Președintele american Donald Trump a declarat că propunerea președintelui rus Vladimir Putin de a menține voluntar limitele privind armele nucleare strategice desfășurate „pare o idee bună”, relatează Reuters. Între timp, Putin îl amenință pe Trump cu „distrugerea relațiilor” dacă va da Ucrainei o armă cerută de Zelenski. „În timp ce noi ne uităm spre cer, Kremlinul sapă tranșee în altă parte”, susține fostul ofițer britanic de informații Philip Ingram. Fosta cancelară a Germaniei, Angela Merkel, a dat vina pe Polonia și statele baltice pentru invazia Ucrainei de către Vladimir Putin. 

Rusia a afirmat luni dimineață că peste noapte a interceptat 251 de drone ucrainene, mai ales în zona Mării Negre, ceea ce înseamnă că acesta a fost unul dintre cele mai ample atacuri aeriene ucrainene din cei trei ani și jumătate de război, transmit AFP și Reuters. Moscova a raportat o pană majoră de curent în Belgorod, după ce mai multe drone ucrainene au lovit în instalațiile electrice. Pe de altă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat Occidentul pentru lipsa de „răspunsuri reale” după un nou atac masiv al Rusiei cu drone și rachete. Ambele părți afirmă că atacurile reciproce au ca scop distrugerea infrastructurii esențiale pentru efortul de război general.

UPDATE Vicepremierul şi ministrul afacerilor digitale din Polonia a afirmat că ţara sa a înregistrat în acest an 170.000 de atacuri cibernetice, cel mai mare număr raportat vreodată, situaţie pe care a atribuit-o Rusiei, informează EFE.

UPDATE Până la 25 de baloane cu aer cald de mici dimensiuni, au intrat în spațiul aerian al Lituaniei sâmbătă seară, ducând la închiderea aeroportului din Vilnius și întârziind zborurile cu mai multe ore, au declarat autoritățile, relatează CNN.

UPDATE Vicepreședintele Consiliului de Securitate Națională al Rusiei, Dmitri Medvedev, i-a acuzat pe Friedrich Merz și pe președintele francez Emmanuel Macron că vor să alimenteze teama de război. „Există mulți politicieni în Europa care tind, în prezent, să dea vina pe Rusia pentru orice. O fac fără justificare și într-un mod generalizat”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția rusă Interfax.

UPDATE Forțele ucrainene au atacatm în noaptea de luni, fabrica de stat rusă Sverdlov, unul dintre principalii producători de explozibili și muniție din țară, a raportat Statul Major al Ucrainei. Fabrica, situată în orașul Dzerjinsk din regiunea Nijni Novgorod, la 800 de kilometri de granița cu Ucraina, este „unul dintre cei mai mari producători de explozibili din Rusia”, a declarat Statul Major General. Fabrica produce o gamă largă de muniții, inclusiv proiectile pentru avioane și artilerie, bombe aeriene ghidate, focoase pentru rachete antitanc și muniții pentru unitățile de apărare aeriană și inginerie, potrivit The Kyiv Independent.

UPDATE Dronele au apărut deasupra bazei militare Mourmelon-le-Grand din departamentul Marne, în nordul Franței. Este una dintre cele mai mari baze militare din armata franceză și găzduiește Regimentul 501 Blindat, subordonat Brigăzii 2 Blindate din Divizia 3. Cazul este investigat în prezent de anchetatorii francezi. Aceștia au stabilit că dronele care au survolat baza militară în noaptea de duminică până luni erau obiecte mici. Potrivit francezilor, dronele au survolat clădirile aparținând tuturor unităților staționate la bază, arată defence24.pl.

UPDATE În Rusia, aproape două condamnări pentru trădare sau spionaj sunt pronunțate, în medie, în fiecare zi lucrătoare. E o statistică ce pare desprinsă din manualele de istorie ale URSS – dar e cât se poate de actuală. În primele șase luni ale anului 2025, instanțele din Federația Rusă au pronunțat 224 de sentințe în dosare legate de „trădare de stat”, spionaj sau colaborare cu țări străine. Toate au fost condamnări. Fiecare inculpat a primit pedeapsă cu executare, scrie Ziare.com.

UPDATE Oficialii ruși susțin că armata a preluat controlul asupra unui sat din apropierea orașului Harkov. Este vorba despre satul Odradne care apare în ultima actualizare a situației de pe front a Ministerului Apărării din Rusia, conform Mediafax. Rușii anunță că militarii au preluat controlul asupra satului Odradne, din regiunea Harkov din estul Ucrainei, potrivit Sky News. Militarii ruși au ocupat satul luni dimineață.

UPDATE Danemarca înăsprește reglementările privind petrolierele care trec prin apele sale, care controlează traficul maritim spre și dinspre Marea Baltică. Autoritățile vor viza în special navele mai vechi, care prezintă un risc pentru mediu din cauza stării lor proaste, a declarat Guvernul danez într-un comunicat duminică. Anunțul autorităților vine în contextul în care Europa vizează “flota din umbra” care ajută Rusia să evite sancțiunile impuse împotriva sa, notează Bloomberg.

