Este ultima zi a campaniei electorale pentru parlamentarele de duminică, decisive pentru viitorul european al țării, campanie marcată de ingerințele fără precedent ale Rusiei, scrie RFI. Dacă forțele proruse vor câștiga teren la alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova, există riscul ca țara să ajungă sub controlul direct al Moscovei, iar acest lucru ar împiedica procesul de aderare la UE. Declarația a fost făcută la RFI de vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu (PSD). Oficialul precizează că dacă este să invadeze Republica Moldova, UE o invadează cu fonduri europene, în timp ce Rusia se gândește să o invadeze cu militari. Totodată, alegerile de duminică sunt considerate decisive pentru viitorul Republicii Moldova, aflată la răscruce între parcursul european și influența rusă. Pentru Kremlin, însă, influențarea votului prin intermediul Bisericii pare să fie una dintre cele mai eficiente arme din „războiul sfânt” purtat la Chișinău, notează Reuters. 

Kremlinul pregătește terenul pentru organizarea de proteste violente pentru înlăturarea de la putere a președintei Maia Sandu, după alegerile parlamentare care vor avea loc duminică, avertizează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Între timp, Ucraina şi-a continuat atacurile sistematice cu drone asupra industriei petroliere a Rusiei, lovind o rafinărie din sudul teritoriului rus, au anunţat vineri autorităţile locale. Totodată, Ambasada Poloniei la Minsk a emis un apel urgent către cetățenii polonezi să părăsească Belarusul, iar președintele american Donald Trump a adoptat un ton surprinzător de critic față de Vladimir Putin.

UPDATE Republica Moldova este supusă unei ”campanii de dezinformare fără precedent” desfăşurată de către Rusia, odată cu apropierea alegerilor legislative, acuză Uniunea Europeană (UE), relatează AFP. ”Aceasta nu este prima oară când Rusia recurge la tactici clasice de manipulare şi de dezinformare, însă ea merge acum mai departe”, a denunţat joi o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene (CE), Anitta Hipper. Moscova ”se amestecă profund în procesul electoral”, a acuzat ea, scrie news.ro.

UPDATE Experți de la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) și de la Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale (NUPI) atrag atenția asupra mizei uriașe a scrutinului din Moldova, avertizând asupra interferenței rusești masive și a polarizării accentuate a societății moldovenești. „Rusia vrea o centură de state la vest de Ucraina care să submineze sprijinul global pentru Ucraina. Moldova ar fi un atu valoros în colecția Rusiei”, spun experții, potrivit G4media.

UPDATE „Rusia se folosește de politicienii moldoveni cu legături la Kremlin și de alți actori pentru a crea condițiile generării unor proteste după alegeri, indiferent de rezultatul electoral al acestora”, se arată într-un raport ISW dedicat alegerilor parlamentare din Republica Moldova. ISW menționează că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea pro-europeană a președintei Maia Sandu, care în prezent deține majoritatea în parlament, ar putea pierde această majoritate, după aceste alegeri.

UPDATE Victor Negrescu spune că alegerile din Republica Moldova „sunt cruciale (…). Ce s-a schimbat față de anii anteriori este că aceste alegeri sunt definitorii pentru traiectoria Republicii Moldova pentru anii care urmează. Dacă forțele proeuropene vor câștiga alegerile, aș zice că Republica Moldova intră pe o traiectorie ireversibilă spre aderarea la UE. Dacă forțele proruse vor câștiga teren, există riscul ca Republica Moldova să ajungă cumva în siajul intereselor de la Moscova, sub controlul direct al Federației Ruse și acest lucru ar fi foarte grav și ar împiedica practic acest proces de aderare la UE”. Unul dintre narativele rusești susține că europenii pregătesc o invadare a Republicii Moldova, dacă forțele europene câștigă alegerile parlamentare din 28 septembrie. Eurodeputatul PSD demontează această teorie: „UE dacă este să invadeze Republica Moldova, o invadează cu fondurile europene pe care dorim să le acordăm Republicii Moldova, pentru dezvoltarea acestui stat, pentru ca oamenii să o ducă mai bine. Federația Rusă se gândește să invadeze Republica Moldova cu militari”.

