Moldovenii din Rusia riscă să fie trimiși pe frontul din Ucraina. Mai exact, unii moldoveni care solicită permis de ședere sau cetățenie rusă ar putea fi obligați să semneze un contract de serviciu militar sau să prezinte o adeverință că sunt inapți pentru armată. Ministerul de Externe de la Chișinău a lansat un avertisment în acest sens. Prevederile se regăsesc într-un decret prezidențial semnat la Moscova. Într-un comunicat, MAE atrage atenția că, deși autoritățile ruse menționează existența unor „condiții speciale” pentru cetățenii Republicii Moldova, nu este clar cum vor fi aplicate acestea în practică. Din acest motiv, Ministerul avertizează că există riscul ca persoanele aflate în asemenea proceduri să fie presate să accepte obligații cu caracter militar, fără să înțeleagă pe deplin consecințele.
Rusia a desfășurat una dintre cele mai ample serii de atacuri aeriene asupra Ucrainei, lansând peste 1.500 de drone de atac, aproape 900 de bombe aeriene ghidate și 46 de rachete de diferite tipuri, într-o săptămână, a declarat președintele Volodimir Zelenski. Într-o postare pe Telegram, Zelenski a spus că serviciile de urgență lucrează pentru a restabili alimentarea cu electricitate, încălzire și apă, afectate de loviturile asupra infrastructurii energetice. Cu toate acestea, situația rămâne dificilă, sute de mii de familii fiind încă fără curent electric în regiunile Nikolaev, Odesa, Herson, Cernihiv, Donețk, Sumî și Dnipropetrovsk. Pe de altă parte, potrivit presei ruse, Moscova a fost atacată de drone în noaptea de 15 decembrie, fiind auzite explozii. Primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea aeriană rusă ar fi doborât 15 drone. Planul UE de a utiliza activele suverane rusești înghețate pentru a finanța efortul de război al Ucrainei devine „din ce în ce mai dificil”, susține Kaja Kallas. Pe de altă parte, Moscova amenință cu un coșmar juridic.
UPDATE Președintele Donald Trump a participat luni la o ceremonie de decernare a unor medalii în Biroul Oval. El a început prin a vorbi despre eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina.„Cred că suntem mai aproape acum decât am fost vreodată”, a spus Trump. El a dezvăluit că a avut o discuție cu liderii europeni.
UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, este mulțumit de rezultatul discuțiilor dintre delegațiile din SUA și Ucraina. Informația este oferită pe surse de un oficial, conform Sky News, relatează Mediafax.
UPDATE Un armistițiu în războiul declanșat de Rusia în Ucraina este ”iminent”, a anunțat luni cancelarul Friedrich Merz. Asigurările vin concomitent cu afirmațiile lui Donald Trump, potrivit căruia un acord privind Ucraina nu a fost „niciodată” atât de aproape.
UPDATE Negociatorii americani au afirmat luni, 15 decembrie, că Statele Unite au oferit Ucrainei garanții de securitate 'foarte puternice', dar totuși, în opinia lor, acceptabile pentru Rusia, relatează AFP și Reuters.
UPDATE Ministra de Externe, Oana Ţoiu, a declarat luni, la Consiliul Afaceri Externe (CAE), că aderarea Ucrainei la UE este, în sine, o garanţie de securitate şi a făcut apel la avansarea urgentă a negocierilor pentru această ţară şi Republica Moldova.
UPDATE Liderii europeni au declarat luni că orice decizie privind eventuale concesii teritoriale ale Ucrainei către Rusia poate fi luată doar după instituirea unor garanții de securitate solide, care ar trebui să includă o forță multinațională condusă de Europa. Declarația, semnată de zece lideri europeni și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost emisă după întâlnirea de la Berlin menită să sprijine negocierile de pace dintre reprezentanții SUA și ai Ucrainei, care caută să pună capăt celui mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial. În conturarea garanțiilor de securitate considerate necesare, declarația precizează că Ucraina ar trebui să își mențină forțele armate la aproximativ 800.000 de militari pentru a putea descuraja un nou conflict. În plus, Europa ar trebui să coordoneze o „forță multinațională”, formată din contribuții ale statelor dispuse și sprijinită de Statele Unite. „Aceasta va ajuta la regenerarea forțelor Ucrainei, la securizarea spațiului aerian și la sprijinirea siguranței maritime, inclusiv prin operarea pe teritoriul Ucrainei”, se arată în declarație. Garanțiile de securitate ar include și un mecanism de monitorizare a încetării focului condus de SUA, menit să ofere avertizare timpurie în cazul unui atac viitor și să răspundă oricăror încălcări. „Deciziile privind teritoriul aparțin poporului ucrainean, odată ce garanțiile de securitate solide sunt efectiv puse în aplicare”, se mai precizează. Negociatorii americani au transmis separat Ucrainei luni că aceasta trebuie să accepte retragerea forțelor din regiunea estică Donețk în cadrul oricărui acord de încheiere a războiului cu Rusia, aflat în al patrulea an, a declarat un oficial familiarizat cu situația, scrie Rador.
