Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1730: Atacuri masive, pod avariat și lupte grele pe front. Primele informații după discuția Trump-Putin

A doua oară cu noroc: Judecătoarea Angela Bostan a promovat reevaluarea Comisiei Vetting

Angela Bostan
09 octombrie 2025, ora 18:45

Judecătoarea Curții de Apel Centru, Angela Bostan, a promovat evaluarea externă, după ce Comisia de Evaluare a finalizat procedura de reevaluare inițiată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Primul raport pozitiv fusese anterior retrimis pentru reexaminare. 

Potrivit unui comunicat al Comisiei de Vetting, reevaluarea judecătoarei „a vizat exclusiv aspectele semnalate de CSM în hotărârea prin care a respins raportul inițial al Comisiei, care recomandase promovarea acesteia, și a dispus reluarea procedurii de evaluare”.

În noua procedură de reevaluare, Comisia a inclus și audierea suplimentară a judecătoarei Angela Bostan în plen, înainte de a adopta decizia finală privind promovarea sa.

Cariera profesională

Angela Bostan activează în sistemul judecătoresc din 2006, atunci când a fost numită pentru un termen de cinci ani la Judecătoria Cahul. Un an mai târziu a fost transferată la Judecătoria Hîncești, iar în 2011 a fost numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. În 2013, a devenit vicepreședinte al Judecătoriei Hîncești. 

Pe 4 februarie 2015, a fost numită în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău, prin decretul președintelui Nicolae Timofti. Peste o săptămână, a fost transferată, prin hotărârea CSM, la Curtea de Apel Comrat, iar în octombrie a aceluiași an a ajuns președinte al Curții. În prezent, activează la Curtea de Apel Centru (anterior Chișinău).

În 2018 și 2020, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent. Iar în iulie 2020,  Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor i-a admis candidatura pentru promovare în funcţia de președinte la Curtea de Apel Chișinău sau Curtea de Apel Comrat.

Aceasta a picat de două ori testul Comisiei Pre-Vetting, dar a primit aviz pozitiv din partea Comisiei Vetting. 

Prima evaluare a Comisiei Pre-Vetting

Conform deciziei Comisiei Pre-Vetting din decembrie 2022, în privința Angelei Bostan, atunci candidată pentru un fotoliu în Consiliul Superior al Magistraturii, au fost identificate două neconformități legate de apartamentul mamei și o încălcare etică.

În timpul audierilor, candidata a fost întrebată despre proveniența banilor pentru apartamentul cumpărat de mama sa în Chișinău, în 2018, la prețul de 973.500 lei. Deși apartamentul este pe numele mamei, candidata a declarat că a locuit temporar acolo, ceea ce a necesitat explicații suplimentare.

Angela Bostan a declarat că mama sa a achiziționat apartamentul din patru surse financiare: economii personale, vânzarea unui apartament în Cahul, sprijin din partea unui membru al familiei care locuiește în străinătate și contribuția unei rude apropiate. Potrivit declarației mamei, o parte din bani proveneau din activitatea de vânzare de produse la piață, însă autoritățile fiscale nu au identificat niciun venit impozabil declarat de aceasta în perioada 2007–2021. Candidata nu a putut indica suma exactă câștigată de mama sa sau economisită, menționând doar că aceasta prefera să păstreze banii în numerar, din lipsă de încredere în bănci.

O altă sursă menționată a fost vânzarea, în anul 2007, a unui apartament moștenit de mama candidatei în Cahul, pentru suma de 108.756 lei. Candidata a prezentat contractul de vânzare-cumpărare ca dovadă. De asemenea, un membru al familiei care locuiește în afara țării a trimis mamei candidatei 6.300 euro prin transfer bancar și 3.000 dolari în numerar în timpul unei vizite în Moldova. Tot acest membru a declarat că, pe parcursul a 10 ani, a oferit mamei candidatei un sprijin financiar cuprins între 7.000 și 10.000 de dolari, însă această afirmație nu a fost susținută de documente suplimentare.

