Președintele american Donald Trump a declarat că propunerea președintelui rus Vladimir Putin de a menține voluntar limitele privind armele nucleare strategice desfășurate „pare o idee bună”, relatează Reuters. Între timp, Putin îl amenință pe Trump cu „distrugerea relațiilor” dacă va da Ucrainei o armă cerută de Zelenski. „În timp ce noi ne uităm spre cer, Kremlinul sapă tranșee în altă parte”, susține fostul ofițer britanic de informații Philip Ingram. Fosta cancelară a Germaniei, Angela Merkel, a dat vina pe Polonia și statele baltice pentru invazia Ucrainei de către Vladimir Putin. 

Rusia a afirmat luni dimineață că peste noapte a interceptat 251 de drone ucrainene, mai ales în zona Mării Negre, ceea ce înseamnă că acesta a fost unul dintre cele mai ample atacuri aeriene ucrainene din cei trei ani și jumătate de război, transmit AFP și Reuters. Moscova a raportat o pană majoră de curent în Belgorod, după ce mai multe drone ucrainene au lovit în instalațiile electrice. Pe de altă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat Occidentul pentru lipsa de „răspunsuri reale” după un nou atac masiv al Rusiei cu drone și rachete. Ambele părți afirmă că atacurile reciproce au ca scop distrugerea infrastructurii esențiale pentru efortul de război general.

UPDATE Vicepremierul şi ministrul afacerilor digitale din Polonia a afirmat că ţara sa a înregistrat în acest an 170.000 de atacuri cibernetice, cel mai mare număr raportat vreodată, situaţie pe care a atribuit-o Rusiei, informează EFE.

UPDATE Până la 25 de baloane cu aer cald de mici dimensiuni, au intrat în spațiul aerian al Lituaniei sâmbătă seară, ducând la închiderea aeroportului din Vilnius și întârziind zborurile cu mai multe ore, au declarat autoritățile, relatează CNN.

UPDATE Vicepreședintele Consiliului de Securitate Națională al Rusiei, Dmitri Medvedev, i-a acuzat pe Friedrich Merz și pe președintele francez Emmanuel Macron că vor să alimenteze teama de război. „Există mulți politicieni în Europa care tind, în prezent, să dea vina pe Rusia pentru orice. O fac fără justificare și într-un mod generalizat”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția rusă Interfax.

UPDATE Forțele ucrainene au atacatm în noaptea de luni, fabrica de stat rusă Sverdlov, unul dintre principalii producători de explozibili și muniție din țară, a raportat Statul Major al Ucrainei. Fabrica, situată în orașul Dzerjinsk din regiunea Nijni Novgorod, la 800 de kilometri de granița cu Ucraina, este „unul dintre cei mai mari producători de explozibili din Rusia”, a declarat Statul Major General. Fabrica produce o gamă largă de muniții, inclusiv proiectile pentru avioane și artilerie, bombe aeriene ghidate, focoase pentru rachete antitanc și muniții pentru unitățile de apărare aeriană și inginerie, potrivit The Kyiv Independent.

UPDATE Dronele au apărut deasupra bazei militare Mourmelon-le-Grand din departamentul Marne, în nordul Franței. Este una dintre cele mai mari baze militare din armata franceză și găzduiește Regimentul 501 Blindat, subordonat Brigăzii 2 Blindate din Divizia 3. Cazul este investigat în prezent de anchetatorii francezi. Aceștia au stabilit că dronele care au survolat baza militară în noaptea de duminică până luni erau obiecte mici. Potrivit francezilor, dronele au survolat clădirile aparținând tuturor unităților staționate la bază, arată defence24.pl.

UPDATE În Rusia, aproape două condamnări pentru trădare sau spionaj sunt pronunțate, în medie, în fiecare zi lucrătoare. E o statistică ce pare desprinsă din manualele de istorie ale URSS – dar e cât se poate de actuală. În primele șase luni ale anului 2025, instanțele din Federația Rusă au pronunțat 224 de sentințe în dosare legate de „trădare de stat”, spionaj sau colaborare cu țări străine. Toate au fost condamnări. Fiecare inculpat a primit pedeapsă cu executare, scrie Ziare.com.

UPDATE Oficialii ruși susțin că armata a preluat controlul asupra unui sat din apropierea orașului Harkov. Este vorba despre satul Odradne care apare în ultima actualizare a situației de pe front a Ministerului Apărării din Rusia, conform Mediafax. Rușii anunță că militarii au preluat controlul asupra satului Odradne, din regiunea Harkov din estul Ucrainei, potrivit Sky News. Militarii ruși au ocupat satul luni dimineață.

UPDATE Danemarca înăsprește reglementările privind petrolierele care trec prin apele sale, care controlează traficul maritim spre și dinspre Marea Baltică. Autoritățile vor viza în special navele mai vechi, care prezintă un risc pentru mediu din cauza stării lor proaste, a declarat Guvernul danez într-un comunicat duminică. Anunțul autorităților vine în contextul în care Europa vizează “flota din umbra” care ajută Rusia să evite sancțiunile impuse împotriva sa, notează Bloomberg.