UPDATE Forțele ruse au atacat orașul Sumî, lovind o unitate medicală locală cu o dronă, a transmis luni, Andrii Ermak, șeful Biroului Președintelui Ucrainei. Acoperișul centrului perinatal a luat foc. În momentul atacului, în interiorul unității se aflau 166 de persoane, dintre care 11 copii și 35 de pacienți. Nu au existat victime civile, deoarece toată lumea se afla într-un adăpost în momentul loviturii dronei, scrie Digi24.

UPDATE Kremlinul a afirmat luni că Rusia dispune de propriile capacităţi pentru a-şi acoperi toate necesităţile de pe câmpul de luptă, întrebat în legătură cu recenta remarcă a unui oficial ucrainean conform căreia China furnizează informaţii pentru a permite Moscovei să lanseze mai eficient atacuri cu rachete împotriva Ucrainei, relatează agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

UPDATE Viaceslav Leontiev, în vârstă de 87 de ani, care a condus editura Pravda, a murit duminică după ce a căzut de la o înălțime de cel puțin 21 de metri. Poliția investighează dacă moartea sa a fost o sinucidere, un accident sau a implicat în vreun fel de ”joc murdar”, notează site-ul LBC Radio. Acesta este cel mai recent deces dintr-o serie de morți suspecte în Rusia lui Vladimir Putin.

UPDATE  Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunţat luni prezenţa a mii de componente furnizate de companii străine, în special americane, germane sau japoneze, în sistemele de rachete şi de drone utilizate de Rusia pentru a lovi Ucraina la sfârşitul săptămânii trecute, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

UPDATE Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, îi numește „animale prost” pe europenii îngrijorați de valul de drone suspectate de legături cu Rusia, precizând că trebuie să simtă „pericolul războiului”, scrie Ziare.com.

UPDATE O rețea de baterii fabricate în SUA a fost instalată în Ucraina, care ar trebui să ajute sectorul energetic ucrainean să supraviețuiască iernii sub atacurile rusești, relatează The Wall Street Journal, citat de meduza.io.

UPDATE Declarația fostei cancelare a stârnit valuri, fiind preluată de tabloidul german Bild cu titlul: „Merkel dă vina pe Polonia pentru războiul din Ucraina”. Fostul prim-ministru polonez Mateusz Morawiecki a reacționat cu furie la declarațiile lui Merkel pe platforma X. „Prin interviul său nechibzuit, Angela Merkel a demonstrat că este unul dintre politicienii germani care au cauzat cele mai mari daune Europei în ultimul secol”, a scris el, potrivit HotNews.

UPDATE Fosta cancelară Angela Merkel a acuzat Polonia și statele baltice că au contribuit indirect la atacul Rusiei asupra Ucrainei într-un interviu acordat podcastului maghiar de stânga Partizán, critic față de guvern, scrie Digi24. Merkel spune că Putin încălca tot mai des Acordul de la Minsk, că era tot mai fățiș faptul că președintele Rusiei ”nu mai lua în serios” înțelegerea respectivă, astfel că Merkel a propus statelor membre să elaboreze o politică europeană comună și să negocieze direct cu Putin. Fostul cancelar german susține că ideea sa nu a fost bine primită în țările din Estul Europei în special în țările baltice (Lituania, Estonia, Letonia) și în Polonia.

UPDATE Kremlinul a salutat luni declarațiile președintelui american Donald Trump, care a spus că propunerea președintelui Vladimir Putin de a păstra voluntar, pentru încă un an, limitele privind armele nucleare stabilite prin Tratatul New START i se pare „o idee bună”, conform Mediafax.

UPDATE Autorităţile lituaniene au anunţat luni că au efectuat mai multe arestări în legătură cu incidentul de la sfârşitul săptămânii trecute, când traficul aerian pe aeroportul din Vilnius a fost suspendat temporar după ce 25 de baloane au intrat în spaţiul aerian al Lituaniei, transmite agenția de știri dpa, citată de Agerpres.

UPDATE În timp ce războiul din Ucraina continuă să devasteze regiuni întregi, capitala Rusiei rămâne, în mare parte, neatinsă. Moscova, considerată „bijuteria coroanei” de către Kremlin, a fost izolată de efectele directe ale conflictului printr-un amestec de control informațional, selecție atentă a recruților și o propagandă persistentă menită să mențină aparența de normalitate, scrie The Sun.

UPDATE Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a avertizat duminică seara, la Digi24, că România este ținta unui război hibrid al Rusiei, așa cum este și Republica Moldova. Totuși, subliniază Băsescu, Republica Moldova a reușit să reziste atacurilor hibride ale Kremlinului, pe când în România au fost anulate alegerile prezidențiale din 2024, scrie Mediafax. Fostul președinte a mai punctat faptul că deși România are un serviciu de informații mare față de cel al Republicii Moldova, „noi n-am reușit să ducem alegerile la bun sfârșit”.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin amenință că va rupe relațiile cu SUA, dacă Washingtonul va da Kievului rachete cu rază lungă de acțiune, cele care pot lovi adânc în Rusia. Avertismentul vine într-un context în care Moscova atacă tot mai des infrastructura critică (n.r. instalaţii energetice extrem de importante) a Ucrainei. În cel mai recent dintre ele, Kremlinul a folosit inclusiv rachete de croazieră. Cinci oameni au murit și 14 au fost răniți, anunță Digi24.

