Donald Trump s-a declarat „foarte dezamăgit” de Vladimir Putin și a afirmat că liderul de la Kremlin ar fi trebuit să pună capăt războiului din Ucraina „într-o săptămână”. În același timp, Moscova găzduiește în aceste zile mai multe vizite oficiale: ministrul ungar de Externe Peter Szijjarto, aflat la Forumul Săptămâna Energiei Ruse, a reafirmat apropierea Budapestei de Rusia, iar noul președinte sirian, Ahmad al-Sharaa, este așteptat la Kremlin pentru prima întrevedere cu Putin după schimbarea de regim de la Damasc.

În estul Ucrainei, autoritățile au ordonat evacuarea a sute de familii din jurul orașului Kupiansk, pe fondul intensificării atacurilor rusești. În paralel, un general american avertizează că, în cazul unui atac asupra NATO, Rusia ar suferi pierderi masive, cu baze-cheie precum Kaliningrad și Sevastopol distruse în primele ore ale conflictului. Totodată, la Bruxelles, miniștrii apărării din NATO și UE discută intensificarea sprijinului militar pentru Kiev.

UPDATE Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană mențin o colaborare strânsă cu Republica Moldova pentru a-i întări securitatea împotriva amenințărilor hibride și a incursiunilor cu drone provenite din partea Rusiei. Mark Rutte a subliniat la conferința de presă de după reuniunea Consiliului Nord-Atlantic că „există o cooperare apropiată între UE și Moldova, între NATO și Moldova. O cunosc pe Maia Sandu de mulți ani, sunt un admirator al leadershipului ei, și ori de câte ori consideră că putem fi de ajutor, încercăm să fim. Poate fi sprijin din partea NATO ca întreg, sau din partea unor aliați individuali”. Referitor la anunțul Marii Britanii privind trimiterea de specialiști antidrone în Republica Moldova și la manevrele cu drone ale trupelor ruse din regiunea transnistreană, Rutte a evitat să ofere detalii: „Permiteți-mi să nu intru prea mult în detalii. Suntem o democrație, aceasta este o conferință de presă deschisă, iar Vladimir Putin urmărește întotdeauna cu atenție aceste momente. Nu vreau să-l fac prea înțelept”. Anterior, solicitat de jurnaliști să ofere mai multe detalii, ministrul Apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi, a declarat că nu cunoaște această informație. „Nu cunosc despre această informație, dar la nivel național Ministerul Apărării implementează proiecte ce ar contribui la îmbunătățirea apărării în spațiul aerian, inclusiv în combaterea dronelor”, a răspuns Nosatîi. Întrebat dacă Republica Moldova are nevoie de specialiști militari antidronă, Nosatîi a declarat că „Avem nevoie. Noi avem specialiști, dar permanent este loc pentru a îmbunătăți aceste capacități”.

UPDATE Miniștrii apărării din NATO se vor întâlni și cu omologul lor ucrainean, Denis Șmîgal, pentru un dineu de lucru și o reuniune a Grupului de contact privind Ucraina. Aceasta va fi o oportunitate pentru ministrul ucrainean de a sublinia necesitatea ca țările Alianței să întărească sprijinul acordat Ucrainei.

UPDATE Miniştrii apărării din ţările membre NATO s-au reunit, miercuri, la Bruxelles, pentru a analiza modalităţile de consolidare a sprijinului lor pentru Ucraina, dar şi pentru a îmbunătăţi riposta Alianţei, după mai multe incursiuni ruseşti în spaţiul aerian european. La sosirea la sediul NATO, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a încurajat ţările europene şi Canada să contribuie mai mult la sprijinul pentru Ucraina, în cadrul programului PURL. Această iniţiativă, lansată de Washington, permite Kievului să cumpere arme americane finanţate de europeni, relatează France Presse, conform Digi24. „Pacea se obţine când eşti puternic, nu când foloseşti fraze măreţe sau dai lecţii. Se obţine când ai capacităţi reale şi solide pe care adversarii le respectă", a declarat Hegseth. Presată să contribuie şi ea la acest program, Franţa refuză să o facă pentru moment. Noua titulară a Ministerului franez al Apărării, Catherine Vautrin, care participă miercuri pentru prima dată la o reuniune a NATO, nu a abordat subiectul la sosirea sa la Bruxelles.