UPDATE Forțele ruse au atacat orașul Sumî, lovind o unitate medicală locală cu o dronă, a transmis luni, Andrii Ermak, șeful Biroului Președintelui Ucrainei. Acoperișul centrului perinatal a luat foc. În momentul atacului, în interiorul unității se aflau 166 de persoane, dintre care 11 copii și 35 de pacienți. Nu au existat victime civile, deoarece toată lumea se afla într-un adăpost în momentul loviturii dronei, scrie Digi24.

UPDATE Kremlinul a afirmat luni că Rusia dispune de propriile capacităţi pentru a-şi acoperi toate necesităţile de pe câmpul de luptă, întrebat în legătură cu recenta remarcă a unui oficial ucrainean conform căreia China furnizează informaţii pentru a permite Moscovei să lanseze mai eficient atacuri cu rachete împotriva Ucrainei, relatează agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

UPDATE Viaceslav Leontiev, în vârstă de 87 de ani, care a condus editura Pravda, a murit duminică după ce a căzut de la o înălțime de cel puțin 21 de metri. Poliția investighează dacă moartea sa a fost o sinucidere, un accident sau a implicat în vreun fel de ”joc murdar”, notează site-ul LBC Radio. Acesta este cel mai recent deces dintr-o serie de morți suspecte în Rusia lui Vladimir Putin.

UPDATE  Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunţat luni prezenţa a mii de componente furnizate de companii străine, în special americane, germane sau japoneze, în sistemele de rachete şi de drone utilizate de Rusia pentru a lovi Ucraina la sfârşitul săptămânii trecute, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

UPDATE Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, îi numește „animale prost” pe europenii îngrijorați de valul de drone suspectate de legături cu Rusia, precizând că trebuie să simtă „pericolul războiului”, scrie Ziare.com.

UPDATE O rețea de baterii fabricate în SUA a fost instalată în Ucraina, care ar trebui să ajute sectorul energetic ucrainean să supraviețuiască iernii sub atacurile rusești, relatează The Wall Street Journal, citat de meduza.io.

UPDATE Declarația fostei cancelare a stârnit valuri, fiind preluată de tabloidul german Bild cu titlul: „Merkel dă vina pe Polonia pentru războiul din Ucraina”. Fostul prim-ministru polonez Mateusz Morawiecki a reacționat cu furie la declarațiile lui Merkel pe platforma X. „Prin interviul său nechibzuit, Angela Merkel a demonstrat că este unul dintre politicienii germani care au cauzat cele mai mari daune Europei în ultimul secol”, a scris el, potrivit HotNews.

UPDATE Fosta cancelară Angela Merkel a acuzat Polonia și statele baltice că au contribuit indirect la atacul Rusiei asupra Ucrainei într-un interviu acordat podcastului maghiar de stânga Partizán, critic față de guvern, scrie Digi24. Merkel spune că Putin încălca tot mai des Acordul de la Minsk, că era tot mai fățiș faptul că președintele Rusiei ”nu mai lua în serios” înțelegerea respectivă, astfel că Merkel a propus statelor membre să elaboreze o politică europeană comună și să negocieze direct cu Putin. Fostul cancelar german susține că ideea sa nu a fost bine primită în țările din Estul Europei în special în țările baltice (Lituania, Estonia, Letonia) și în Polonia.

UPDATE Kremlinul a salutat luni declarațiile președintelui american Donald Trump, care a spus că propunerea președintelui Vladimir Putin de a păstra voluntar, pentru încă un an, limitele privind armele nucleare stabilite prin Tratatul New START i se pare „o idee bună”, conform Mediafax.

UPDATE Autorităţile lituaniene au anunţat luni că au efectuat mai multe arestări în legătură cu incidentul de la sfârşitul săptămânii trecute, când traficul aerian pe aeroportul din Vilnius a fost suspendat temporar după ce 25 de baloane au intrat în spaţiul aerian al Lituaniei, transmite agenția de știri dpa, citată de Agerpres.

UPDATE În timp ce războiul din Ucraina continuă să devasteze regiuni întregi, capitala Rusiei rămâne, în mare parte, neatinsă. Moscova, considerată „bijuteria coroanei” de către Kremlin, a fost izolată de efectele directe ale conflictului printr-un amestec de control informațional, selecție atentă a recruților și o propagandă persistentă menită să mențină aparența de normalitate, scrie The Sun.

UPDATE Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a avertizat duminică seara, la Digi24, că România este ținta unui război hibrid al Rusiei, așa cum este și Republica Moldova. Totuși, subliniază Băsescu, Republica Moldova a reușit să reziste atacurilor hibride ale Kremlinului, pe când în România au fost anulate alegerile prezidențiale din 2024, scrie Mediafax. Fostul președinte a mai punctat faptul că deși România are un serviciu de informații mare față de cel al Republicii Moldova, „noi n-am reușit să ducem alegerile la bun sfârșit”.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin amenință că va rupe relațiile cu SUA, dacă Washingtonul va da Kievului rachete cu rază lungă de acțiune, cele care pot lovi adânc în Rusia. Avertismentul vine într-un context în care Moscova atacă tot mai des infrastructura critică (n.r. instalaţii energetice extrem de importante) a Ucrainei. În cel mai recent dintre ele, Kremlinul a folosit inclusiv rachete de croazieră. Cinci oameni au murit și 14 au fost răniți, anunță Digi24.