UPDATE Aproximativ 40.000 de locuitori din orașul Belgorod și din localitățile învecinate au rămas fără curent electric după un atac ucrainean care a lovit infrastructura energetică regională în noaptea de duminică spre luni, a anunțat guvernatorul rus Viaceslav Gladkov. „Am ascultat raportul oficialilor din domeniul energiei privind pagubele provocate de bombardamentul nocturn. Avem distrugeri semnificative, iar volumul de lucru va fi considerabil”, a declarat Gladkov. Atacul a afectat șapte municipalități, iar autoritățile au trimis echipe de intervenție de urgență în zonele lovite. Spitalele din Belgorod funcționează cu generatoare, iar școlile își ajustează programul din cauza penelor de curent. Până luni dimineață alimentarea cu energie fusese parțial restabilită, însă 24 de localități continuau să fie afectate, aproximativ 5.400 de persoane rămânând fără curent. „Lucrările de reparații continuă și sperăm să fie finalizate în cel mai scurt timp”, a spus Gladkov, potrivit Spotmedia.

UPDATE În Polonia, în apropiere de Varșovia, au fost descoperite resturile unui obiect aerian necunoscut, care, potrivit poliției, seamănă cu o dronă. Poliția militară investighează circumstanțele apariției și originea acestuia, relatează postul de radio polonez RMF.

UPDATE Șeful Departamentului Comunicații din Comandamentul Forțelor Aeriene din Ucraina, Yurii Ignat, a declarat, duminică, că sistemele de apărare antiaeriană Patriot întâmpină dificultăți mai mari la doborârea rachetelor balistice care se deplasează „pe o traiectorie quasi-balistică” și care pot apărea din direcții diferite asupra unei localități, scrie Ziare.com.

UPDATE Slovacia dorește încetarea rapidă a războiului din Ucraina, mai degrabă decât înfrângerea Rusiei, a declarat premierul Robert Fico în cadrul unei dezbateri televizate difuzate de postul public slovac STVR pe 5 octombrie. „Obiectivul politicii externe a Republicii Slovace, al guvernului Republicii Slovace, al cărui prim-ministru sunt, nu este înfrângerea Federației Ruse. Obiectivul nostru este să punem capăt războiului din Ucraina cât mai curând posibil. Aceștia sunt slavi care se ucid între ei. Războiul nu este o soluție”, a declarat Fico. Fico a criticat de mai multe ori abordarea Uniunii Europene față de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și a acuzat blocul că se concentrează pe ajutorul militar în loc de inițiative de pace, scrie Mediafax.

UPDATE Cu toate că războiul a perturbat dramatic exporturile de cereale ale Ucrainei, un sector cheie al economiei țării se transformă într-un mod remarcabil. Fermierii ucraineni, care navighează printre câmpuri minate și lovituri de rachete, își conduc acum tractoarele cu pilot automat, ghidați de GPS și folosesc imagini satelitare pentru a-și monitoriza culturile.Potrivit președintelui Volodimir Zelenski, exporturile alimentare ucrainene hrănesc aproximativ 400 de milioane de oameni din 100 de țări, multe din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, care depind în mare măsură de aceste cereale, scrie Euromaidan Press.

UPDATE Stațiunea Soci, odinioară un simbol al escapismului de lux pentru elita politică și economică a Rusiei, trăiește tot mai frecvent sub semnul alertelor aeriene și al întreruperilor de internet. Atacurile cu drone lansate de Ucraina redefinesc granițele războiului, aducându-l mai aproape de rușii obișnuiți — și de Kremlin, scrie AFP.

UPDATE Administrația președintelui Donald Trump mobilizează diplomații americani pentru a face lobby împotriva unei rezoluții a ONU care solicită Washingtonului să ridice embargoul de decenii asupra Cubei, parțial prin partajarea detaliilor despre sprijinul Cubei pentru războiul Rusiei în Ucraina, potrivit unei informări interne a Departamentului de Stat, văzută de Reuters. Ca parte a campaniei administrației, diplomații americani vor informa țările că guvernul cubanez sprijină activ invazia Rusiei în Ucraina, cu până la 5.000 de cubanezi luptând alături de forțele Moscovei. Telegrama neclasificată din 2 octombrie, trimis către zeci de misiuni americane, le-a cerut diplomaților americani să îndemne guvernele să se opună rezoluției neobligatorii, care a fost adoptată în Adunarea Generală a ONU cu marje largi an de an din 1992, scrie Știripesurse.

UPDATE Putin a propus luna trecută să mențină în mod voluntar limitele care plafonează dimensiunea celor mai mari două arsenale nucleare din lume, stabilite prin acordul New START din 2010, care expiră în februarie, dacă Statele Unite vor face același lucru. „Mi se pare o idee bună”, le-a spus Trump jurnaliștilor, în timp ce pleca de la Casa Albă, fiind întrebat despre oferta lui Putin, scrie Libertatea.

UPDATE Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că autoritățile germane suspectează Rusia că se află în spatele multiplelor zboruri de drone rusești de recunoaștere observate în weekendul trecut în spațiul aerian al Germaniei. Potrivit oficialului, aceste incidente au inclus și zboruri care au dus la întreruperea temporară a traficului aerian pe Aeroportul din München, unde peste 10.000 de pasageri au rămas blocați, iar zeci de zboruri au fost anulate sau redirecționate, scrie Mediafax.