UPDATE Președintele sirian Ahmed al-Sharaa s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin pentru discuții pe 15 octombrie, în cadrul primei sale vizite oficiale în Rusia. Agenda întâlnirii urma să includă evoluțiile regionale și internaționale, precum și cooperarea bilaterală, potrivit agenției de presă siriene de stat SANA, transmite The Kyiv Independent.Vizita are loc pe fondul eforturilor Kremlinului de a consolida legăturile cu noua conducere de la Damasc, după înlăturarea aliatului Rusiei, dictatorul Bashar al-Assad, în decembrie 2024. Putin a lăudat relația „prietenească” dintre Siria și Rusia în timpul întrevederii. La rândul său, liderul sirian a declarat că guvernul său va respecta toate acordurile încheiate anterior și va căuta să stabilească un nou caracter al relațiilor bilaterale, a relatat agenția rusă de stat TASS. Președintele sirian a sosit la Moscova mai devreme în cursul zilei, însoțit de ministrul de externe al Siriei, Asaad Hassan al-Shaibani, și ministrul apărării Murhaf Abu Qasra. Citată de o sursă neidentificată, agenția AFP a relatat că al-Sharaa intenționează să îi ceară lui Putin să predea Siria lui Assad și „toate persoanele care au comis crime de război” în Siria. Moscova urma să găzduiască un summit Rusia-Țările Arabe pe 15 octombrie

UPDATE Ministrul eston de Externe a vorbit într-un interviu pentru BILD despre intențiile lui Vladimir Putin, dar și despre începuturile ideii privind o invazie pe scară largă. Din punctul de vedere al diplomatului, Putin luptă pur și simplu pentru viața sa, transmite Digi24. „Putin și-a declarat obiectivele încă din 2007, la Conferința de securitate de la München, și nimeni, absolut nimeni, nu l-a luat în serios”, deplânge Tsahkna naivitatea Europei, care s-a încheiat abia odată cu izbucnirea războiului total în Ucraina. „Cu Putin nu se poate negocia și nu se poate coopera. Putin face exact ceea ce a făcut Stalin. Cooperează intens cu Europa pentru a pregăti agresiuni și ocupații.” În interviul acordat ziarului BILD, Tsahkna descrie în mod deosebit de convingător consecințele unui eventual succes al Rusiei în Ucraina. „Dacă Putin va declara victoria în Ucraina, va continua în altă parte. Nu are altă opțiune. Luptă pentru viața sa.” Astfel, estonianul face aluzie la tensiunile politice interne și la criticile aduse lui Putin din propriile rânduri, care în 2023 aproape că au dus la o revoltă în capitala Rusiei. Agresiunea Rusiei nu mai este de mult o problemă îndepărtată, ci o realitate pentru vecinii săi. „Spațiul nostru aerian a fost încălcat, cel al Poloniei a fost încălcat, Putin testează deja NATO.”

UPDATE NATO caută modalități de a acoperi lacunele din apărarea aeriană vulnerabilă, ca răspuns la incursiunile tot mai frecvente ale roiurilor de drone și avioane rusești care intră în spațiul său aerian, transmite Mediafax. Miercuri, miniștrii apărării din alianța formată din 32 de membri se întâlnesc la Bruxelles, iar o problemă cheie va fi dacă regulile naționale împiedică ofițerul militar de vârf al NATO să combată în mod eficient amenințările aeriene, transmite Mediafax.