UPDATE În cadrul unei investigații, Reuters detaliază cum preoții și clericii din Republica Moldova sunt folosiți pentru a promova mesaje anti-UE, înainte de alegerile parlamentare. Părintele Mihai Bîcu, preot în Biserica Ortodoxă din Moldova, a declarat pentru Reuters că oficiali ortodocși ruși au oferit diverse sume de bani pentru zeci de clerici moldoveni, sub pretextul de a-i cheltui în magazinele bisericești. În plus, preoții moldoveni au participat la o serie de prelegeri susținute de teologi și istorici, care subliniau legăturile istorice și religioase ale Moldovei cu Rusia, în opoziție cu “Occidentul corupt moral”. Bîcu a precizat și că grupul său a primit carduri de la banca rusă Promsvyazbank, cu promisiunea unor plăți la întoarcere în Moldova, dacă îi conving pe enoriași să voteze împotriva liderilor pro-occidentali. De exemplu, preotul precizează că el a primit circa 1.200 de dolari. În schimb, preoții trebuiau să creeze pagini de socializare pentru parohiile lor, unde să avertizeze enoriașii despre “pericolele pe care guvernul pro-occidental le urmărește pentru o integrare europeană mai strânsă”. 

UPDATE Alegerile parlamentare din Republica Moldova de duminică, 28 septembrie, au fost descrise de președinta Maia Sandu drept cele mai importante din istoria țării cu 2,4 milioane de locuitori. Fosta republică sovietică devenită independentă în 1991 riscă să intre din nou în orbita Rusiei sau ar putea rămâne pe calea integrării europene, scrie The Guardian, într-o analiză publicată vineri, 26 septembrie.

UPDATE Gazetarul Cristian Tudor Popescu a avertizat că rușii au făcut investiții uriașe pentru ca partidele prietene să câștige alegerile parlamentare de duminică, din Republica Moldova. Acesta subliniază că viitorul României depinde de soarta Moldovei și că ar trebui să fim extrem de îngrijorați dacă partidele pro-ruse vor câștiga la Chișinău, pentru că atunci vom avea graniță directă cu Rusia, scrie Ziare.com.

UPDATE Două avioane de luptă Gripen, aparținând Forțelor Aeriene Ungare, au interceptat joi cinci aeronave militare rusești deasupra Mării Baltice, a anunțat Comandamentul Aerian al NATO.

UPDATE O navă din flota rusă de război s-a aflat în apropiere de Danemarca în timp ce infrastructura critică a țării a fost "vizitată" de drone neidentificate, pe care ministrul Apărării le-a descris ca fiind manevrate de "un actor profesionist", scrie publicația daneză Ekstra Bladet. Prezența dronelor a provocat cel mai recent perturbarea operațiunilor la aeroportul Aalborg și a creat haos în alte părți ale țării. Politicienii și experții danezi cred că Rusia este în spatele acestor drone, într-o tentativă de a-și demonstra capacitățile de război hibrid. Suspiciunile au vizat inițial petrolierele din așa-numita "flotă fantomă" a lui Putin, care ar fi putut servi drept bază operațională pentru lansările de drone, scrie Antena3.

UPDATE Încă un aeroport danez a trebuit să fie închis în noaptea de joi spre vineri în urma unei a doua alerte cu drone în decurs de două nopţi, Copenhaga afirmând că este vizată de la începutul săptămânii de un „atac hibrid" de origine necunoscută.

UPDATE Președintele american Donald Trump este de părere că Ucraina are șanse să-și recupereze teritoriile cucerite de Rusia, în contextul în care aceasta din urmă are mari probleme. Vladimir Putin a riscat totul, iar economia rusă se duce de râpă, a spus liderul de la Casa Albă, scrie Digi24.

UPDATE Daniel Fried, diplomat american veteran și fost oficial de rang înalt al Departamentului de Stat, avertizează că NATO trebuie să adopte o poziție mult mai fermă față de incursiunile militare ruse. El consideră că Alianța trebuie să fie pregătită să doboare avioanele rusești care încalcă spațiul aerian al membrilor săi, scrie Adevărul.

UPDATE Slovacia se aşteaptă să găsească un „teren comun” cu Statele Unite după presiunile exercitate pentru a pune capăt achiziţiilor de energie din Rusia, a declarat joi premierul slovac Robert Fico, apărând aprovizionarea ţării sale din surse ruseşti, relatează Reuters, potrivit News.ro.

