încercare protocoalele NATO privind interceptarea, escaladarea și apărarea colectivă. În cea mai recentă declarație, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat pentru CNN, miercuri, că doborârea avioanelor intruse ar trebui luată în considerare dacă Moscova ignoră alte avertismente.„Opinia mea este că trebuie să apărăm fiecare centimetru pătrat al teritoriului nostru”, a spus ea. „Asta înseamnă că, dacă există o intruziune în spațiul aerian, după avertizare, după ce am fost foarte clari, desigur, opțiunea doborârii unui avion de vânătoare care intră în spațiul nostru aerian este pe masă”.

UPDATE În Danemarca, oficialii suspectează că dronele care au închis aeroportul din Copenhaga au fost lansate de pe nave, lucru pe care Rusia l-a testat într-adevăr la un moment dat. După incidentele care au forțat închiderea aeroporturilor din Copenhaga și Oslo din cauza unor drone neidentificate care nu au fost doborâte, autoritățile daneze și norvegiene pot doar specula cu privire la tipul de drone și la cine le controla. De asemenea, cele două țări încă socotesc pierderile economice cauzate de închiderea de patru ore, care a lăsat aproximativ 20.000 de pasageri în așteptare, anulând planurile sau redirecționându-i către alte aeroporturi. Este important de menționat că, în ciuda lipsei epavelor acestor drone, este greu de presupus că acestea să fi fost quadcopterele obișnuite destinate consumatorilor. Dronele civile sunt supuse restricțiilor de zbor în jurul aeroporturilor și al altor locuri sensibile (deși aceste restricții pot fi uneori ocolite prin reflashing). Este mai probabil ca obiectele să fi fost UAV-uri electrice cu aripi fixe, nu modele destinate consumatorilor, precum DJI Mavic, transmite Digi24.

UPDATE Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat miercuri în cursul întrevederii cu secretarul de stat american, Marco Rubio, că țările europene și Kievul sunt responsabile de prelungirea conflictului din Ucraina, a declarat ministerul său, relatează AFP, conform Agerpres. În cursul unei întâlniri cu Rubio, în marja Adunării Generale a Națiunilor Unite la New York, Lavrov „a subliniat natura inacceptabilă a manevrelor efectuate de Kiev și de unele capitale europene care vizează prelungirea conflictului”, a indicat Ministerul rus de Externe.

Rusia nu va accepta niciun ”compromis” cu privire la teritoriile ocupate în Ucraina, a anunţat marţi, 16 decembrie, adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Riabkov, relatează Euronews. Pe de altă parte, propunerile de pace care au rezultat în urma discuțiilor dintre americani, ucraineni și europeni vor fi finalizate în următoarele zile. Administrația Trump presează Europa să renunțe la planul de finanțare a Ucrainei din active rusești. Volodimir Zelenski a spus că, dacă Rusia respinge noul plan de pace, SUA vor înăspri sancțiunile și vor trimite mai mult armament, inclusiv sisteme de apărare aeriană. Totuși, Mihail Hodorkovski, unul dintre cei mai cunoscuți critici ai Kremlinului, afirmă că Vladimir Putin nu este interesat doar de menținerea unui conflict continuu care să-i garanteze supraviețuirea politică. 

Rusia a lansat un nou atac aerian – coincidență sau nu, tot 79 de drone au vizat Ucraina, ca și în noaptea de luni spre marți. Apărarea aeriană a doborât jumătate din drone în nordul, sudul și estul țării, iar restul au lovit în 12 locuri. Noapte de foc a fost și în Rusia. Sudul țării a fost zguduit de explozii și incendii în noaptea de marți spre miercuri, după ce drone ucrainene au lovit mai multe obiective energetice. Autoritățile de la Moscova susțin că 94 de drone au fost interceptate și distruse de apărarea aeriană. Potrivit centrului regional de intervenție în situații de urgență, în dimineața zilei de 17 decembrie, un roi masiv de drone ucrainene au atacat regiunea Krasnodar.

UPDATE Orașul Odesa se află în stare de urgență după un atac masiv cu drone Shahed și rachete care a lovit infrastructura energetică a regiunii, provocând o întrerupere aproape totală a curentului electric. Pe 13 decembrie, orașul a fost cufundat în întuneric, iar sute de mii de oameni au rămas până astăzi fără electricitate, cu servicii de apă și încălzire aproape inexistente, potrivit Kyiv independent. Guvernatorul regiunii Odesa, Oleg Kiper, a anunțat astăzi că situația creată a fost declarată o urgență de stat.