UPDATE Fostul comandant al Forțelor Armate ale SUA în Europa, generalul Ben Hodges, a avertizat că o invazie rusă a NATO ar fi un dezastru pentru dictatorul rus, deoarece țările Alianței ar lovi cu putere bazele militare ale inamicului. Răspunsul Alianței va fi imediat și devastator, susține el. Potrivit acestuia, obiective militare cheie ale Rusiei, inclusiv cele din Kaliningrad și Sevastopol, ar fi complet distruse în primele ore ale conflictului, potrivit unui interviu acordat în cadrul proiectului Vot Tak, transmite Digi24. Potrivit generalului, Putin nu ar trebui să se aștepte ca un eventual război împotriva NATO să fie similar cu războiul de lungă durată împotriva Ucrainei. Hodges a fost clar: dacă Rusia ar ataca Polonia în 2025, la fel cum a atacat Ucraina, ar fi distrusă de forțele aeriene ale NATO și de forțele terestre ale Alianței. „Puteți fi siguri: Kaliningradul va fi distrus în primele ore. În primele ore, Kaliningradul va dispărea; toate instalațiile rusești vor fi distruse. Orice instalații militare rusești din Sevastopol vor fi, de asemenea, distruse. Așadar, comparațiile directe sunt inadecvate în acest caz”, a spus Hodges.

UPDATE Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a îndemnat miercuri țările din cadrul Alianței Nord-Atlantice să majoreze achizițiile de arme fabricate în SUA pentru a le livra Ucrainei prin intermediul așa-numitei inițiative PURL, lansată de NATO și de Washington în această vară, relatează EFE, conform Agerpres.

UPDATE Pentru a înlocui soldaţii ucişi în luptă - al căror număr rămâne incert - Rusia vrea să modifice condiţiile de angajare a rezerviştilor. Un proiect de lege al Ministerului rus al Apărării care a fost aprobat luni de o comisie legislativă „va permite utilizarea rezerviştilor pentru a îndeplini anumite sarcini legate de apărare, în caz de conflicte armate, în timpul operaţiunilor antiteroriste şi în timpul utilizării forţelor armate ruse în afara Federaţiei Ruse, chemându-i pentru o pregătire militară specială”, scrie Le Figaro citând din textul publicat de agenţia de presă rusă TASS, conform News.ro.

UPDATE Ungaria ar avea de suferit dacă i s-ar întrerupe accesul la energia rusească, a declarat miercuri ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, cu prilejul unei vizite la Moscova, reiterând faptul că ţara sa nu va accepta presiuni externe atunci când vine vorba de decizii privind aprovizionarea cu energie, transmite Reuters, conform Digi24. Szijjarto a participat la forumul Săptămâna Energiei Ruse, într-un moment în care miniştrii Apărării din ţările NATO s-au întâlnit la Bruxelles pentru a discuta despre ajutorul militar pentru Ucraina, ceea ce scoate în evidenţă diferenţele dintre Budapesta şi majoritatea statelor membre ale alianţei, în ceea ce priveşte relaţiile cu Moscova. Ungaria şi-a menţinut dependenţa de energia rusească după invazia Moscovei în Ucraina, ceea ce a provocat critici din partea mai multor aliaţi din Uniunea Europeană şi NATO. Szijjarto a declarat reporterilor la Moscova că interesul naţional este primordial pentru Budapesta când vine vorba de aprovizionarea cu energie. "Nu am fost niciodată dezamăgiţi (de Rusia). Livrările au sosit întotdeauna... Contractele au fost întotdeauna respectate. Iar întrebarea mea este doar de ce ar trebui să întrerupem această relaţie", a spus Szijjarto.

UPDATE Miniștrii Apărării ai statelor membre NATO și UE vor participa miercuri la trei reuniuni la Bruxelles, axate pe livrările de arme către guvernul de la Kiev, au anunțat oficiali ai alianței și ai UE, transmite Mediafax. Programul începe dimineața cu o întâlnire ministerială la sediul NATO, urmată de reuniunea grupului de contact pentru Ucraina, la nivel de miniștri ai Apărării. Seara, majoritatea miniștrilor (cu excepția SUA, Canadei și Norvegiei) vor participa la o cină de lucru informală la Consiliul Uniunii Europene, condusă de Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas. Secretarul general NATO, Mark Rutte, a declarat că discuțiile se vor concentra pe finanțarea producției de armament în Ucraina, inclusiv drone, muniție, arme de lungă distanță și sisteme de apărare aeriană, dar și pe noi contracte pentru achiziții de arme și echipamente militare americane. Matthew Whitaker, reprezentantul permanent al SUA la NATO, a precizat că țările europene urmează să anunțe achiziții importante de arme americane pentru Kiev. Kallas va discuta modalitățile de accelerare a militarizării UE, creșterea livrărilor de armament către Ucraina și proiectele prioritare de apărare ale blocului comunitar, inclusiv „peretele de drone”.