În ceea ce privește contribuția unei rude apropiate, situația a devenit neclară din cauza a două declarații contradictorii. În prima, ruda afirma că a oferit 30.000 euro pentru cumpărarea apartamentului – 20.000 dintr-un împrumut bancar și 10.000 din economii proprii. Însă împrumutul fusese contractat la opt luni după achiziția apartamentului. Confruntată cu această neconcordanță, candidata a prezentat o a doua declarație, conform căreia întreaga sumă de 30.000 euro provenea din economii personale, iar împrumutul fusese folosit ulterior pentru reparații și mobilă. Totuși, nu au fost prezentate documente care să susțină a doua versiune. Candidata a explicat că lucrările de îmbunătățire au avut loc în 2019 și că ruda respectivă s-a ocupat personal de ele.

Candidata nu a declarat inițial dreptul de abitație asupra apartamentului, dar a corectat ulterior declarația. Ea a explicat că în perioada 2018–2019 a locuit acolo ocazional pentru a-și îngriji mama, iar între 2020–2021 a avut reședința în două locuințe: în Chișinău și în Hîncești.

Comisia Pre-Vetting a concluzionat că rămân dubii serioase privind proveniența banilor folosiți pentru cumpărarea apartamentului, întrucât explicațiile oferite de candidată nu sunt susținute de documente clare și coerente.

Totodată, în 2019, în calitate de președintă a completului specializat al Curții de Apel Chișinău, judecătoarea Angela Bostan a participat la adoptarea unei hotărâri prin care se dispunea convocarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor. 

Ulterior, judecătoarea a luat parte activă la această Adunare: a deschis ședința, a dat citire hotărârii instanței, a constatat existența cvorumului, a propus desfășurarea ședinței conform ordinii de zi și a înaintat o candidatură pentru funcția de președinte al Adunării. De asemenea, și-a exprimat public opinia personală cu privire la starea justiției și necesitatea unor schimbări.

În fața Comisiei, judecătoarea a explicat că „a fost rugată de colegii săi să deschidă Adunarea Generală pentru ai conferi un statut de solemnitate în calitate de președinte al completului care a pronunțat hotărârea privind actul administrativ și care a făcut posibilă convocarea acestei Adunări. În ceea ce privește exprimarea opiniilor personale, candidata a precizat că consideră că este dreptul său de a-și exprima opiniile, inclusiv critice, în raport cu funcționarea sistemului judiciar”, se arată în decizia Comisiei Pre-Vetting.

Chiar dacă judecătoarea a spus că a fost rugată de colegi să deschidă Adunarea pentru a-i da un aer mai oficial, Comisia a considerat că acest lucru nu-i justifică comportamentul. În concluzie, Comisia are îndoieli serioase cu privire la integritatea etică a Angelei Bostan, îndoieli care nu au fost înlăturate prin explicațiile oferite:

„Incidentul a implicat un singur eveniment, dar a fost extrem de public și a avut loc în contextul autoadministrarii judiciare de a fi realizată de Adunarea Generală. Prin urmare, Comisia a considerat că este o încălcare gravă a regulilor de etică și conduită profesională a judecătorilor”.

Membrul Comisiei, Vitalie Miron, a avut opinie separat. Acesta a considerat că Angela Bostan întrunește criteriile de integritate, drept consecință Comisia urma să constate promovarea evaluării respectivului candidat.

Victima unei scheme de filaj

În anul 2021, judecătoarea ar fi fost victima unei scheme de filaj, iar dosarul, în care figurau șase persoane, a fost trimis în instanță de PCCOCS. Autoritățile spun că informații despre viața sa privată au fost colectate cu mijloace tehnice speciale, iar cei implicați ar avea legături cu omul de afaceri Veaceslav Platon. 