UPDATE Astăzi, în rândul liderilor politici europeni predomină o psihoză de război foarte dură și practic vor să cheltuie banii cetățenilor europeni pe echiparea și înarmarea armatei ucrainene, precum și pentru asigurarea funcționarii statului ucrainean, a declarat ministrul ungar de externe, potrivit Rador.

UPDATE Secvențele escaladării incursiunilor ruse în spațiul NATO, privite în retrospectivă, arată mai mult decât o escaladare. Abia la peste trei săptămâni de la intensificarea acestor incursiuni, putem avea adevărata dimensiune a ceea ce s-a întâmplat. Simpla desfășurare a acestor secvențe și suprapunerea lor cu altele ne arată însă altceva, mai surprinzător, așa cum vom demonstra: escaladarea rusă nu este (doar) ceea ce pare, ci mult mai mult, infinit mai îngrijorător, scrie profesorul universitar Radu Carp într-un text publicat astăzi de Hotnews.

UPDATE În Rusia, lupta împotriva „fraudatorilor” a devenit un pretext preferat pentru înăsprirea legislației digitale. Unele dintre noile măsuri vizează în mod real criminalitatea cibernetică, dar altele par concepute pentru a extinde aparatul represiv al statului, arată Meduza într-o analiză. După interzicerea apelurilor vocale și video pe Telegram și WhatsApp - care a privat milioane de ruși de canalele lor preferate de comunicare -, guvernul pregătește o nouă serie de restricții. Ministerul Dezvoltării Digitale a prezentat un nou pachet de proiecte de lege care vizează presupusele fraude telefonice și pe Internet. Însă Meduza remarcă faptul că unele dintre propuneri fluctuează de la noi restricții impuse cetățenilor, până la excepții care permit vizarea dușmanilor statului, scrie Digi24.

UPDATE O investigație jurnalistică non-profit Source Material și Politico evidențiază că nave aflate în legătură cu Rusia continuă să evacueze petrol în largul țărmurilor Europei, fără să țină cont de sancțiunile occidentale, lucru care subliniază incapacitatea continentului de a controla „așa-numita flotă fantomă a Moscovei”, după cum scrie Politico. Navele navighează nestingherite în apele UE, nemaipunând la socoteală că, în ultimul an, cel puțin cinci petroliere aparținând armatei ruse au lăsat pete de petrol în apropierea continentului. Două dintre aceste nave fuseseră sancționate de Regatul Unit, scrie Mediafax.

UPDATE Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat duminică seara că Germania se pregătește să revină la serviciul militar obligatoriu, aplicabil tuturor tinerilor, bărbați și femei, scrie publicația Bild. Merz a anunțat la emisiunea Caren Miosga Talk, difuzată de postul public ARD, că armata germană are nevoie de 80.000 de recruți pentru a-și îndeplini angajamentele față de NATO.

UPDATE Canale de știri ucrainene de pe Telegram au anunțat că un incendiu de amploare a fost declanșat de un atac asupra unui depozit petrolier din Feodosia, pe coasta Crimeei a Mării Negre. Un rezervor de combustibil a explodat acolo în urma atacului, a relatat agenția media RBK-Ukraine.

UPDATE Armata Rusă recrutează străini pentru războiul din Ucraina prin mesagerul Telegram, promițând cetățenie și salarii atractive. Oferta, care vizează în special cetățeni din Orientul Mijlociu, Africa și Asia, ascunde însă riscuri majore, mulți fiind trimiși direct în prima linie, scrie Adevărul.

UPDATE  Ministrul apărării al Germaniei, Boris Pistorius, a îndemnat duminică la calm, după alertele cu drone de la aeroportul din Munchen, transmite AFP, potrivit Agerpres. El a cerut mai multe prerogative pentru poliţia regională şi infrastructurile critice pentru a lupta contra acestui tip de incident. 

UPDATE Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunţat că o dronă a fost doborâtă în timp ce se apropia de Moscova. Sistemele de apărare aeriană ruse au doborât o dronă în timp ce aceasta se îndrepta spre Moscova, a mai anunțat primarul Moscovei, Serghei Sobianin, scrie Rador.

UPDATE După un nou atac masiv al Rusiei cu drone și rachete, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat Occidentul pentru lipsa de „răspunsuri reale”. „Din nefericire, nu există o reacție adecvată, puternică a lumii la tot ce se întâmplă. Aceasta este exact de ce președintele Vladimir Putin o face: pur și simplu râde de Occident, de tăcerea lui și de absența contramăsurilor decisive. Rusia încearcă în mod deschis să distrugă infrastructura noastră civilă și chiar acum, înaintea iernii, ia la țintă infrastructura de gaze, generarea și transportul de electricitate”, a spus Zelenski în mesajul său video zilnic, remarcând amploarea și îndrăzneala în creștere ale atacurilor rusești, scrie Mediafax. Zelenski s-a arătat nemulțumit și de faptul că dronele de atac rusești conțin componente „care sunt în continuare livrate din țări occidentale și diferite țări vecine cu Rusia”. El și-a exprimat uimirea că, după mai mult de trei ani și jumătate de război, nu este clar cum trebuie să fie oprită furnizarea acestor componente critice.„Cele aproape 500 de drone pe care rușii le-au folosit astă-noapte conțin peste 100.000 de componente fabricate în străinătate”, a acuzat Zelenski.