UPDATE Autorităţile locale din Ucraina au ordonat, marţi, evacuarea familiilor din zeci de sate din apropierea oraşului Kupiansk, din nord-estul ţării, care a fost aproape complet distrus, invocând ”înrăutăţirea situaţiei de securitate” într-o regiune care s-a confruntat cu atacuri intense din partea Rusiei, transmite Reuters, conform News.ro. Oleh Syniehubov, guvernatorul regiunii nord-estice Harkov, a scris pe Telegram că un total de 409 familii cu 601 copii au fost somate să părăsească 27 de localităţi. Un alt oficial din zona afectată a declarat ulterior postului public de televiziune Suspilne că lista localităţilor din care familiile trebuie să se evacueze a fost extinsă la 40. De luni de zile, forţele ruse atacă şi avansează asupra oraşului Kupiansk, considerat o ţintă cheie în ofensiva lor spre vest, prin centrul şi estul Ucrainei, în războiul care durează de mai bine de trei ani şi jumătate. Oraşul a fost iniţial capturat de forţele ruse în primele săptămâni ale invaziei Ucrainei din februarie 2022, dar forţele de la Kiev l-au recucerit mai târziu în acel an. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că forţele ucrainene apărau zone cheie de pe linia frontului, inclusiv Kupiansk. De asemenea, în ultimele zile, el a vorbit despre o contraofensivă ucraineană în apropierea oraşului Dobropillia, mai la sud.

UPDATE Donald Trump a declarat că Vladimir Putin ar trebui „să facă ceva” pentru a încheia războiul din Ucraina, pe care l-a numit un eșec costisitor pentru Rusia. Președintele american susține că Moscova ar fi pierdut „un milion și jumătate de soldați”, într-o confruntare care ar fi trebuit să fie câștigată „într-o săptămână”. Vorbind la o conferință de presă comună cu președintele Argentinei, Javier Milei, Trump a spus că Putin „ar fi trebuit să câștige acel război într-o săptămână” și a remarcat că invazia pe scară largă intră acum în al patrulea an, potrivit Kyiv Independent, transmite Digi24. El a numit războiul „îngrozitor”, a afirmat că Rusia a „pierdut un milion și jumătate de soldați” uciși și răniți și a adăugat că războiul „îl face (pe Putin) să arate foarte rău”. Afirmația lui Trump privind 1,5 milioane de victime rusești nu este susținută de estimările independente. Evaluările serviciilor de informații occidentale sugerează că totalul combinat al soldaților ruși uciși și răniți ar putea fi aproape de sau ușor peste un milion. O investigație comună realizată de publicația rusă Mediazona și de serviciul rusesc al BBC a identificat peste 135.000 de soldați ruși uciși până în octombrie 2025, mult sub cifra invocată de Trump.

