08 octombrie 2025, ora 21:55

Rusia este nevoită să apeleze la importuri de combustibil din Belarus pe fondul crizei de benzină și motorină de pe plan intern în urma atacurilor cu drone efectuate de ucraineni asupra rafinăriilor și depozitelor, relatează Reuters.

Conform unor surse din industrie citate de Reuters, Belarusul a crescut de patru ori exporturile de benzină către Rusia, ajungând la 49.000 de tone, sau echivalentul a aproximativ 14.500 de barili pe zi. În același timp, livrările de motorină din Belarus către Rusia s-au ridicat la aproximativ 33.000 de tone. Aceste date sunt valabile pentru luna septembrie.

Cele două rafinării din Belarus, Naftan și Mozîr, au fiecare o capacitate anuală de 12 milioane de tone, sau aproximativ 240.000 de barili pe zi. Dar, de obicei, produc în jur de 9 milioane de tone pe an, sau aproximativ 180.000 de barili pe zi. 

Creșterea bruscă a importurilor de combustibil este o măsură de urgență, după ce mai multe regiuni din Rusia s-au confruntat cu penurii de benzină și motorină. Această criză, neobișnuită pentru Rusia, cunoscută ca un mare exportator de petrol și gaze, a fost provocată de atacurile armatei ucrainene asupra rafinăriilor sale. Aceste atacuri au dus la eliminarea a 40% din capacitatea de rafinare a Rusiei. 

Pentru a gestiona situația, autoritățile de la Moscova și din alte regiuni au impus măsuri restrictive, cum ar fi raționalizarea vânzărilor de benzină și motorină. De asemenea, prețurile la carburanți au fost temporar înghețate pentru a preveni panica și creșterea tensiunilor sociale.

Cu toate acestea, problemele de aprovizionare persistă, iar unele benzinării sunt nevoite să-și înceteze activitatea. În timp ce șoferii se confruntă cu restricții, companiile sunt obligate să continue livrările de combustibil către întreprinderile strategice și serviciile considerate esențiale.

07 ianuarie 2026, ora 12:16

O nouă alertă vine din Antarctica: „Ghețarul Apocalipsei”, considerat unul dintre cei mai periculoși de pe Pământ, a început să se deplaseze, potrivit oamenilor de știință. Acest gigant de gheață, dacă se va topi, ar putea provoca modificări majore ale hărții globale prin creșterea semnificativă a nivelului mărilor și oceanelor.

„Ghețarul Apocalipsei” acoperă o suprafață egală cu aproximativ 80% din cea a României și împiedică masa de gheață din Antarctica să se deplaseze în ocean și să se topească.

„În sine, dacă acest ghețar s-ar topi, ar avea o contribuție cumva de 50-60 de centimetri la creșterea nivelului mării. Dar dacă însă s-ar topi complet și toată gheața din partea de vest a Antarcticii ar intra în proces de topire, ar ajunge în zona de ocean, atunci contribuția ar fi mult mai mare, undeva la 1 metru, 1,5 metri. Acesta este un proces foarte lent”, a explicat climatologul Bogdan Antonescu pentru Digi24.

Efectele topirii ar fi resimțite mai puternic în special de țările insulare și de regiunile joase, locuite, cum este cazul Floridei. În Europa, impactul ar fi mai redus, însă și orașe precum Londra s-ar putea confrunta cu probleme cauzate de creșterea nivelului mării.

„Orice creștere a nivelului mării în acest moment înseamnă un impact foarte mare, pentru că avem zone de coastă, avem zone care sunt locuite în zonele de coastă și atunci orice creștere a nivelului mării ar avea un impact foarte mare. Ar fi suprafețe mult acoperite cu apă, am avea orașe din zonele costiere care ar suferi din această creștere a nivelului mării”, a subliniat climatologul.

Antonescu spune însă că „nu știm în prezent cât de repede se va topi acest ghețar și la ce nivel va ajunge creșterea nivelului mării”. Climatolologul a explicat că ghețarul este într-un proces de topire: „Acest ghețar ajunge până la până la fundul mării. Problema este că se topește cumva de dedesubt și nu știm clar, nu avem toate procesele fizice foarte clare, cât de accelerată este această topire, aici este problema”.

„Acum avem o expediție care este în Antarctica sau un drum spre Antarctica și care va fora în acest ghețar, o să introducă probe, instrumente care să monitorizeze pe termen lung și atunci vom înțelege mai bine cât de repede se topește, ritmul în care se topește și care este impactul. În următorii ani o să vedem desprinderi din acest ghețar, desprinderi de aisberguri, dar pe termen lung ne gândim la o topire totală, asta înseamnă 100-150 de ani, deci pe termen foarte lung, la topirea completă a ghețarului și pe urmă la un impact la tot ceea ce înseamnă masă de gheață din din Atarctica”, a explicat omul de știință.

Procesul nu este reversibil, din cauza încălzirii globale. „Nu avem ce să facem tehnologic în momentul acesta, ghețarul a intrat într-un proces de topire, pe fondul schimbărilor climatice. Dar ce putem face este să reducem aceste gaze cu efect de seră, să reducem impactul schimbărilor climatice și atunci, într-un ritm mai lent, să încercăm să ne adaptăm, în special pentru zonele acestea costiere care sunt locuite. Din păcate nu avem o tehnologie să ne ajute să împiedicăm topirea acestui ghețar. Doar o înțelege mai bună a proceselor care au loc acolo, astfel încât să ne putem adapta mai ușor”, a mai spus Antonescu.