03 octombrie 2025, ora 17:26

Soarta mandatelor de deputat obținute de Partidul „Democrația Acasă” (PPDA) va fi decisă de Curtea Constituțională. Asta pentru că după organizarea alegerilor, nu mai poate fi anulată înregistrarea formațiunii în cursa electorală, așa cum a cerut PAS într-o sesizare depusă la Comisia Electorală Centrală.

În procesul de examinare a dosarului, s-a constatat că „Democrația Acasă” a beneficiat de o promovare electorală coordonată prin mijloace digitale neautentice, implicând conturi false și redistribuiri masive, în care au fost implicate persoane oficiale străine declarate indezirabile pe teritoriul Republicii Moldova. 

Potrivit unui comunicat al CEC, această combinație a generat un impact disproporționat asupra percepției alegătorilor, fără transparența necesară privind sursele și finanțarea acestei campanii mediatice, încălcând obligațiile legale privind raportarea cheltuielilor electorale. 

„În raportul privind finanțarea campaniei electorale lipsesc orice fel de informații despre cheltuielile legate de elaborarea și producerea spoturilor de promovare electorală, dar și cheltuielile suportate de terți în interesul candidatului prin promovarea concertată a spoturilor pe diverse platforme on-line, în mod special TikTok”, mai menționează instituția.

Comisia a reiterat conturarea existenței unui bloc electoral camuflat, având în vedere relațiile dintre „Democrația Acasă” și AUR Moldova, dar și prin susținerea deschisă exprimată de liderul AUR România, fapt ce indică o coordonare indirectă a activităților electorale.

Astfel, cu 5 voturi „pentru” și 2 abțineri, CEC a admis parțial contestația PAS și a luat act de sesizările SIS și INI, constatând încălcarea articolului 54, alineat 5 din Codul Electoral. Prin urmare, „Democrația Acasă” a fost sancționată cu avertisment.

Totodată, formațiunea ar urma să fie lipsită timp de un an, începând cu luna noiembrie, de alocațiile pe de la bugetul de stat pentru rezultatul obținut la alegerile parlamentare. Decizia nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel.

Raportorul Pavel Postică a explicat în ședință că anularea înregistrării unui partid după ziua votului ar pune sub semnul întrebării integritatea procesului electoral, iar de acum înainte doar Înalta Curte poate decide dacă scrutinul a fost legal și dacă rezultatele vor fi validate.

Menționăm că în timpul ședinței, la CEC a parvenit și o sesizare de la Serviciul de Informații și Securitate (SIS), în care se vorbește despre legăturile care ar exista între Partidul „Democrația Acasă” și președintele AUR România, George Simion.

De asemenea, CEC a acceptat anexarea la dosarul administrativ a declarațiilor făcute la „Cutia Neagră” de către autoarea raportului Expert Forum, Mădălina Voinea. Potrivit acesteia, o rețea de conturi TikTok, create sub pseudonim și cu tipare similare de repostare, au promovat exclusiv candidatul Vasile Costiuc și formațiunea sa.

După decizia CEC, Vasile Costiuc a dat declarații de presă. Acesta a menționat că PPDA nu a avut încălcări și a sugerat că PAS ar avea nevoie de mandatele formațiunii sale pentru o majoritate constituțională.

TV8.md amintește printre documentele puse pe masa CEC s-a numărat o contestație de la PAS, care face referire la un videoclip publicat de liderul AUR din România, George Simion, în care acesta ar îndemna alegătorii din Republica Moldova să voteze pentru partidul condus de Costiuc. De cealaltă parte, George Simion menționează că nu a făcut un asemenea îndemn pe 28 septembrie.

Formațiunea subliniază că legislația electorală interzice implicarea oficialilor străini în campanii, amintind și de faptul că lui Simion i-a fost interzis accesul în țară până în 2029, pe motiv de risc pentru securitatea națională. Prin urmare, PAS a cerut anularea înregistrării în cursa electorală a Partidului „Democrația Acasă”.

De asemenea, Inspectoratul Național de Investigații a depus o sesizare separată, în care atrage atenția asupra promovării suspecte a partidului pe rețele sociale. Potrivit documentului, ar fi fost identificate sute de conturi cu comportament coordonat, care au generat milioane de vizualizări prin distribuirea masivă a mesajelor pro-„Democrația Acasă”. 