UPDATE Rușii au anunțat că unitățile de apărare aeriană au distrus 251 de drone ucrainene în noaptea de duminică spre luni, majoritatea deasupra sud-vestului Rusiei. De asemenea, 61 au fost distruse deasupra Mării Negre și una în timp ce se îndrepta spre Moscova, potrivit Mediafax. Ministerul rus al Apărării a publicat statistica pe aplicația de mesagerie Telegram, dar nu oferit și informații oficiale despre posibilele pagube. De asemenea, rușii raportează în mod normal doar numărul de drone distruse, nu și câte lansează ucrainenii, potrivit Reuters.

UPDATE Conform AFP, armata rusă a raportat că a lansat în cursul nopții „un atac masiv cu ajutorul unor arme de înaltă precizie, precum rachete Kinjal, asupra unor întreprinderi ale complexului militaro-industrial ucrainean și a infrastructurilor de gaze și energetice care le asigurau funcționarea”.

UPDATE Armata rusă a atacat Ucraina în weekend cu 53 de rachete și câteva valuri de drone. Cinci persoane au fost ucise – patru în regiunea vestică Liov și una în Zaporijia – și 18 rănite. La Lvov a fost vorba despre cel mai mare atac în această regiune de la începutul războiului, potrivit guvernatorului Maksim Kozîțki. Conform primarului Andrii Sadovî, un complex industrial a luat foc după atac. O altă întreprindere industrială a fost vizată în regiunea Vinnița (centru-est), scrie Mediafax.

Ziua 1392 de război a început cu un nou atac aerian asupra Ucrainei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina susţine ideea unui armistiţiu, în special pentru atacurile asupra infrastructurii energetice, în perioada Crăciunului. Pe de altă parte, Kremlinul a declarat marţi că armistițiul de Crăciun propus de Ucraina va depinde de încheierea sau nu a unui acord de pace, informează Reuters. Totuși, un oficial de la Moscova spune că Rusia este „în pragul unui acord de pace” cu Ucraina.

Liderii europeni susțin o „forță multinațională” pentru a asigura pacea în Ucraina, în timp ce Statele Unite se angajează să ofere garanții de securitate. Pe de altă parte, un diplomat american de rang înalt avertizează că Moscova trebuie să fie pusă sub presiune reală, contrazicând subtil abordarea președintelui Donald Trump. Totodată, Zelenski spune că Ucraina şi SUA ar putea organiza noi negocieri de pace în acest weekend.

UPDATE Președintele ucrainean a explicat pentru presa ucraineană care sunt pașii următori în negocierile de pace. El a spus că, după finalizarea documentelor ucrainene, se așteaptă ca SUA să organizeze consultări cu rușii în următoarele zile, relatează Ukrainska Pravda. „Și după aceea vor avea loc consultări cu președintele SUA. Apoi echipele noastre se vor întâlni - cred că echipele noastre de negociere se vor întâlni în Statele Unite, posibil chiar în weekend. Iar după această întâlnire, vom vedea. Vom lua în considerare o întâlnire la nivel de lideri, cel puțin cu președintele SUA", a explicat Zelenski, scrie Spotmedia.

UPDATE SUA au transmis Ucrainei că trebuie să accepte oferta lor considerată „de nivel platină” privind garanțiile de securitate, avertizând că, în caz contrar, riscă să le piardă definitiv, relatează The Telegraph. Totodată, americanii au subliniat că „aceste garanții nu vor rămâne pe masă la nesfârșit”, mesaj interpretat ca un ultimatum adresat președintelui Volodimir Zelenski pentru a accepta condițiile.

UPDATE Baza de date rusească pentru recruți s-a dovedit vulnerabilă la atacuri cibernetice și infiltrări susținute. Un grup anonim de hackeri a avut acces la ea timp de câteva luni. Cazul a fost scos la iveală de organizația Get Lost (fosta Go by the Forest). Aceștia au raportat că au primit date de la un grup anonim de hackeri care au obținut acces la infrastructura Mikord , o companie implicată în crearea Registrului Militar Unit (UMR), scrie NewsWeek.

UPDATE Izolare digitală plănuită în Rusia.  La o reuniune a consiliului pentru drepturile omului, președintele rus Vladimir Putin a anunțat planuri de blocare a apelurilor telefonice din partea așa-numitelor „țări neprietenoase”. Planul este de a bloca apelurile telefonice din 47 de state considerate „neprietenoase” fără acordul prealabil al utilizatorilor, invocând combaterea fraudelor. Măsura face parte dintr-o ofensivă mai largă de control, informează Ukrinform, care citează Serviciul ucrainean de Informații Externe, scrie Digi24.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit în Olanda marți, 16 decembrie, într-o vizită oficială. Zelenski a fost primit la Haga de către prim-ministrul interimar Dick Schoof. Cei doi vor lua masa de prânz la reședința oficială a prim-ministrului, Catshuis. Ministrul olandez de Externe, David van Weel, și ministrul Apărării, Ruben Brekelmans, vor fi de asemenea prezenți. Întâlnirea se va concentra pe negocierile de pace și sprijinul continuu pentru Ucraina, anunță European Pravda.