UPDATE Dacă Bruxelles-ul nu ajunge la un acord în următoarele zile, Kievul riscă să se confrunte cu un deficit bugetar major în câteva luni. Uniunea Europeană se află sub presiune fără precedent înainte de summitul de la Bruxelles, în cadrul căruia liderii statelor membre vor discuta despre finanțarea Ucrainei. Principalul obstacol în calea unității europene nu provine atât din rezistența internă a unor state, cât din influența activă a administrației Donald Trump, care încearcă să influențeze deciziile UE, scrie Politico.  

UPDATE După aproape patru ani de război de uzură, în decembrie 2025 conflictul din Ucraina rămâne blocat între negocierile intense pentru un acord de pace și pozițiile ferme ale Kremlinului, care refuză să renunțe la revendicările teritoriale pe care le-a ridicat încă de la începutul invaziei. Relatările recente ale agențiilor internaționale de presă, în special Reuters, dar și ale unor publicații precum The Guardian, arată un tablou de relații internaționale tensionate și negocieri complexe, în care obiectivele politice ale Moscovei se ciocnesc de așteptările Occidentului și ale Kyivului, precizează Reuters.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a afirmat miercuri că forțele ruse au preluat inițiativa strategică de-a lungul întregii linii a frontului din Ucraina, promițând în același timp să extindă așa-numita „zonă-tampon” de securitate a Moscovei și să continue dezvoltarea de noi sisteme de armament. El a spus în același timp că Rusia „își va elibera teritoriile” prin mijloace militare, dacă Ucraina și „stăpânii săi” abandonează negocierile. Liderul de la Kremlin a acuzat în mod repetat Occidentul că sprijină Ucraina pe toate planurile și că îi ghidează deciziile. Miercuri, Putin și-a exprimat de asemenea încrederea că obiectivele „operațiunii militare speciale” în Ucraina „vor fi atinse”. Declarațiile lui Putin, relatate de Reuters, semnalează că Moscova nu a renunțat la condițiile maximale impuse Kievului pentru încheierea războiului.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a numit apelurile occidentale privind pregătirea pentru un război împotriva Rusiei o „minciună”. El a mai spus că Rusia nu dorește război cu Europa, dar că țara sa este pregătită să-l poarte dacă aceasta este alegerea Bătrânului Continent. Președintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că unii occidentali solicită pregătiri pentru un război împotriva Rusiei vorbind despre o „isterie”. „Am spus-o în repetate rânduri: este o minciună, o prostie, o prostie pură să vorbești despre o amenințare rusă imaginară la adresa țărilor europene. Dar acest lucru se face destul de deliberat”, a spus el în timpul unei reuniuni extinse a Consiliului Ministerului Apărării, potrivit Le Figaro.

UPDATE UE face un pas decisiv spre independența energetică față de Rusia. Eurodeputații au aprobat o lege care prevede eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești, atât prin gazoducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), începând cu 2026, și pregătesc terenul pentru interzicerea completă a importurilor de petrol din Rusia până cel târziu la finalul anului 2027, scrie Adevărul.

UPDATE Administrația instalată de Rusia în Crimeea ocupată a declarat că a preluat controlul asupra proprietăților aparținând boxerului ucrainean de categorie grea Oleksandr Usik, acuzându-l că a condamnat invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, scrie Digi24.

UPDATE Rusia masează peste 360.000 de soldați în apropierea granițelor Europei, pe măsură ce Vladimir Putin își plănuiește următoarea mișcare, a avertizat un fost oficial NATO.

UPDATE Statele Unite pregătesc noi de sancțiuni asupra sectorului energetic al Rusiei pentru a crește presiunea asupra Moscovei, în cazul în care președintele Vladimir Putin respinge un acord de pace cu Ucraina, relatează Bloomberg, citând persoane familiarizate cu situația. Sancțiunile SUA ar urma să vizeze navele din așa-numita "flotă fantomă" cu care Moscova ocolește sancțiunile impuse petrolului său, dar i-ar putea lovi și pe comercianții care facilitează tranzacțiile cu țiței rusesc. Noile măsuri ar putea fi dezvăluite încă din această săptămână, au declarat sursele citate de Bloomberg.