UPDATE Aproximativ 40.000 de locuitori din orașul Belgorod și din localitățile învecinate au rămas fără curent electric după un atac ucrainean care a lovit infrastructura energetică regională în noaptea de duminică spre luni, a anunțat guvernatorul rus Viaceslav Gladkov. „Am ascultat raportul oficialilor din domeniul energiei privind pagubele provocate de bombardamentul nocturn. Avem distrugeri semnificative, iar volumul de lucru va fi considerabil”, a declarat Gladkov. Atacul a afectat șapte municipalități, iar autoritățile au trimis echipe de intervenție de urgență în zonele lovite. Spitalele din Belgorod funcționează cu generatoare, iar școlile își ajustează programul din cauza penelor de curent. Până luni dimineață alimentarea cu energie fusese parțial restabilită, însă 24 de localități continuau să fie afectate, aproximativ 5.400 de persoane rămânând fără curent. „Lucrările de reparații continuă și sperăm să fie finalizate în cel mai scurt timp”, a spus Gladkov, potrivit Spotmedia.

UPDATE În Polonia, în apropiere de Varșovia, au fost descoperite resturile unui obiect aerian necunoscut, care, potrivit poliției, seamănă cu o dronă. Poliția militară investighează circumstanțele apariției și originea acestuia, relatează postul de radio polonez RMF.

UPDATE Șeful Departamentului Comunicații din Comandamentul Forțelor Aeriene din Ucraina, Yurii Ignat, a declarat, duminică, că sistemele de apărare antiaeriană Patriot întâmpină dificultăți mai mari la doborârea rachetelor balistice care se deplasează „pe o traiectorie quasi-balistică” și care pot apărea din direcții diferite asupra unei localități, scrie Ziare.com.

UPDATE Slovacia dorește încetarea rapidă a războiului din Ucraina, mai degrabă decât înfrângerea Rusiei, a declarat premierul Robert Fico în cadrul unei dezbateri televizate difuzate de postul public slovac STVR pe 5 octombrie. „Obiectivul politicii externe a Republicii Slovace, al guvernului Republicii Slovace, al cărui prim-ministru sunt, nu este înfrângerea Federației Ruse. Obiectivul nostru este să punem capăt războiului din Ucraina cât mai curând posibil. Aceștia sunt slavi care se ucid între ei. Războiul nu este o soluție”, a declarat Fico. Fico a criticat de mai multe ori abordarea Uniunii Europene față de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și a acuzat blocul că se concentrează pe ajutorul militar în loc de inițiative de pace, scrie Mediafax.

UPDATE Cu toate că războiul a perturbat dramatic exporturile de cereale ale Ucrainei, un sector cheie al economiei țării se transformă într-un mod remarcabil. Fermierii ucraineni, care navighează printre câmpuri minate și lovituri de rachete, își conduc acum tractoarele cu pilot automat, ghidați de GPS și folosesc imagini satelitare pentru a-și monitoriza culturile.Potrivit președintelui Volodimir Zelenski, exporturile alimentare ucrainene hrănesc aproximativ 400 de milioane de oameni din 100 de țări, multe din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, care depind în mare măsură de aceste cereale, scrie Euromaidan Press.

UPDATE Stațiunea Soci, odinioară un simbol al escapismului de lux pentru elita politică și economică a Rusiei, trăiește tot mai frecvent sub semnul alertelor aeriene și al întreruperilor de internet. Atacurile cu drone lansate de Ucraina redefinesc granițele războiului, aducându-l mai aproape de rușii obișnuiți — și de Kremlin, scrie AFP.

UPDATE Administrația președintelui Donald Trump mobilizează diplomații americani pentru a face lobby împotriva unei rezoluții a ONU care solicită Washingtonului să ridice embargoul de decenii asupra Cubei, parțial prin partajarea detaliilor despre sprijinul Cubei pentru războiul Rusiei în Ucraina, potrivit unei informări interne a Departamentului de Stat, văzută de Reuters. Ca parte a campaniei administrației, diplomații americani vor informa țările că guvernul cubanez sprijină activ invazia Rusiei în Ucraina, cu până la 5.000 de cubanezi luptând alături de forțele Moscovei. Telegrama neclasificată din 2 octombrie, trimis către zeci de misiuni americane, le-a cerut diplomaților americani să îndemne guvernele să se opună rezoluției neobligatorii, care a fost adoptată în Adunarea Generală a ONU cu marje largi an de an din 1992, scrie Știripesurse.

UPDATE Putin a propus luna trecută să mențină în mod voluntar limitele care plafonează dimensiunea celor mai mari două arsenale nucleare din lume, stabilite prin acordul New START din 2010, care expiră în februarie, dacă Statele Unite vor face același lucru. „Mi se pare o idee bună”, le-a spus Trump jurnaliștilor, în timp ce pleca de la Casa Albă, fiind întrebat despre oferta lui Putin, scrie Libertatea.