UPDATE Premierul polonez Donald Tusk, participant la summitul de pace de la Berlin, a dezvăluit o premieră în negocieri: o promisiune fermă din partea Statelor Unite de a răspunde militar în cazul unui nou atac al Rusiei asupra Ucrainei. Tusk a citat negociatorii americani, inclusiv pe Steve Witkoff, care ar fi fost „foarte clar în acest sens: America se va implica în garanțiile de securitate pentru Ucraina, astfel încât rușii să nu aibă nicio îndoială că, în cazul încălcării armistițiului, răspunsul SUA va fi militar”. Măsurile de asistență pentru Ucraina ar include forțe armate, sprijin informatic, logistic, economic și diplomatic Tusk a salutat această evoluție ca fiind o nouă unitate între aliații Kievului, remarcând că „pentru prima dată a fost atât de clar vizibil că americanii, europenii și Ucraina sunt toți de aceeași parte”. 

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că echipele ucrainene și americane se pregătesc să organizeze o nouă rundă de negocieri privind un plan de pace în Statele Unite, după consultările dintre Washington și Moscova și după zile de negocieri intense la Berlin, relatează Kyiv Post.

UPDATE Rușii trăiesc astăzi într-o „perioadă foarte prosperă”, deoarece Vladimir Putin este „primul președinte ortodox din vremea țarilor”, a declarat patriarhul Kirill, conducătorul Bisericii Ortodoxe Ruse. „Uneori chiar te gândești: Doamne, oare este real?” – a spus patriarhul în timpul predicii sale în biserica Marelui Cneaz Vladimir. În opinia lui Kirill, „acest lucru este cu adevărat un dar de sus”. „De aceea, trebuie să fim recunoscători lui Dumnezeu pentru țara în care trăim și, sincer să fiu, pentru putere... și, desigur, pentru tot ceea ce face Rusia astăzi”, a subliniat patriarhul, scrie The Moscow Times.

UPDATE Înalți oficiali ai Pentagonului pregătesc un plan de retrogradare a mai multor sedii principale ale Armatei americane și de schimbare a echilibrului de putere între generalii săi de rang înalt, într-o consolidare majoră dorită de secretarul Apărării, Pete Hegseth, au declarat persoane familiarizate cu situația, potrivit Washington Post. Dacă va fi adoptat, planul ar introduce unele dintre cele mai semnificative schimbări la cele mai înalte grade ale armatei din ultimele decenii, îndeplinind parțial promisiunea lui Hegseth de a încălca status quo-ul și de a reduce numărul generalilor cu patru stele din armată. Acesta ar reduce importanța sediilor centrale ale Comandamentului Central al SUA, Comandamentului European al SUA și Comandamentului Africa al SUA, plasându-le sub controlul unei noi organizații cunoscute sub numele de Comandamentul Internațional al SUA, potrivit a cinci persoane familiarizate cu situația, potrivit Digi24.

UPDATE Marea bătălie de la Kupiansk s-a transformat în războiul declarațiilor. Rușii susțin că au cucerit orașul, dar Kievul îi contrazice. Forțele ucrainene continuă contraofensiva în direcția Kupiansk. Până și bloggerii ultranaționaliști ruși recunosc că situația trupelor ruse din oraș se agravează, potrivit celei mai noi evaluări a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Evoluția vine la aproape o lună după ce comandanți ruși i-au raportat lui Vladimir Putin că au cucerit orașul, iar un general a fost decorat pentru „eliberarea orașului Kupiansk”.

UPDATE Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a adoptat marţi un ton prudent în ce priveşte posibilul rol al unei forţe militare europene pentru Ucraina, spunând că multe vor depinde de preşedintele rus Vladimir Putin, transmite dpa.

UPDATE Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a declarat că preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, este binevenit să vină în Belarus dacă va renunţa la funcţie. Pe de altă parte, Lukașenko a precizat într-un interviu pentru media americană Newsmax că nu a avut nicio astfel de discuţie cu Maduro, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

UPDATE Rusia nu este de acord cu desfășurarea în Ucraina de trupe din state membre NATO, așa cum a propus luni, la Berlin, Coaliția Voinței. Serghei Riabkov, viceministrul afacerilor externe al Rusiei, a exclus și posibilitatea ca Rusia să accepte „un compromis” în ceea ce privește teritoriul, relatează EFE.

UPDATE Campania de atacuri cu drone navale a Ucrainei împotriva flotei din umbră a Rusiei provoacă pagube care depășesc cu mult costul armelor folosite, potrivit analistului ucrainean în domeniul apărării, Kirilo Danilcenko, relatează Euromaidan Press.

UPDATE UE a adoptat un nou pachet de sancțiuni care vizează rețeaua de companii și persoane implicate în ocolirea restricțiilor impuse exporturilor de petrol rusesc. Printre entitățile afectate se află și Litasco, compania care operează activele Lukoil, inclusiv din România. Uniunea Europeană a decis, luni, extinderea sancțiunilor împotriva companiilor și persoanelor acuzate că ajută Moscova să eludeze restricțiile occidentale privind exporturile de petrol, o sursă majoră de finanțare a războiului din Ucraina, scrie Reuters.