UPDATE Donald Trump crede că Vladimir Putin nu vrea doar o bucată de teritoriu, ci toată Ucraina, a declarat șefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles, într-un interviu acordat revistei Vanity Fair. Potrivit acesteia, Trump e convins că poate realiza orice și nu își pune nicio limită, notează Nexta.

UPDATE Atacurile ruseşti cu bombe aeriene ghidate în regiunea Zaporojie din sudul Ucrainei, pe care trupele Moscovei o controlează doar parţial, au rănit miercuri, 17 decembrie, 26 de persoane, inclusiv un copil, potrivit guvernatorului ucrainean regional, relatează Reuters.

UPDATE Trupele europene din Ucraina ar urma să folosească forța împotriva armatei ruse dacă aceasta ar încălca un armistițiu, relatează Reuters, citat de Nexta. Potrivit cancelarului german Friedrich Merz, garanțiile de securitate discutate de SUA și Europa pentru Ucraina permit forțelor de menținere a păcii să respingă atacurile rusești în anumite circumstanțe. Deocamdată, aceasta rămâne o perspectivă îndepărtată, deoarece accentul principal este pus pe crearea și securizarea unei zone demilitarizate între cele două tabere, relatează Nexta. Merz a subliniat separat că disponibilitatea SUA de a proteja Ucraina după un armistițiu ca și cum ar fi sub protecția NATO reprezintă o poziție nouă și foarte puternică din partea Washingtonului.

UPDATE Garanțiile de securitate pentru Ucraina, elaborate în întâlnirile de la Berlin, includ consolidarea Forțelor Armate Ucrainene, desfășurarea de forțe europene în țară și extinderea utilizării serviciilor de informații americane. Potrivit unor surse citate de New York Times, un contingent militar condus de forțe europene ar trebui să fie staționat în vestul țării, departe de linia de armistițiu, pentru a servi drept factor de descurajare suplimentar împotriva oricărei viitoare agresiuni rusești. Efectivele armatei ucrainene sunt planificate la un „nivel în timp de pace” de 800.000 de soldați. În timpul războiului, numărul a crescut la aproape 900.000 de soldați, notează NYT. De asemenea, SUA ar urma să identifice încercările Rusiei de a organiza „operațiuni sub steag fals” care i-ar oferi Moscovei un pretext pentru a relua acțiunile militare, scrie Spotmedia.

UPDATE Mihail Hodorkovski, unul dintre cei mai cunoscuți critici ai Kremlinului, afirmă că Vladimir Putin nu este interesat de încheierea războiului, ci de menținerea unui conflict continuu care să-i garanteze supraviețuirea politică, anunță Mediafax. Din biroul său de la Londra, Hodorkovski respinge ideea că lumea se apropie de un acord de pace. Iar asta, în ciuda mesajelor optimiste venite din SUA. El susține că Putin va continua să amâne negocierile și va încerca să obțină noi avantaje militare, așa cum a procedat în trecut. „Nici Putin nu poate forța situația la infinit”, afirmă Hodorkovski, subliniind că un compromis va fi inevitabil. După încheierea actualului război, liderul rus ar putea apela din nou la un „inamic extern”, iar Europa se află la granițele Federației Ruse.

UPDATE Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ridicat miza înaintea unei reuniuni cruciale a celor 27 de lideri ai Uniunii Europene, care va avea loc joi la Bruxelles, prezentând discuțiile ca fiind esențiale pentru securitatea și independența Europei, relatează Euronews.

UPDATE Kremlinul a declarat, miercuri, că poziția Rusiei cu privire la desfășurarea oricăror trupe europene în Ucraina în cadrul unui posibil acord de pace negociat de SUA este bine cunoscută, dar că subiectul poate fi discutat, potrivit Reuters.

UPDATE Forțele ucrainene au preluat controlul asupra a aproape 90% din orașul Kupiansk, situat în nord-estul țării, a declarat miercuri șeful armatei Oleksandr Sîrskîi, la câteva zile după ce președintele Ucrainei a salutat o victorie împotriva forțelor ruse acolo. „Datorită operațiunilor active de căutare și atac, am reușit să respingem trupele ruse din Kupiansk și să preluăm controlul asupra a aproape 90% din teritoriul orașului”, a scris Oleksandr Sîrski pe platforma Telegram.

UPDATE Marina suedeză a identificat personal militar rus în uniformă la bordul unor petroliere legate de așa-numita flotă din umbră a Rusiei în Marea Baltică, potrivit unui reportaj al SVT, postul public de radio suedez.