UPDATE Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că autoritățile germane suspectează Rusia că se află în spatele multiplelor zboruri de drone rusești de recunoaștere observate în weekendul trecut în spațiul aerian al Germaniei. Potrivit oficialului, aceste incidente au inclus și zboruri care au dus la întreruperea temporară a traficului aerian pe Aeroportul din München, unde peste 10.000 de pasageri au rămas blocați, iar zeci de zboruri au fost anulate sau redirecționate, scrie Mediafax.

UPDATE Astăzi, în rândul liderilor politici europeni predomină o psihoză de război foarte dură și practic vor să cheltuie banii cetățenilor europeni pe echiparea și înarmarea armatei ucrainene, precum și pentru asigurarea funcționarii statului ucrainean, a declarat ministrul ungar de externe, potrivit Rador.

UPDATE Secvențele escaladării incursiunilor ruse în spațiul NATO, privite în retrospectivă, arată mai mult decât o escaladare. Abia la peste trei săptămâni de la intensificarea acestor incursiuni, putem avea adevărata dimensiune a ceea ce s-a întâmplat. Simpla desfășurare a acestor secvențe și suprapunerea lor cu altele ne arată însă altceva, mai surprinzător, așa cum vom demonstra: escaladarea rusă nu este (doar) ceea ce pare, ci mult mai mult, infinit mai îngrijorător, scrie profesorul universitar Radu Carp într-un text publicat astăzi de Hotnews.

UPDATE În Rusia, lupta împotriva „fraudatorilor” a devenit un pretext preferat pentru înăsprirea legislației digitale. Unele dintre noile măsuri vizează în mod real criminalitatea cibernetică, dar altele par concepute pentru a extinde aparatul represiv al statului, arată Meduza într-o analiză. După interzicerea apelurilor vocale și video pe Telegram și WhatsApp - care a privat milioane de ruși de canalele lor preferate de comunicare -, guvernul pregătește o nouă serie de restricții. Ministerul Dezvoltării Digitale a prezentat un nou pachet de proiecte de lege care vizează presupusele fraude telefonice și pe Internet. Însă Meduza remarcă faptul că unele dintre propuneri fluctuează de la noi restricții impuse cetățenilor, până la excepții care permit vizarea dușmanilor statului, scrie Digi24.

UPDATE O investigație jurnalistică non-profit Source Material și Politico evidențiază că nave aflate în legătură cu Rusia continuă să evacueze petrol în largul țărmurilor Europei, fără să țină cont de sancțiunile occidentale, lucru care subliniază incapacitatea continentului de a controla „așa-numita flotă fantomă a Moscovei”, după cum scrie Politico. Navele navighează nestingherite în apele UE, nemaipunând la socoteală că, în ultimul an, cel puțin cinci petroliere aparținând armatei ruse au lăsat pete de petrol în apropierea continentului. Două dintre aceste nave fuseseră sancționate de Regatul Unit, scrie Mediafax.

UPDATE Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat duminică seara că Germania se pregătește să revină la serviciul militar obligatoriu, aplicabil tuturor tinerilor, bărbați și femei, scrie publicația Bild. Merz a anunțat la emisiunea Caren Miosga Talk, difuzată de postul public ARD, că armata germană are nevoie de 80.000 de recruți pentru a-și îndeplini angajamentele față de NATO.

UPDATE Canale de știri ucrainene de pe Telegram au anunțat că un incendiu de amploare a fost declanșat de un atac asupra unui depozit petrolier din Feodosia, pe coasta Crimeei a Mării Negre. Un rezervor de combustibil a explodat acolo în urma atacului, a relatat agenția media RBK-Ukraine.

UPDATE Armata Rusă recrutează străini pentru războiul din Ucraina prin mesagerul Telegram, promițând cetățenie și salarii atractive. Oferta, care vizează în special cetățeni din Orientul Mijlociu, Africa și Asia, ascunde însă riscuri majore, mulți fiind trimiși direct în prima linie, scrie Adevărul.

UPDATE  Ministrul apărării al Germaniei, Boris Pistorius, a îndemnat duminică la calm, după alertele cu drone de la aeroportul din Munchen, transmite AFP, potrivit Agerpres. El a cerut mai multe prerogative pentru poliţia regională şi infrastructurile critice pentru a lupta contra acestui tip de incident. 

UPDATE Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a anunţat că o dronă a fost doborâtă în timp ce se apropia de Moscova. Sistemele de apărare aeriană ruse au doborât o dronă în timp ce aceasta se îndrepta spre Moscova, a mai anunțat primarul Moscovei, Serghei Sobianin, scrie Rador.

UPDATE După un nou atac masiv al Rusiei cu drone și rachete, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat Occidentul pentru lipsa de „răspunsuri reale”. „Din nefericire, nu există o reacție adecvată, puternică a lumii la tot ce se întâmplă. Aceasta este exact de ce președintele Vladimir Putin o face: pur și simplu râde de Occident, de tăcerea lui și de absența contramăsurilor decisive. Rusia încearcă în mod deschis să distrugă infrastructura noastră civilă și chiar acum, înaintea iernii, ia la țintă infrastructura de gaze, generarea și transportul de electricitate”, a spus Zelenski în mesajul său video zilnic, remarcând amploarea și îndrăzneala în creștere ale atacurilor rusești, scrie Mediafax. Zelenski s-a arătat nemulțumit și de faptul că dronele de atac rusești conțin componente „care sunt în continuare livrate din țări occidentale și diferite țări vecine cu Rusia”. El și-a exprimat uimirea că, după mai mult de trei ani și jumătate de război, nu este clar cum trebuie să fie oprită furnizarea acestor componente critice.„Cele aproape 500 de drone pe care rușii le-au folosit astă-noapte conțin peste 100.000 de componente fabricate în străinătate”, a acuzat Zelenski.