Conform procurorilor, aceștia aveau misiunea să o fileze pe Angela Bostan, în gestiunea căruia se afla contestația Comisiei Națională a Pieții Financiare (CNPF), în dosarul Moldasig, după ce Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a emis o sentință prin care controversatul om de afaceri ar fi putut să-și recapete activele.

În contextul aceluiași dosar, la începutul lunii iulie 2021, SIS și PCCOCS au desfășurat percheziții la domiciliul și la locul de muncă al unuia dintre figuranții, care au pus la cale urmărirea judecătoarei. 

Contactat de TV8, purtătorul de cuvânt al PCCOCS, Emil Gaitur, ne-a spus că Judecătoria Chișinău i-a recunoscut vinovați pe toți șase inculpați investigați. Sentința a fost pronunțată pe 17 martie 2025. Instanța a mai decis confiscarea în folosul statului a două mașini utilizate de pentru a spiona judecătoarea. Totuși, bărbații nu pot fi trași la răspundere penală, pentru că a expirat termenul de prescripție. 

„Potrivit sentinței, procesul penal în privința acestora a fost încetat, urmare a expirării termenului de prescripție, dat fiind faptul că infracțiunea comisă este încadrată ca fiind ușoară”, ne-a spus reprezentantul PCCOCS.

Conform deciziei pronunțate la mijlocul lunii martie 2025, cei șase inculpați au acționat în cadrul unui grup criminal organizat, condus de unul dintre ei:

„(...), acționând cu intenție directă, a instigat și cooptat în activitatea criminală și, după primirea acordului, le-a trasat sarcini lui (...), urmărind scopul culegerii ilegale cu bună-știință a informațiilor, ocrotite de lege, despre viaţa personală ce constituie secret personal sau familial al altei persoane, fără consimțământul ei”,

Aceștia au utilizat telefoane mobile și autoturisme pentru a urmări mișcările magistratei, inclusiv în preajma bisericii „Ciuflea”, la centre comerciale și la locuința mamei sale, și a-i monitoriza contactele. Informațiile culese erau transmise prin aplicațiile WhatsApp și Viber.

„Un colaborator al parcării subterane (...) mi-a spus că, în ultimele zile, i-au părut suspecte niște persoane care coborau în parcare, iar una dintre acele persoane s-ar fi interesat de ea (mama sa). Paznicul i-a comunicat că, acea persoană, însoțită de cineva, a mai fost la parcare și se plimba prin jurul locului unde ea, de regulă, parchează automobilul (...) Acea persoană i-a comunicat că îl interesează orice informație în privința sa – cu cine și când vine, unde și cât timp staționează automobilul e”.

În instanță, majoritatea inculpaților au ales să nu facă declarații. Doi dintre ei au invocat dreptul la tăcere, unul dintre aceștia precizând doar că își menține poziția exprimată în faza de urmărire penală, iar celălalt a afirmat că nu are nicio legătură cu acuzațiile.

Trei inculpați au cerut ca procesul să se desfășoare în lipsa lor, fără a oferi explicații în fața judecătorului.

Singurul care a oferit o declarație detaliată a susținut că nu știa cine era persoana urmărită și că a fost rugat să ofere un simplu transport cu mașina, în calitate de taximetrist. Acesta a spus că a înțeles că este vorba despre o presupusă problemă conjugală, iar prezența sa în apropierea parcării subterane ar fi fost întâmplătoare. A negat că ar fi folosit vreun dispozitiv de supraveghere sau că ar fi avut vreo intenție ilegală.

Victima Angela Bostan crede că acțiunile ar fi avut legătură cu activitatea sa profesională.

„Este strict pe poziția că acest lucru a fost în corelație cu acele dosare pe care le avea atunci pe rol și, în general, cu funcția deținută. Făcea parte din completul specializat în contencios administrativ din cadrul Curții de Apel Chișinău. (...) Avea în procedură dosarul cu Consulatul RM din Odessa (...) Mai erau și dosarele cu S.A. „Moldasig”, care era gestionată de către Platon Veaceslav”, scrie în sentință.