UPDATE Atacuri cu drone au fost raportate noaptea trecută și în Saratov și Engels, în regiunea Saratov. Shot transmite că s-au auzit cel puțin 10 explozii, deși nu au existat rapoarte oficiale despre victime sau pagube, scrie Spotmedia. Ministerul Apărării a anunțat că sistemele sale de apărare aeriană „au interceptat și distrus” 94 de drone ucrainene, inclusiv 31 în regiunea Krasnodar, 22 în Rostov și opt în Saratov.

UPDATE O presupusă campanie de recrutare rusească stârnește îngrijorare. Există suspiciuni rezonabile care sugerează că Rusia și-ar putea extinde căutarea globală de forță proaspătă pentru Ucraina, vizând cetățeni iranieni, relatează realizatorii „Eastern Express”, emisiune a TVPWorld.

UPDATE Soldații ruși din zona Pokrovsk își provoacă singuri răni pentru a ajunge la spital și astfel să evite participarea în asalturi iresponsabile comandate de șefii lor, susține mișcarea de partizani ucraineană Atesh, într-o postare pe Telegram.

UPDATE Regimul de la Kremlin va transforma Max, aplicația de stat de mesagerie care a înlocuit Whatsapp și alte rețele sociale în Rusia, în buletin și pașaport electronic. Conform The Moscow Times, Max, aplicația big brother prin care regimul își spionează mai ușor cetățenii, va fi folosită pentru a verifica vârsta la vânzareade alcool în magazine, ca bilet electronic pentru concerte și alte evenimente de divertisment, pentru participarea la loterii și cumpărarea de „produse informaționale” ș.a., a declarat Serghei Boiarski, președintele comisiei pentru „politici informaționale” din Duma de Stat, parlamentul fictiv al Rusiei.

UPDATE Kremlinul își intensifică retorica agresivă și beligerantă împotriva NATO și a Europei. Unul dintre principalii propagandiști ai lui Vladimir Putin, prezentatorul TV Vladimir Soloviov, a vorbit public despre distrugerea și confiscarea capitalelor europene, exprimând practic scenarii pentru un război direct cu Occidentul, relatează from-ua.org.

UPDATE Președintele rus crede că armata sa este una invincibilă și până la final ea va cuceri toată Ucraina, chiar dacă viteza de ”înghițire” a teritoriului din țara vecină este una ”de melc” și cu pierderi colosale. Însă, acum un expert dezvăluie greșeala pe care echipa de negociatori a lui Trump e pe cale să o facă: repetă ”ca papagalii” ceea ce spun rușii și îi forțează pe ucraineni să accepte toate pretențiile Moscovei. Este clar că dacă SUA vor recompensa Rusia pentru agresiunea sa în planul de pace, atunci îl vor sprijini pe Putin pentru o mutare viitoare catastrofală: reluarea războiului de cucerire al Ucrainei.Marc Champion arată că Putin a promovat o narațiune falsă a războiului, iar Occidentul nu trebuie să se lase păcălit de ea. Afirmațiile Kremlinului conform cărora Ucraina este în pragul înfrângerii nu corespund realității de pe câmpul de luptă, potrivit analizei publicate în Irish Independent. 

UPDATE Discuțiile privind garanțiile de securitate au lăsat până acum nerezolvate unele elemente cheie, inclusiv durata acestor garanții, anunță European Pravda. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a remarcat, în cadrul unei conferințe de presă la Haga, că în ciuda numeroaselor runde de negocieri detaliate privind posibile garanții de securitate, unele probleme rămân deschise, în special dacă garanțiile vor fi sau nu pe termen nelimitat, scrie Digi24.

UPDATE În ciuda creșterii presiunii SUA asupra Kievului, ucrainenii se opun vehement cererilor Rusiei. Dacă ideea unor concesii teritoriale va fi supusă votului, majoritatea celor intervievați de jurnaliștii Kyiv Independent afirmă că o vor respinge categoric. Săptămâna trecută, președintele Volodimir Zelenski a declarat că orice concesii teritoriale pentru a pune capăt războiului total al Rusiei, menționate într-un plan de pace susținut de SUA, ar trebui să fie decise de poporul ucrainean, inclusiv prin intermediul unui referendum, scrie Digi24.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a semnat legea care confiscă locuințele "fără stăpân" din Ucraina ocupată. Conform noilor reglementări, autoritățile ruse pot aloca proprietățile confiscate ca locuințe oficiale pentru funcționari civili, personal militar, oficiali, ofițeri de aplicare a legii, profesori și medici, notează Kiev Post.  Casele, apartamentele și camerele din teritoriile ocupate ale Ucrainei „care prezintă semne că nu mai au proprietar" vor fi considerate prin lege proprietatea regiunilor sau a municipalităților acestora. Noua lege vizează, mai ales, casele din Donețk, Luhansk, Herson și Zaporijia. 