UPDATE Rușii au anunțat că unitățile de apărare aeriană au distrus 251 de drone ucrainene în noaptea de duminică spre luni, majoritatea deasupra sud-vestului Rusiei. De asemenea, 61 au fost distruse deasupra Mării Negre și una în timp ce se îndrepta spre Moscova, potrivit Mediafax. Ministerul rus al Apărării a publicat statistica pe aplicația de mesagerie Telegram, dar nu oferit și informații oficiale despre posibilele pagube. De asemenea, rușii raportează în mod normal doar numărul de drone distruse, nu și câte lansează ucrainenii, potrivit Reuters.

UPDATE Conform AFP, armata rusă a raportat că a lansat în cursul nopții „un atac masiv cu ajutorul unor arme de înaltă precizie, precum rachete Kinjal, asupra unor întreprinderi ale complexului militaro-industrial ucrainean și a infrastructurilor de gaze și energetice care le asigurau funcționarea”.

UPDATE Armata rusă a atacat Ucraina în weekend cu 53 de rachete și câteva valuri de drone. Cinci persoane au fost ucise – patru în regiunea vestică Liov și una în Zaporijia – și 18 rănite. La Lvov a fost vorba despre cel mai mare atac în această regiune de la începutul războiului, potrivit guvernatorului Maksim Kozîțki. Conform primarului Andrii Sadovî, un complex industrial a luat foc după atac. O altă întreprindere industrială a fost vizată în regiunea Vinnița (centru-est), scrie Mediafax.

Moldovenii din Rusia riscă să fie trimiși pe frontul din Ucraina. Mai exact, unii moldoveni care solicită permis de ședere sau cetățenie rusă ar putea fi obligați să semneze un contract de serviciu militar sau să prezinte o adeverință că sunt inapți pentru armată. Ministerul de Externe de la Chișinău a lansat un avertisment în acest sens. Prevederile se regăsesc într-un decret prezidențial semnat la Moscova. Într-un comunicat, MAE atrage atenția că, deși autoritățile ruse menționează existența unor „condiții speciale” pentru cetățenii Republicii Moldova, nu este clar cum vor fi aplicate acestea în practică. Din acest motiv, Ministerul avertizează că există riscul ca persoanele aflate în asemenea proceduri să fie presate să accepte obligații cu caracter militar, fără să înțeleagă pe deplin consecințele.

Rusia a desfășurat una dintre cele mai ample serii de atacuri aeriene asupra Ucrainei, lansând peste 1.500 de drone de atac, aproape 900 de bombe aeriene ghidate și 46 de rachete de diferite tipuri, într-o săptămână, a declarat președintele Volodimir Zelenski. Într-o postare pe Telegram, Zelenski a spus că serviciile de urgență lucrează pentru a restabili alimentarea cu electricitate, încălzire și apă, afectate de loviturile asupra infrastructurii energetice. Cu toate acestea, situația rămâne dificilă, sute de mii de familii fiind încă fără curent electric în regiunile Nikolaev, Odesa, Herson, Cernihiv, Donețk, Sumî și Dnipropetrovsk. Pe de altă parte, potrivit presei ruse, Moscova a fost atacată de drone în noaptea de 15 decembrie, fiind auzite explozii. Primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea aeriană rusă ar fi doborât 15 drone.

UPDATE Consiliul Uniunii Europene a anunțat că noile măsuri permit impunerea de sancțiuni împotriva persoanelor și entităților implicate în activități hibride, inclusiv manipulare și ingerință informațională externă, precum și în facilitarea sau sprijinirea unor acțiuni care afectează securitatea statelor membre, notează Reuters.

UPDATE  Procuratura Generală a Rusiei clasifică Deutsche Welle (DW), postul internaţional de televiziune al Germaniei, ca „organizaţie indezirabilă”, potrivit presei ruse.

UPDATE Moscova a spus că așteaptă informații actualizate din partea SUA după discuțiile dintre oficialii americani, președintele ucrainean și liderii europeni care au loc luni la Berlin, scrie Reuters. Kremlinul a declarat luni că neaderarea Ucrainei la NATO este o chestiune fundamentală în negocierile privind un posibil acord de pace și că aceasta a făcut obiectul unei discuții speciale.

UPDATE Estonia a demarat instalarea primelor buncăre din beton de-a lungul frontierei sale sud-estice cu Rusia, ca parte a Liniei de Apărare Baltice, un proiect comun al statelor baltice menit să consolideze securitatea regională. Primele structuri sunt deja finalizate, în ciuda unor întârzieri cauzate de problemele de achiziție.