Ea a mai adăugat că nu a fost șantajată direct și că nu a primit vreo cerere de a emite hotărâri ilegale.

În urma examinării dosarului, judecătorii i-au recunoscut vinovați pe toți șase inculpați investigați, trimiși în judecată de PCCOCS în 2021.

Evaluarea repetată

Totuși judecătoarea a fost evaluată repetat după ce, la 1 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a anulat mai multe decizii de evaluare a Comisiei Pre-Vetting și a dispus reevaluarea candidaților. 

În ianuarie 2024, Comisia Pre-Vetting a anunțat că Bostan a picat evaluarea reluată pentru funcția de membră în Consiliul Superior al Magistraturii. Judecătoarea nu a întrunit criteriul de integritate financiară. Ulterior, judecătoarea a contestat decizia la Curtea Supremă de Justiție, dar a pierdut procesul împotriva Comisiei Pre-Vetting. 

Raportul urmează să fie examinat de CSM, care va decide asupra acceptării sau respingerii propunerii Comisiei.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat.

Troleibuzele Chișinăului au ajuns “în chirie” pentru afacerea-căpușă a unui membru MAN. Din parteneriatul conectat politic la primarul Capitalei, municipalitatea se alege cu bănuți, iar businessmanul – cu milioane. Cum a ajuns un personaj, anterior condamnat penal pentru gestionarea unei fabrici clandestine de țigări, să obțină un contract avantajos cu Regia Transport Electric, aflați, la Cutia Neagră PLUS. Doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, este invitatul de duminică al emisiunii „Cutia Neagră PLUS”. Cât gaz ar putea Ucraina să livreze Republicii Moldova în această iarnă și la ce preț? Poate Ucraina să ne ajute la detectarea și neutralizarea dronelor rusești? Care este situația reală de pe front și cum vede Kievul soluționarea conflictului transnistrean în actualul context regional? Aflați la Cutia Neagră PLUS de la TV8.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ce se întâmplă cu fondurile europene dacă Moldova nu reușește să le valorifice la timp? Cum pot influența negocierile de pace din Ucraina și interesele marilor puteri viitorul Republicii Moldova? Ce poate accelera sau întârzia procesul de integrare europeană? Nicu Popescu, emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice, răspunde la aceste întrebări într-un interviu cu Mariana Rață. Urmăriți Cutia Neagră PLUS, doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
O afacere dubioasă, în interesul unui consilier MAN, a scos locuitorii din Budești cu furcile la protest. Alesul local a obținut în arendă 6 hectare de teren în centrul satului, contra sumei de 58.000 de lei. Șesul unde sătenii își pășteau animalele se va transforma în aerodrom pentru distracții de lux. Ce alte pagube poate suporta Budeștiul, aflați din investigația Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Judecătorii au intrat în grevă japoneză pentru 30 de zile, purtând banderole albe pe mantii. Magistrații contestă formula de salarizare propusă de Ministerul Finanțelor și cer modificări care să reflecte responsabilitățile și volumul lor de muncă. Dar cât de justificate sunt revendicările, în condițiile în care salariile multor bugetari rămân mici, iar judecătorii din prima instanță câștigă deja zeci de mii de lei? Ce urmăresc magistrații prin acest protest și ce se va întâmpla după cele 30 de zile? De ce judecătorii cer ca toți colegii lor să treacă prin vetting și este pregătit CSM să preia evaluarea internă după aceleași standarde? Cum influențează decizia Curții Constituționale credibilitatea procesului de evaluare și ce soluții există pentru a evita adâncirea crizei de personal din sistemul judecătoresc? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS alături de Livia Mitrofan, membră a CSM, Marina Rusu, judecătoare la Judecătoria Chișinău, Octavian Iachimovschi, fost procuror și expert CRJM