UPDATE Un miliardar din Cehia a donat 4,1 milioane de euro pentru sprijinirea armamentului ucrainean, prin intermediul unei asociații de strângere de fonduri foarte cunoscute în țară. Banii vor fi cheltuiți rapid pentru achiziția de echipamente militare destinate frontului din Ucraina, relatează publicația Midi Libre. O donație uriașă a fost anunțată de o importantă asociație de strângere de fonduri din Cehia, implicată în sprijinirea Ucrainei în contextul războiului declanșat de Rusia. Un miliardar ceh a oferit suma de 4,1 milioane de euro pentru achiziția de armament destinat forțelor ucrainene. Asociația „Dárek pro Putina” („Un cadou pentru Putin”, în traducere - n.r.) a anunțat că donatorul, care inițial a dorit să rămână anonim, și-a dezvăluit în cele din urmă identitatea. Este vorba despre Ivo Lukačovič, un antreprenor ceh foarte cunoscut, considerat a 11-a cea mai bogată persoană din țară, scrie Libertatea.

UPDATE Kremlinul a respins categoric orice posibilitate de compromis privind teritoriile ocupate în Ucraina, reiterând că Moscova nu își va reduce cerințele teritoriale și va continua să revendice controlul asupra regiunilor anexate. Adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, a declarat marți că Rusia nu va accepta „niciun compromis” în privința teritoriilor ocupate în Ucraina, subliniind că poziția Moscovei rămâne neschimbată, relatează Euronews.

UPDATE Problema retragerii trupelor și a tonelor de muniție de pe malul stâng al râului Nistru necesită discuții cu Rusia, iar autoritățile moldovene nu sunt încă pregătite pentru acest lucru. În urma victoriei forțelor pro-UE în alegerile parlamentare din Moldova din această toamnă, Uniunea Europeană a presat din ce în ce mai mult Chișinăul să lucreze la reintegrarea regiunii separatiste Transnistria. Luna aceasta, ambasadorul UE în Moldova, Iwona Piorko, a precizat clar că Bruxelles-ul nu intenționează să împartă integrarea țării în UE în două etape, problema integrării Transnistriei în UE urmând să fie rezolvată la o dată ulterioară celei a restului țării, se arată într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

UPDATE Autoproclamatul președinte al Belarusului, Alexandr Lukașenko, consideră că încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei „depinde de poziția lui Trump și a Statelor Unite ale Americii”, potrivit unui interviu acordat Newsmax și citat de Ukrainska Pravda. Lukașenko a adăugat că Trump îl presează în principal pe Zelenski în ceea ce privește un „acord de pace”.

UPDATE Prețurile petrolului rusesc au scăzut la cel mai scăzut nivel de la izbucnirea invaziei la scară largă a Ucrainei, pe măsură ce sancțiunile occidentale își fac simțită prezența, a relatat Bloomberg pe 16 decembrie.

UPDATE Summitul liderilor UE de joi va pune la încercare capacitatea blocului de a rămâne unit sau dacă Donald Trump va reuși să-l divizeze. O dezbatere aprinsă între guvernele europene cu privire la utilizarea activelor rusești înghețate pentru a finanța reconstrucția Ucrainei scoate la iveală o diviziune mai profundă pe continent cu privire la modul de abordare a noii ordini mondiale și a presiunii fără precedent din partea SUA, notează Politico.

UPDATE Președintele american Donald Trump a trimis un mesaj de susținere pentru noul premier al Cehiei. Este vorba despre Andrej Babis, un politician cu opinii împotriva UE și a Ucrainei, informează Mediafax.

UPDATE Şefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles, a dezvăluit tensiuni interne în administrația SUA pe diverse teme, de la aplicarea legilor privind imigrația până la reducerea personalului guvernamental, şi l-a descris între altele pe preşedintele american Donald Trump ca având „personalitatea unui alcoolic”, într-o serie de comentarii publicate marţi de Vanity Fair, care prezintă o imagine nefavorabilă a rolului jucat de unii dintre apropiații republicanului, informează agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.