UPDATE Contraamiralul român Constantin Ciorobea, ex-locţiitor al şefului Secţiei operaţii informaţionale din comandamentul NATO JFC NAPLES, din Italia, a explicat pentru Newsweek de ce Rusia este incapabilă să cucerească Odesa. „Practic, nu pot ajunge în Odesa. Nu pot trece peste Nipru. Ei au tot încercat să cucerească niște insule de pe fluviu, dar nu au reușit. Au fost mai multe tentative nereușite de traversare a fluviului fără rezultate. Apoi au vrut sa-și facă de cap în Zaporojie, dar, la fel, nu le-a ieșit. Ar mai fi varianta debarcării pe Marea Neagră la Odesa, dar și acolo fac legea ucrainenii. Nu pot ajunge cu nave de desant acolo fiindcă ucrainenii au baraje de mine, dispun de rachete performante și să nu uităm de dronele marine care au pus pe fugă flota Rusiei. Deci este puțin probabil. Și mai este o problemă. Rusia revendică câștiguri teritoriale care nu există în realitate. Îmi pun mari semne de întrebare legate de declarațiile oficiale ale Moscovei”, precizează Ciorobea.

UPDATE Toate bunurile companiei „Lukoil-Moldova” de la Aeroportul Chișinău vor fi transmise în proprietatea statului în termen de 20 de zile. Anunțul a fost făcut de premierul Alexandru Munteanu după o decizie a Consiliului pentru examinarea investițiilor în domeniile de importanță pentru securitatea statului. Astfel, autoritățile au refuzat aprobarea activității investiționale a companiei, iar decizia prevede revenirea la situația existentă înainte de 2005, când infrastructura complexului petrolier „Aeroport” a fost preluată.

UPDATE Unul dintre principalii diplomați ai Moscovei, Serghei Riabkov, a declarat luni că Rusia și Ucraina se află foarte aproape de soluția ce ar putea pune capăt războiului început în februarie 2022. „Suntem pregătiți să ajungem la un acord”, a afirmat Riabkov, într-un interviu exclusiv pentru ABC News. Oficialul rus a precizat că o înțelegere ar putea fi atinsă curând: „mai devreme decât mai târziu”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei sunt „90% finalizate”, dar miza reală se joacă în ultimele detalii, avertizează fostul ambasador american la Kiev, Steven Pifer. Într-un interviu pentru Kiev Post, diplomatul susține că Occidentul nu trebuie să legitimeze ocuparea teritoriilor ucrainene de către Rusia și avertizează că, fără presiune reală asupra Moscovei, orice acord riscă să fie doar o pauză înaintea unui nou conflict, scrie Spotmedia.

UPDATE Întrebat despre această idee de încetare a focului, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Întrebarea acum este dacă noi, aşa cum spune preşedintele (Donald) Trump, vom ajunge la un acord sau nu”. Peskov a adăugat că este puţin probabil ca Rusia să participe la un astfel de armistițiu dacă Ucraina se concentrează pe „soluţii pe termen scurt, neviabile”, şi nu pe o înţelegere de durată. „Vrem să oprim acest război, să ne atingem obiectivele, să ne asigurăm interesele şi să garantăm pacea în Europa pentru viitor. Asta vrem”, a precizat purtătorul de cuvânt, potrivit News.ro. În acest context, problema garanțiilor de securitate pentru Ucraina rămâne o prioritate. 

UPDATE Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, au avut o întrevedere la Haga, unde cei doi participă la formarea Comisiei Internaționale de Reclamații pentru Ucraina. Discuțiile au vizat situația de pe front și aderarea țărilor lor la UE, scrie Adevărul.

UPDATE Volodimir Zelenski a declarat că atât Ucraina, cât și SUA susțin ideea unui armistițiu cu prilejul Crăciunului și Anului Nou, dar că totul depinde de Federația Rusă. Și Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, și-a exprimat speranța că rușii “mai au încă un strop de umanitate și pot lăsa oamenii în pace, pentru câteva zile”. Președintele ucrainean a transmis că, dacă Rusia refuză să accepte termenii de încetare a războiului, care vor fi stabiliți în urma negocierilor cu SUA și statele europene, “este timpul ca Donald Trump să exercite o presiune dură. Cred că Washington va pune presiune, prin sancțiuni, și ne va da nouă mai multe arme. Cred că aceasta este o cerere corectă adresată americanilor”. “Dacă americanii sunt gata să ofere garanții de securitate Ucrainei și să aplice măsuri puternice în cazul în care Putin încalcă acordul, atunci spuneți-mi sincer, cu ce se deosebește acest lucru de situația în care Putin nu vrea să pună capăt conflictului?”, a remarcat liderul de la Kiev.

UPDATE Forțele ruse au avansat în orașul Huliaipole din regiunea Zaporojie, a anunțat grupul ucrainean de analiză militară DeepState. Pe frontul din est, trupele rusești au ocupat satul Tovste din regiunea Donețk și au avansat în apropiere de Iampil și în Siversk, scrie Spotmedia.