UPDATE Ofensiva politică lansată de Donald Trump împotriva Uniunii Europene a scos la iveală fisuri adânci în interiorul executivului comunitar şi a pus liderii naţionali pe poziţii divergente, ameninţând să paralizeze reacţia Europei. Miza este uriaşă: teama că o confruntare directă cu Washingtonul ar putea submina sprijinul vital pentru Ucraina, scrie Financial Times.

UPDATE Statele blocului comunitar încearcă să ajungă la un acord privind folosirea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei, înaintea reuniunilor decisive programate la Bruxelles la finalul săptămânii. Pachetul de sprjin vizat se ridică la aproximativ 210 miliarde de euro. O reuniune a ambasadorilor UE, programată inițial pentru duminică seara, a fost amânată pentru luni. Decizia a fost luată în lipsa unui consens preliminar între statele membre. Mai mulți diplomați susțin că acesta rămâne singurul plan aflat pe masă, însă fondurile ar putea să nu fie aprobate înainte de sfârșitul anului. „Decizia privind activele rusești este o decizie legată de viitorul Europei și va determina dacă UE mai este un actor relevant”, a declarat un oficial german, citat de Politico. „Nu există un plan B”.

UPDATE Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a afirmat luni, 15 decembrie, că utilizarea activelor rusești înghețate pentru a acorda un împrumut Ucrainei este „cea mai credibilă” modalitate de a finanța Kievul, dar a recunoscut că, fără sprijinul Belgiei, țara în care se află majoritatea acestor active în Europa, ajungerea la un acord nu va fi „foarte ușoară”, informează EFE, dpa și AFP. Totodată, planul UE de a folosi activele suverane rusești înghețate pentru a finanța efortul de război al Ucrainei devine „din ce în ce mai dificil”, a avertizat Kaja Kallas.

UPDATE Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat că negocierile care vizează încheierea războiului din Ucraina au ajuns într-un stadiu critic, însă liderii lucrează acum la trei documente care să aducă mai aproape pacea. „Cred că ne aflăm într-un moment critic al negocierilor de pace și, în același timp, suntem probabil mai aproape de un acord de pace decât am fost vreodată în ultimii patru ani. Și, bineînțeles, lucrăm în prezent la trei documente. Primul este un document-cadru al unui plan de pace în 20 de puncte. Al doilea sunt garanțiile de securitate pentru Ucraina. Și al treilea este reconstrucția Ucrainei. Astfel, studiem acum detaliile împreună cu americanii, europenii și ucrainenii”, a transmis Alexander Stubb, într-un interviu pentru postul de radio Buitenhof. În ciuda progreselor, președintele finlandez a avertizat că Rusia rămâne principala amenințare la adresa securității Europei și a lumii occidentale în general. De asemenea, el a avertizat că orice eventual acord de pace va implica probabil un compromis și ar putea să nu fie ceea ce mulți ar considera pe deplin echitabil, scrie Gândul.

UPDATE Războiul Rusiei în Ucraina a fost cel mai sângeros conflict din lume în 2025, potrivit unui nou raport care urmărește conflictele la nivel global, în ciuda eforturilor diplomatice conduse de SUA pentru a pune capăt invaziei care durează de aproape patru ani. Conform Conflict Index, raport anual al Armed Conflict Location & Event Data Project (ACLED) raportează că aproximativ 78.000 de persoane au fost ucise în Ucraina în acest an, inclusiv soldați de ambele părți și civili, cel mai mare număr dintre toate conflictele, informează Kyiv Independent. Deoarece cifrele privind victimele din rândul trupelor sunt secrete de stat atât în Ucraina, cât și în Rusia, ACLED se bazează pe cercetători din țară și pe monitorizarea surselor deschise pentru a colecta și estima cifrele, care, potrivit ACLED, sunt conservatoare și ar putea fi mai mari.

UPDATE Banca Centrală a Rusiei (CBRF) a dat în judecată Euroclear, depozitarul central de valori mobiliare (CSD) care servește drept custode principal al activelor Moscovei înghețate în Uniunea Europeană, pentru mai mult de 18 trilioane de ruble (193,4 miliarde de euro), a transmis serviciul de presă al Curții de Arbitraj din Moscova agenției RIA Novosti, luni.

UPDATE În prezent, 61% dintre ucraineni au încredere în președintele Zelenski, iar 32% nu au încredere în el, și doar 9% își doresc ca alegerile să fie organizate cât mai curând posibil, chiar înainte de încheierea ostilităților. În același timp, majoritatea – 57% (în septembrie – 63%) – continuă să insiste că alegerile sunt posibile doar după un acord de pace final și încetarea completă a războiului, potrivit aceluiași sondaj.

UPDATE Trei sferturi dintre ucraineni se opun „planului de pace”, care, printre altele, ar include retragerea trupelor din Donbas, limitarea dimensiunii armatei ucrainene și nu va conține garanții specifice de securitate, potrivit Ukrainska Pravda. 72% dintre ucraineni sunt de acord să accepte un plan de pace care ar îngheța linia frontului actual, în timp ce 63% dintre aceștia sunt gata să tolereze războiul atât timp cât este necesar.