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Câți bani intră efectiv în Republica Moldova din investiții străine și de ce marile proiecte industriale întârzie să apară? /Discutăm cu Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, despre rezultatele atragerii capitalului străin, obstacolele care îi îndepărtează pe investitori și sectoarele în care Moldova poate deveni competitivă. /Astăzi, la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Terenuri, case și interese în noi proiecte imobiliare din Trușeni și Durlești. Asta ascunde în spatele său președintele fracțiunii PAS din Consiliul local Durlești. Parteneri de afaceri îi sunt două persoane controversate: un om de afaceri, cercetat penal pentru escrocherii cu terenuri, și o persoană de încredere a fostului deputat democrat Constantin Țuțu. Cum a ajuns consilierul local Oleg Popșoi latifundiar în suburbiile Capitalei? Aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Insecuritate pe cer: De ce dronele survolează teritoriul național, cât de protejate sunt avioanele civile și când devine operațional sprijinul militar european? Milioanele din Call Center-e: Cum au ajuns procurori și ofițeri din INI investigați pentru mită de 400.000 € și cine protejează schemele frauduloase? „Rușii în haine europene”: Cum se schimba tactica de influență a Moscovei și ce face SIS cu atribuțiile extinse pe care le-a primit? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS împreună cu președintele comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Salarii și prime nesimțite: Cine încasează sume fabuloase în timp ce companiile se îngroapă în datorii? Cum sunt scoase pe linie moartă simboluri precum Vinăria Ialoveni, AROMA sau Cariera Mileștii Mici? O caracatiță a intereselor în Consiliile de Administrație: Cine sunt oamenii numiți în companiile strategice și ce se întâmplă cu contractele de consultanță din bani externi? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS, împreună cu președintele Comisiei parlamentare de anchetă a Întreprinderilor de Stat, Dinu Plîngău.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul „salariilor nesimțite” la stat a pus pe jar în ultimele luni opinia publică. Statul cu cea mai mare rată a sărăciei din Europa are mai mulți șefi de instituții publice și de întreprinderi de stat cu venituri anuale de peste 1 milion de lei. Cutia Neagră PLUS i-a identificat pe cei mai bine plătiți directori la stat și a aflat unde se ascunde milionul din lefurile lor. În mod surprinzător, salariul lor de funcție este unul modest, milionul se adună însă din prime, bonusuri, sporuri, acordate la discreția Consiliului de Administrare și a conducerii Agenției Proprietății Publice. Unele prime sunt de-a dreptul surprinzătoare. Unii directori de la stat au ridicat ani la rând zeci de mii de lei de Ziua Independenței, Paști, Crăciun și de zilele profesionale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Educației și Cercetării, dar și vicepreședinte al PAS, Dan Perciun este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS. Discutăm cu vicepreședintele PAS despre: scandalurile de integritate din interiorul partidului; Candidatul PAS la prezidențiale; Când vor avea loc schimbări în conducerea partidului; De ce totuși și-a dat demisia Alexandru Munteanu; Cât timp ar putea rezista Guvernul Tofan și ce condiții i-a pus PAS înainte de învestire; Când exact vor primi profesorii salariile majorate și cum evităm repolitizarea sistemului educational prin programul Restart.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Moldova, la 35 de ani de Independență. TV8 vă aduce o ediție specială din inima evenimentelor, cu parada militară în direct din PMAN, imagini de la fața locului și cele mai importante momente ale zilei.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cât de independentă este justiția din Republica Moldova? La trei sferturi de mandat al CSM, întrebăm despre vetting, judecătorii anticorupție, dosarele de rezonanță și problemele de integritate din sistem. De ce unele dosare se amână cu lunile? De ce pleacă judecători din cauze importante? Și cât de mult mai influențează politica justiția? Analizăm subiectele la Cutia Neagră PLUS cu membrul CSM Ion Guzun.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