UPDATE Donald Trump e pregătit să ridice „aproape imediat” sancţiunile impuse sectorului de apărare al Turciei, dacă Ankara renunţă la importurile de petrol din Rusia. „Aş dori să înceteze cumpărarea de petrol din Rusia”, a spus Trump, potrivit DW. El a amintit că Washingtonul a sancţionat Turcia în 2020, după achiziţia sistemelor antiaeriene ruseşti S-400. În paralel, Trump a transmis acelaşi mesaj şi Budapestei. Trump a discutat telefonic cu premierul Viktor Orbán, cerându-i explicit ca Ungaria să renunţe la petrolul rusesc şi să îşi reducă dependenţa energetică de Moscova. Ungaria însă nu vrea, scrie Spotmedia.

UPDATE Presiunile războiului din Ucraina încep să se facă simțite pentru președintele rus Vladimir Putin și factorii de decizie din Kremlin, Moscova planificând majorări de impozite și reduceri de cheltuieli pentru a face față deficitului bugetar în creștere, scrie DW.

UPDATE Un senator rus din Ucraina ocupată recunoaște că Moscova pierde teren în războiul cu drone și că războiul său împotriva Kievului a ajuns într-un impas, conform Mediafax. Dmitri Rogozin, membru al partidului pro-Kremlin Rusia Unită și senator care reprezintă regiunea Zaporojie ocupată de Rusia, a declarat că forțele ruse avansează doar „cu enorme dificultăți și cu costuri colosale”.

UPDATE Ambasada Poloniei de la Minsk le-a cerut cetățenilor polonezi “să părăsească imediat” Belarusul, pe fondul tensiunilor în creștere generate de invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia. “În cazul unei deteriorări drastice a situației de securitate, al închiderii frontierelor sau al altor circumstanțe neprevăzute, evacuarea se poate dovedi mult mai dificilă sau chiar imposibilă”, a transmis ambasada. Deși Belarus nu este direct implicată în invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, țara a sprijinit mișcările trupelor rusești pe tot parcursul războiului. La începutul invaziei pe scară largă, Belarus a permis ca teritoriul său să fie folosit ca bază de operațiuni pentru încercarea Rusiei de a cuceri Kievul de la granița sudică. Avertismentul vine pe fondul tensiunilor în creștere dintre NATO și Rusia, în urma unei serii de încălcări ale spațiului aerian, precum și a ”arestărilor arbitrare repetate ale cetățenilor polonezi”, scrie Biziday.

UPDATE Diplomaţi europeni au avertizat Kremlinul săptămâna aceasta că NATO este pregătită să răspundă cu forţă maximă la noi încălcări ale spaţiului său aerian, inclusiv prin doborârea avioanelor ruseşti, potrivit unor oficiali familiarizaţi cu schimbul de mesaje, citat de Bloomberg. La o întâlnire tensionată la Moscova, emisarii Marii Britanii, Franţei şi Germaniei şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la incursiunea de săptămâna trecută a trei avioane de vânătoare MiG-31 în spaţiul aerian al Estoniei, au spus oficialii, care au vorbit sub protecţia anonimatului deoarece discuţiile au avut loc cu uşile închise. În urma conversaţiei, aceştia au concluzionat că încălcarea a fost o tactică deliberată ordonată de comandanţii ruşi.

UPDATE Armatele occidentale nu pot continua să doboare dronele care le încalcă spațiul aerian cu rachete scumpe, a declarat, joi, secretarul general al NATO, Mark Rutte, adăugând că NATO învață rapid de la Ucraina cum să contracareze dronele rusești, scrie Digi24.

UPDATE Președintele american Donald Trump a adoptat un ton surprinzător de critic față de Vladimir Putin. „Sunt foarte nemulțumit de ceea ce face Rusia și de ceea ce face președintele Putin. Nu mi-a plăcut deloc. Ucide oameni fără niciun motiv,” a declarat Trump, din Biroul Oval. Trump a descris performanța Rusiei în război ca fiind „foarte slabă”, afirmând că economia rusă „se prăbușește”, în timp ce forțele Moscovei „bombardează totul și cuceresc foarte puțin”, scrie Spotmedia.

UPDATE Oleksandra Matviiciuk, avocata pentru drepturile omului care a fondat și conduce Centrul pentru Libertăți Civile din Ucraina, organizația premiată în 2022 cu Nobelul pentru Pace, explică de ce războiul din Ucraina nu este doar o încercare de a cuceri teritorii pentru Vladimir Putin, ci un pas pentru ca el să devină „nemuritor” în istorie, drept cel care a reîntregit imperiul rus, scrie Ziare.com.