UPDATE Alexander Dobrindt, ministrul de Interne de la Berlin, a anunțat că autoritățile germane vor oferi azil politic pentru Maria Kalesnikava și Viktar Babaryka, doi opozanți ai guvernului belarus care au fost eliberați sâmbătă, relatează Reuters. „De aceea, vom primi doi politicieni remarcabili ai opoziției care au fost închiși”, a declarat ministrul, punctând că este în interesul Germaniei ca mișcarea de opoziție belarusă din exil să fie consolidată, scrie Mediafax.

UPDATE În weekend, echipele de energeticieni au reușit să restabilească alimentarea cu energie electrică pentru peste 184.000 de consumatori și obiective critice din regiunea Odesa. „Însă în regiune mai rămân peste 430.000 de abonați fără curent. Lucrările de urgență și reparațiile continuă neîntrerupt. În Mikolaiv, alimentarea cu energie a fost deja restabilită pentru peste 345.000 de consumatori” – a precizat Ministerul Energiei. Între timp, Ukrenergo a anunțat că, noaptea trecută, ruşii au lovit cu drone obiective energetice în mai multe regiuni, iar dimineață, au fost raportate pene de curent în regiunile Doneţk și Dnipropetrovsk. În regiunea Dnipropetrovsk, în urma unui atac repetat asupra unui obiectiv energetic, a fost rănit un angajat al unei companii din domeniul energetic. Din cauza pagubelor aduse infrastructurii energetice, în anumite regiuni ale Ucrainei, continuă să fie în vigoare programe de întreruperi planificate în alimentarea cu energie. În restul țării, situația se ameliorează treptat, scrie Rador.

UPDATE Laureatul Premiului Nobel pentru Pace, disidentul din Belarus, Ales Bialiațki, a declarat că notorietatea internațională i-a oferit o formă de protecție în detenția din Belarus, susținând că premiul l-a ferit de tratamente mult mai dure în închisoare. Eliberat recent în urma unui acord între Minsk și Washington, Bialiațki spune că experiența detenției a scos la iveală brutalitatea regimului Lukașenko și promite că își va continua activitatea pentru apărarea drepturilor omului din exil, relatează AFP și Agerpres.

UPDATE Rusia își intensifică amenințarea la adresa Occidentului prin desfășurarea în în Belarus, în 17 zile, a noului său complex de rachete Oreșnik cu capacitate nucleară. „E de neoprit”, se laudă Putin. Atât Rusia, cât și Belarus au declarat că sistemul de rachete balistice cu rază intermediară de acțiune Oreșnik va fi instalat în următoarele 17 zile, ceea ce reprezintă o nouă amenințare a Rusiei cu un al treilea război mondial, scrie NewsWeek.

UPDATE Adâncirea tensiunilor dintre administrația Donald Trump și liderii europeni devine un atu geopolitic major pentru Kremlin. Potrivit unei analize CNN, discursul tot mai agresiv al Washingtonului la adresa Europei oferă Rusiei un avantaj important în războiul împotriva Occidentului. Emisarii președintelui american, Donald Trump, s-au aflat săptămâna trecută pentru mai multe zile la Kremlin, în încercarea de a identifica o posibilă formulă pentru un acord de pace în Ucraina.

UPDATE Un tribunal din Moscova a declarat luni că a primit o acțiune în justiție din partea Băncii Centrale a Rusiei, care solicita despăgubiri în valoare de 18,2 trilioane de ruble (229,36 miliarde de dolari) de la depozitarul central de valori mobiliare belgian Euroclear, scrie Reuters. Anunțul vine în contextul în care, amintește agenția, Uniunea Europeană părea hotărâtă vineri să înghețe pe termen nelimitat activele băncii centrale ruse deținute în Europa, eliminând astfel un obstacol major în calea utilizării fondurilor pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva Rusiei, scrie G4media.

UPDATE Armata ucraineană a lansat în noaptea de duminică spre luni un atac masiv cu drone asupra Moscovei, în timp ce Volodimir Zelenski se afla la Berlin pentru a discuta planul de pace cu trimișii lui Donald Trump, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit declarațiilor făcute în această dimineaţă de ministerul rus al Apărării, unitățile sale de apărare aeriană au doborât 130 de drone ucrainene noaptea trecută, iar 18 dintre acestea se îndreptau spre Moscova, a relatat The Kyiv Independent. În urma bombardamentului, au avut loc explozii în mai multe zone, iar două aeroporturi au fost închise, scrie Gândul.

UPDATE Mulți observatori ai Rusiei continuă să spere că statul rus va ajunge să se comporte ca un actor responsabil pe scena internațională. Evoluțiile recente sugerează însă că impulsul imperial rămâne o constantă dificil de abandonat, scrie Adevărul.

UPDATE Oferta Ucrainei de a renunța la aderarea la alianța militară NATO este puțin probabil să schimbe semnificativ cursul negocierilor de pace, au declarat duminică doi experți în securitate. Propunerea a fost făcută de președintele Volodimir Zelenski în cadrul discuțiilor cu reprezentanți ai Statelor Unite privind un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia, scrie Mediafax.