A jurat să muncească pentru bunăstarea poporului, dar s-a făcut el multimilionar. Fostul deputat PAS, Alex Trubca, a devenit în ultimii doi ani un mare investitor imobiliar. Parteneri de afaceri îi sunt alți doi colegi de partid: un ex-deputat și fostul șef al Agenției Proprietății Publice. Dar și doi sponsori ai PAS de la ultimele alegeri. Iar chilipirul a venit de la un rival politic, consilier MAN, partidul primarului Ion Ceban. Trubca și-a extins investițiile și în România. Chiar în această lună așteaptă cheile de la un apartament dintr-un cartier pitoresc din Sibiu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul salariilor exagerate din unele companii de stat a readus în prim-plan întrebări despre modul în care este administrată averea statului: de ce unele instituții publice plătesc salarii de 100.000 –160.000 de lei pe lună? Sunt aceste salarii un stimulent pentru performanță sau au devenit sinecuri pentru oameni apropiați puterii? De ce concursurile pentru șefia întreprinderilor de stat sunt deseori criticate ca fiind formale? Cât de eficiente sunt consiliile de administrație? De ce, din sutele de entități cu capital de stat, doar o parte generează profit, iar multe rămân o povară pentru buget? Ce poate schimba reforma anunțată la Agenția Proprietății Publice și comisia parlamentară de anchetă? Discutăm la Cutia Neagră PLUS cu directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, deputatul Dinu Plângău, membrul Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandru Slusari, și directorul Programului „Sectorul public: economie, management și finanțe” din cadrul Expert-Grup, Serghei Merjan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalurile din ultima perioadă au readus în prim-plan întrebările despre meritocrație, integritate și încrederea în instituțiile statului. După ani de reforme și vetting, cine formează noua generație de procurori și judecători? De ce tot mai puțini tineri aleg această carieră? Ce se întâmplă cu absolvenții INJ după absolvire? Ce filtre există la admiterea în sistem? Cum se asigură meritocrația?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
#9aniTV8 Ediție specială: Libertatea are nume /29.06.2026
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cazul MoldATSA ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt administrate întreprinderile de stat. Cum a ajuns la conducerea unei companii strategice o persoană al cărei CV este contestat și cine verifică, în realitate, integritatea și calificările candidaților pentru funcțiile-cheie? În ediția „Cutia Neagră PLUS”, Mariana Rață discută cu directorul APP, Roman Cojuhari, despre situația de la MoldATSA, salariile și angajările care au stârnit controverse, posibile conflicte de interese, dar și despre problemele din alte întreprinderi de stat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce unii procurori nu sunt eliminați din sistem, deși Comisia Vetting recomandă nepromovarea lor? Și de ce Parlamentul transferă noi competențe către CNA? /Despre reformele care redesenează sistemul de justiție discutăm astăzi la Cutia Neagră PLUS cu președintele CSP, Dumitru Obadă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandaluri în lanț la vetting și noi controverse în reforma anticorupție. Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS de ce Consiliul Superior al Procurorilor a respins unele rapoarte ale Comisiei de evaluare? - Cine are dreptate în cazurile care au zguduit sistemul procuraturii? - Și ce impact au aceste dispute asupra credibilității celei mai importante reforme din justiție? În partea a doua, discutăm despre extinderea atribuțiilor CNA și limitarea rolului Procuraturii Anticorupție. - Este aceasta o reformă necesară sau o schimbare care riscă să slăbească lupta cu marea corupție? - Ce așteaptă Uniunea Europeană de la Republica Moldova și cum va arăta sistemul de justiție după vetting? Invitați: Ilie Chirtoaca , președintele CRJM, și Lebedinschi Adrian , deputat PSRM.

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramNotificationsCorruption modal

© 2026 tv8. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

JTI CertifiedU.S. Embassy MoldovaUniunea EuropeanăAsociația Presei Independente