INI evidențiază și cazuri de manipulare sau dezinformare în postările liderului formațiunii, în special pe TikTok și Facebook. Vasile Costiuc respinge acuzațiile.

Menționăm că Partidul „Democrația Acasă” a trecut pragul electoral la scrutinul din 28 septembrie, acumulând 5,62% din voturi și șase mandate de deputat.

13 decembrie 2025, ora 18:00

Zilele trecute, jurnaliștii de investigație de la Recorder din România au publicat o anchetă despre situația gravă din justiția de peste Prut: presiuni politice asupra justiției, cai troieni din sistemul magistraturii, dosare pe înalți demnitari de stat compromise de procurori sau de procese de judecată interminabile. Investigația a avut ecouri și la Chișinău, iar mulți s-au întrebat dacă nu cumva și la noi e la fel. Bună prieteni, haideți să vorbim Verde-n ochi despre crocodilii justiției moldovenești care au ajuns să prindă muște. 

În Republica Moldova, situația din justiție nu arată cu mult mai bine decât cea din România. În ultimii patru ani, Procuratura Anticorupție și PCCOCS nu au livrat niciun dosar în privința vreunui demnitar de stat în exercițiu. Din această perspectivă, avem o constantă în justiție. Dosarele vin după ce demnitarii pierd puterea, nu când o dețin. E adevărat, am avut și câteva excepții - dosarele Metalferos pornite în era lui Voronin împotriva directorilor numiți de comuniști. Pe Filat încătușat pe când era deputat din coaliția de guvernare, niște viceminiștri de la Interne și Economie, săltați pe sus pe timpul lui Plahotniuc. Din 2019 încoace, am avut câteva dosare care cumva au atins activitatea ministrului Andrei Spânu, dar despre ele nu se mai aude nimic. În rest, aresturile și dosarele au țintit doar unii procurori și judecători în funcții. 

E adevărat, procurorii anticorupție au instrumentat în ultimii ani mai multe zeci de dosare legate de finanțarea ilicită a unor partide și de corupție electorală. Am avut și condamnări de deputați pentru astfel de crime. Legea procuraturii spune însă în mod clar că acești crocodili trebuie să prindă miniștri și viceminiștri, deputați, șefi de agenții de stat, conducători de întreprinderi de stat, judecători și procurori. La acest capitol, avem restanțe serioase. Crocodilii noștri, prind muște, vorba fostului șef DNA, Daniel Morar. 

Se întâmplă lucruri inexplicabile pe domeniul luptei cu marea corupție. Procuratura Anticorupție s-a închis aproape de tot după plecarea Veronicăi Dragalin și a adjunctului său Octavian Iachimovschi. Gata cu conferințele, emisiunile, aparițiile publice la forumuri. E tăcere totală, chiar dacă problemele instituționale despre care nu contenea să vorbească fosta șefă rămân nerezolvate. Fără sediu, fără echipă, fără echipamente și fără voce. Guvernul pur si simplu se încăpățânează să nu aplice normele unei legi adoptate încă în 2024 și angajamentele față de FMI privind capacitarea celei mai importante instituții de luptă împotriva corupției la nivel înalt. 

De ce procurorii nu mai prind marii corupți? E vorba de sabotaj, corupție sau demotivare? În ultimii patru ani, peste această instituție a scăpărat și tunat. Vetting, apropo promovat de 13 din cei 16 procurori anticorupție verificați deocamdată de comisie. Comisia spune că sunt integri, în pofida percepției generale că acolo e cuib de corupție. Decuplare de CNA, care a lăsat instituția fără ochi, urechi și picioare. Un PACCO care atârnă ca sabia lui Damocles peste sistem, în pofida criticilor din sistem, ale experților și din societatea civilă. Fără a exclude cazuri de sabotaj și corupție, în mod cert în instituție planează o mare demotivare. Mai ales după ce dosare ca cel al lui Igor Dodon sunt reluate de la zero în judecată, pe ultima sută de metri înainte de pronunțare. Iar dosarul unei figuri-cheie în furtul miliardului, Grigore Gacikevici, de zece ani este pe rolul primei instanței și de un an judecătorul îl audiază pe inculpat! Asemenea artificii juridice nu au mai existat.   

Vă spun Verde-n ochi: nicio democrație nu rezistă fără crocodili care vânează bivoli. Altfel riscăm să devenim și noi un paradis al infractorilor.