UPDATE Zelenski a declarat, după discuțiile de luni de la Berlin, că în timp ce Washingtonul face presiuni pentru o încheiere rapidă a războiului, Kievul este mai concentrat pe asigurarea calității unui acord. „Americanii își doresc o încheiere rapidă a unui acord. Pentru noi, calitatea este importantă. Dacă viteza și calitatea coincid, susținem pe deplin acest lucru”, a spus președintele Ucrainei, potrivit Kyiv Independent. El a reiterat că Ucraina nu va accepta niciun aranjament care plasează Donbasul sub control rusesc. „Orice format al Donbasului sub control rusesc este inacceptabil pentru mine. Nici de jure, nici de facto nu vom recunoaște Donbasul ca fiind rusesc”, a spus Zelenski, potrivit Spotmedia.

UPDATE O dronă rusească a lovit în timpul nopții un bloc înalt din orașul Zaporojie, iar trei persoane au fost rănite, relatează Ukrainska Pravda. Ivan Fedorov, șeful administrației militare regionale a anunțat că serviciile de urgențe acționează la fața locului, iar locatarii de la etajele superioare au fost evacuați, scrie Spotmedia.

UPDATE Rusia își va repoziționa forțele armate către flancul estic al NATO dacă se va ajunge la un acord de pace în Ucraina, a avertizat premierul Finlandei, îndemnând Europa să aloce mai multe fonduri pentru apărarea statelor din prima linie, notează Financial Times. 

UPDATE Kremlinul a refuzat marți, 16 decembrie, un armistițiu de Crăciun propus de Ucraina, susținând că Rusia își dorește pace și că nu vrea „o pauză” în timpul căreia Kievul „să se pregătească pentru continuarea războiului”, relatează Reuters.

UPDATE Kremlinul a declarat marţi, 16 decembrie, că ultima convorbire telefonică directă între Vladimir Putin şi preşedintele american Donald Trump a avut loc la 16 octombrie şi a făcut trimitere la comunicatul Preşedinţiei ruse emis cu acea ocazie, după ce, luni, şeful Casei Albe a spus că a discutat „recent” cu omologul său rus.

UPDATE Donald Trump a indicat că a vorbit recent cu preşedintele rus Vladimir Putin, fără a oferi detalii suplimentare. În ceea ce priveşte problemele teritoriale foarte dificile, asupra cărora persistă dezacordul cu Kievul, preşedintele american nu şi-a ascuns poziţia: ucrainenii "au pierdut deja teritorii, ca să fiu sincer". O propunere americană iniţială prevedea ca Ucraina să cedeze Rusiei porţiuni mari de teritoriu în est, inclusiv zone care nu sunt ocupate în prezent, o linie roşie pentru Kiev.

UPDATE Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marţi Rusia pentru numeroase măsuri luate împotriva unor organizaţii legate de opozantul Aleksei Navalnîi, măsuri menite să elimine opoziţia, informează AFP.

UPDATE Forțele ucrainene continuă contraofensiva în direcția Kupiansk. Până și bloggerii ultranaționaliști ruși recunosc că situația trupelor ruse din oraș se agravează, potrivit celei mai noi evaluări a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Evoluția vine la aproape o lună după ce comandanți ruși i-au raportat lui Vladimir Putin că au cucerit orașul, iar un general a fost decorat pentru „eliberarea orașului Kupiansk”.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Grupului Forțelor Comune Ucrainene, colonelul Viktor Trehubov, a declarat luni că militarii ucraineni „continuă operațiunile de curățare în Kupiansk” și evită luptele urbane. Potrivit ISW, rușii ar încerca să-i aprovizioneze cu drone pe cei aproximativ 100-200 de soldați rămași în oraș.

UPDATE Trupele rusești încercuite în Kupiansk primesc încă un număr limitat de lansări de drone - iar un oficial ucrainean spune că unele includeau steaguri, nu alimente. Aproximativ 120 de soldați ruși rămâneau încercuiți în Kupiansk la mijlocul lunii decembrie, a declarat Viktor Tregubov, șeful comunicațiilor Forțelor Comune ale Ucrainei. „La sfârșitul săptămânii trecute, serviciile noastre de informații au evaluat aproximativ 40 de indicative de apel active pe canalele radio rusești din Kupiansk. De obicei, asta înseamnă un radio pentru trei până la patru soldați. Așadar, estimăm că aproximativ 120 de soldați ruși rămân încercuiți”, a spus Tregubov pentru Kyiv Independent.Tregubov a confirmat că trupele rusești încercuite primesc încă provizii limitate prin „pod aerian”, scrie Ziare.com.

UPDATE Rusia a lansat 70 de drone, mai puține decât în zilele anterioare, iar consecințele au fost limitate. Un bloc din orașul Zaporojie a fost lovit, trei persoane fiind rănite. De asemenea, un sat din Harkov și o fermă din regiunea Cernigău au fost lovite de drone. Forțele ruse au avansat în orașul Huliaipole din regiunea Zaporojie, în sudul Ucrainei. Pe frontul din est, trupele rusești au ocupat un sat din regiunea Donețk și s-au apropiat de alte două localități, scrie Spotmedia.