UPDATE India ar putea accepta oferta Rusiei pentru avioanele Su-57, având în vedere relațiile tensionate cu SUA din ultima vreme, dar și concesiile făcute de Kremlin. Povestea avioanelor de vânătoare pentru India continuă, țara analizând oferta Rusiei pentru Su-57. Acest lucru vine după retragerea Indiei din 2018 din programul de dezvoltare comună, considerând că „nu este un adevărat avion de generația a cincea”, scrie Defense Express.

UPDATE Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a raportat că o dronă rusească a explodat la doar 800 de metri de centrala nucleară din sudul Ucrainei, de la Zaporojie. „Din nou dronele zboară mult prea aproape de centrale nucleare. Data viitoare s-ar putea să nu fim atât de norocoși”, a avertizat directorul Rafael Grossi. Echipa AIEA a observat 22 de drone în zonă, unele apropiindu-se la 500 de metri de instalație. Explozia a produs un crater de patru metri și a avariat o linie electrică regională, fără impact asupra siguranței centralei, scrie Spotmedia.

UPDATE „Rușii au desfășurat un atac aerian masiv asupra Hersonului în această dimineață. Peste o duzină de bombe au lovit orașul într-o oră”, a transmis guvernatorul Oleksandr Prokudin. Au fost avariate o clădire administrativă și nouă locuințe. Ulterior, artileria rusă a lovit centrul orașului, unul dintre atacuri distrugând un microbuz. Nu există deocamdată informații despre victime, scrie Spotmedia.

UPDATE O serie de explozii au zguduit Crimeea ocupată de ruși. Potrivit canalului Telegram Crimean Wind, clădirea FSB din Armiansk ar fi fost lovită. În Kerci s-au auzit cel puțin cinci deflagrații, iar traficul pe podul Crimeii a fost suspendat, informează Ukrinform.

UPDATE Rusia a lansat azi-noapte un atac cu 154 de drone, potrivit Forțelor Aeriene ucrainene. Apărarea antiaeriană a reușit să doboare sau să bruieze 128 dintre ele, însă 26 au reușit să-și atingă țintele în cel puțin 9 locuri. Dronele au fost lansate din regiunile rusești Briansk, Oriol și Millerovo, iar jumătate dintre ele au fost de tip Shahed. Forțele Aeriene au avertizat că și vineri dimineață s-au semnalat noi valuri de drone de atac intrând dinspre nord și au îndemnat populația să respecte măsurile de siguranță, scrie Ukrainska Pravda.

UPDATE O explozie a avariat șinele de cale ferată din regiunea Pskov, pe tronsonul dintre Luga și Pskov, utilizat atât pentru transport de pasageri, cât și de marfă. Guvernatorul Mihail Vedernikov a precizat că nu au existat victime și că trenurile nu au deraiat, însă două garnituri de pasageri au fost redirecționate. Incidentul este al doilea din această lună: pe 14 septembrie, o altă explozie pe linia Sankt Petersburg-Pskov a deraiat o locomotivă și a distrus 15 vagoane cisternă, scrie SpotMedia.

UPDATE Armata ucraineană a lovit trei stații de distribuție a gazului aflate în teritoriul ocupat din regiunea Lugansk, a anunțat comandantul forțelor de drone, Robert „Madyar” Brovdi. Atacul a vizat infrastructura energetică din localitățile Șceastia, Severodonețk și Novopskov. Potrivit lui Brovdi, stația din Șceastia alimenta centrala termică din Lugansk, care a fost forțată să treacă pe cărbune, iar cea din Severodonețk susținea industria chimică, potrivit Kiev Independent.

UPDATE Drone ucrainene au atacat rafinăria de petrol Afipsky din sud-vestul Rusiei în noaptea de joi spre vineri, au spus autoritățile ruse, citate de Kyiv Independent. Centrul operațional regional din Krasnodar Krai a raportat că resturi de drone ucrainene au căzut pe una dintre unitățile rafinăriei în cadrul unui atac mai amplu cu drone asupra regiunii. Rafinăria, situată la aproximativ 200 de kilometri de linia frontului, servește ca centru logistic strategic pentru motorina și kerosenul de aviație utilizate de trupele ruse. Oficialii ruși au afirmat că un incendiu care s-a întins pe o suprafață de 30 de metri pătrați a fost stins de echipajele de intervenție, fără a exista victime sau pagube la infrastructură în urma atacului. Rafinăria prelucrează 6,25 milioane de tone de petrol anual, sau 2,1% din întreaga activitate de rafinare a petrolului din Rusia, scrie HotNews.