UPDATE Peste 430.000 de consumatori din regiunea Odesa rămân fără curent electric, după un atac masiv al Rusiei. Noi lovituri au provocat pene de curent și în alte două regiuni – potrivit unui raport publicat, luni, de Ministerul Energiei de la Kiev și compania Ukrenergo. „Situația în sistemul energetic al Ucrainei rămâne dificilă, dar controlată. Rusia lovește zilnic obiective de generare, transport și distribuție a energiei electrice, mai ales în regiunile de frontieră și pe linia frontului” – se arată în comunicat. Ministerul a precizat că, în weekend, regiunea Odesa a fost vizată de unul dintre cele mai puternice atacuri. Rusia a lovit deliberat obiective de distribuție și transport al energiei electrice, inclusiv stații de transformare ale companiei Ukrenergo. Temporar, fără energie electrică au rămas consumatori din regiunile Odesa, Mikolaiv și Herson.

UPDATE Negocierile de pace de la Berlin dintre Ucraina și Statele Unite ale Americii au durat peste cinci ore. Potrivit surselor, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, s-a oferit să renunțe la aspirațiile țării de a adera la NATO. Discuțiile continuă și în această dimineață. Trimisul special pentru pace al Statelor Unite ale Americii, Steve Witkoff, a declarat că s-au înregistrat progrese uriașe în urma întâlnirii cu Volodimir Zelenski cu privire la planul de pace în 20 de puncte. Consilierul lui Zelenski a transmis că președintele va comenta discuțiile ulterior.

UPDATE Șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a avertizat într-un discurs separat că „situația este mai periculoasă decât am cunoscut-o în timpul carierei mele”. El a cerut o implicare mai largă a societății în apărarea națională și a avertizat că Rusia ar putea încerca să atace o țară NATO. „Războiul din Ucraina arată dorința lui Putin de a viza statele vecine, inclusiv populația civilă a acestora”, a spus Knighton. El a adăugat că scopul Moscovei este „să provoace, să limiteze, să divizeze și, în cele din urmă, să distrugă NATO”, scrie Cotidianul.

UPDATE Blaise Metreweli, noua șefă a serviciului secret britanic MI6, avertizează că Rusia reprezintă o amenințare „agresivă, expansionistă și revizionistă”. În discursul său, Metreweli a avertizat că Moscova rămâne cea mai mare amenințare pentru securitatea Regatului Unit și a aliaților săi. „Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială, sprijinul nostru este de durată. Presiunea pe care o exercităm în numele Ucrainei va fi susținută”, se arată în fragmentele discursului pe care urmează să îl susțină luni, potrivit News.ro. „Linia frontului este pretutindeni. Exportul haosului este o caracteristică, nu o eroare, a abordării rusești în ceea ce privește angajamentul internațional, și ar trebui să fim pregătiți ca acest lucru să continue până când Putin va fi forțat să-și schimbe calculele”, a adăugat Metreweli, potrivit Cotidianul.

UPDATE Șeful diplomației de la Budapesta lansează un avertisment ce are o similitudine covârșitoare cu mesajele transmise de propaganda de la Kremlin. Péter Szijjártó susține că liderii UE vor o confruntare militară cu Federația Rusă, notează Digi24.

UPDATE Guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, a anunțat că orașul Belgorod a fost lovit de o rachetă în dimineața zilei de luni, 15 decembrie. Oficialul rus a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că nu au fost raportate victime, însă infrastructura de utilități a suferit pagube semnificative.„Conform informațiilor preliminare, nu există victime. Bombardamentul a provocat avarii importante infrastructurii de utilități. Serviciile de urgență intervin pentru a elimina consecințele atacului”, a transmis Gladkov. 

UPDATE Rusia susține că a fost ținta unor atacuri cu rachete și drone în noaptea de duminică spre luni, 14 spre 15 decembrie, vizate fiind regiunea Belgorod, zona Moscovei și mai multe obiective energetice. Potrivit autorităților de la Moscova, peste 140 de drone ucrainene ar fi fost interceptate de sistemele de apărare aeriană, notează Ziare.com.

UPDATE Liderul nord-coreean Kim Jong Un a participat la o ceremonie de bun venit pentru soldații săi care s-au întors în țară după au luptat pentru Rusia în războiul cu Ucraina. Într-un discurs transmis de agenția de presă de stat KCNA, Kim Jong Un a lăudat ofițerii și soldații Regimentului 528 de Geniu al Armatei Populare Coreene (KPA) pentru comportamentul „eroic” și „eroismul colectiv” de care „au dat dovadă în îndeplinirea ordinelor emise de Partidul Muncitoresc Coreean aflat la putere”, în timpul unei misiuni de 120 de zile în străinătate. Imaginile video difuzate de presa de stat din Coreea de Nord, citată de CNN, au arătat soldați în uniformă coborând dintr-un avion, pe Kim îmbrățișând un soldat așezat într-un scaun cu rotile și soldați și oficiali adunați pentru a întâmpina trupele. KCNA a declarat că unitatea a fost trimisă la începutul lunii august și a îndeplinit sarcini de luptă și inginerie în regiunea Kursk din Rusia, în timpul războiului dintre Moscova și Ucraina.