UPDATE Preşedintele sirian Ahmad al-Sharaa se va deplasa miercuri la Moscova, unde ar urma să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin, au declarat pentru AFP un responsabil guvernamental şi un oficial al Ministerului Afacerilor Externe.  Aceasta va fi prima vizită a domnului Sharaa în Rusia de la răsturnarea, în decembrie anul trecut, a fostului lider sirian şi aliat al Moscovei, Bashar al-Assad, care şi-a găsit refugiu în capitala rusă. Delegaţia siriană îi „va include pe preşedintele Ahmed al-Shara, pe ministrul afacerilor externe, precum şi oficiali militari şi economici”, a precizat pentru AFP oficialul guvernamental, care a solicitat să rămână anonim, deoarece nu era autorizat să vorbească cu presa.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că este „foarte dezamăgit” de liderul rus Vladimir Putin, cu doar câteva zile înainte de vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Washington, informează miercuri DPA, conform Agerpres. „Sunt foarte dezamăgit, pentru că eu și Vladimir aveam o relație foarte bună. Probabil încă o mai avem”, a afirmat Donald Trump marți seara într-o conferință de presă la Casa Albă după întrevederea cu președintele Argentinei, Javier Miley. „Nu știu de ce el continuă acest război”, a adăugat Trump. Liderul de la Casa Albă a spus că Putin pur și simplu nu dorește să pună capăt conflictului cu Ucraina, care durează de mai bine de trei ani și jumătate. „Și cred că asta îl face să arate foarte rău. Ar putea să-i pună capăt. Ar putea să-i pună capăt rapid”, a adăugat președintele SUA.

UPDATE Controversatul balerin Serghei Polunin se numără printre persoanele cărora le-a fost retrasă cetățenia Ucrainei printr-un decret semnat de președintele Volodimir Zelenski. Alături de el, pe listă se află primarul Odesei, Ghenadi Truhanov, și fostul deputat Oleg Țarev, toți deținători ai pașaportului rus. Balerinul este cunoscut pentru tatuajul cu chipul lui Vladimir Putin de pe piept, precum și pentru declarațiile publice în care își exprimă admirația față de „liderul puternic” și „recunoștința față de Rusia”, transmite RBC. Născut la Herson, a studiat la Școala Coregrafică din Kiev, iar în 2003 s-a mutat la Londra. Acolo a cucerit rapid scena mondială, devenind cel mai tânăr prim-solist al Royal Ballet din Londra - o adevărată legendă a generației sale. Totuși, faima internațională nu l-a ferit de controverse.După plecarea de la Royal Ballet, Polunin a încercat să-și găsească un nou drum în diverse țări, iar în 2017 a obținut pașaportul sârb, urmat, un an mai târziu, de cetățenia rusă. De atunci, a devenit tot mai mult asociat nu cu arta, ci cu politica, evoluând în teatre din Rusia, conducând Teatrul de Operă și Balet din Sevastopol, în Crimeea ocupată, și susținând deschis regimul lui Putin.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski l-a privat pe primarul Odesei, Ghenadi Truhanov, de cetățenia ucraineană, în contextul acuzațiilor vechi că ar fi deținut un pașaport rus. Decizia poate duce la pierderea funcției de primar. Trukhanov, în vârstă de 60 de ani, ocupă funcția de primar al Odesei din 2014 și a fost reales de două ori. De-a lungul carierei, a fost implicat în mai multe scandaluri, inclusiv acuzații de corupție și delapidare, dar a reușit până acum să-și păstreze postul, scrie Kyiv Independent. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a confirmat că Trukhanov are un pașaport rus activ, emis în 2015, la un an după ocuparea Crimeei de către Rusia. Primarul a negat de-a lungul anilor deținerea cetățeniei ruse și a declarat că va contesta decizia în instanță. Speculațiile privind cetățenia rusă a primarului au circulat încă din 2014. În 2017, Trukhanov și-a anulat pașaportul rus printr-o instanță, invocând încălcări procedurale. Cu toate acestea, documente publicate ulterior sugerează că ar fi menținut legături cu Rusia, inclusiv deschiderea unui cont bancar cu numele său înainte de invazia la scară largă din 2022. Potrivit legii ucrainene, retragerea cetățeniei poate servi drept temei pentru înlăturarea unui oficial ales din funcție. În cazul lui Trukhanov, atribuțiile de primar ar putea fi preluate de secretarul consiliului local, Igor Koval. Decizia vine și pe fondul criticilor privind gestionarea inundațiilor recente din Odesa, care au provocat moartea a cel puțin 10 persoane la sfârșitul lunii septembrie.