UPDATE Liderii UE – Ursula von der Leyen și Antonio Costa, precum și șefii de stat din zece state membre ale Uniunii Europene (România nu apare la semnatari) au semnat luni seară un comunicat care anunță un posibil acord cu SUA și Ucraina care ar oferi garanții de securitate: o forță multinațională condusă de Europa și un mecanism de monitorizare condus de SUA. Declarația nu e semnată de nici un reprezentant al SUA, dar citează negocierile dintre liderii americani și europeni. Pe declarație apar numele liderilor din Germania, Danemarca, Finlanda, Franța, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Suedia și Regatul Unit (Cancelarul Merz, Prim-ministrul Frederiksen, Președintele Stubb, Președintele Macron, Prim-ministrul Meloni, Prim-ministrul Schoof, Prim-ministrul Støre, Prim-ministrul Tusk, Prim-ministrul Kristersson, Prim-ministrul Starmer, precum și Președintele Costa și Președinta von der Leyen). Declarația salută ”progresele semnificative în eforturile Președintelui Trump de a asigura o pace justă și durabilă în Ucraina” și dă detalii despre ”garanțiile de securitate solide” ce ar fi fost agreate de liderii americani și cei europeni. Declarația vine la capătul unei zile de negocieri la Berlin între președintele Zelenski, cancelarul Merz și negociatori din SUA și UE.
UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, luni, în urma summitului de la Berlin, că SUA sunt pregătite să ofere Ucrainei garanții de securitate echivalente cu cele prevăzute de Articolul 5 al Tratatului NATO – ce stipulează că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor – în cadrul unui posibil acord de pace cu Rusia. Ucraina nu este membră NATO, iar garanțiile discutate ar urma să ofere un nivel similar de protecție.
UPDATE La rândul său, Friedrich Merz a spus că discuțiile purtate duminică seara și luni dimineața între Volodimir Zelenski și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, oferă o „șansă reală pentru un proces de pace”. În opinia cancelarului german, emisarii americani au prezentat un set „remarcabil” de garanții de securitate pentru Ucraina.
UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit luni despre „progrese” în negocierile de pace, după două zile de discuții la Berlin cu emisarii lui Donald Trump, relatează AFP. „Am făcut progrese în acest domeniu”, a declarat Volodimir Zelenski într-o conferință de presă cu cancelarul german Friedrich Merz, referindu-se la garanțiile de securitate pentru Ucraina. „Am văzut detaliile” și „arată destul de bine, chiar dacă este doar o primă schiță”, a adăugat președintele ucrainean.
UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski evocă luni negocieri ”deloc uşoare” dar ”productive” cu emisarii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner, la Berlin, relatează AFP.
UPDATE „În ultimele două zile, negocierile dintre Ucraina și Statele Unite au fost constructive și productive, s-au înregistrat progrese reale. Sperăm ca până la sfârșitul zilei să ajungem la un acord care ne va apropia de pace. În acest moment, în presă este mult zgomot și speculații anonime. Vă rugăm să nu cădeți în plasa zvonurilor și a provocărilor. Echipa americană, condusă de Steve Witkoff și Jared Kushner, lucrează într-un mod extrem de constructiv pentru a ajuta Ucraina să găsească o cale către un acord de pace durabil. Echipa ucraineană îi este profund recunoscătoare președintelui Trump și echipei sale pentru toate eforturile pe care le depun”, a scris pe X șeful delegației ucrainene la negocieri, Rustam Umerov.
UPDATE Oficiali americani au indicat că 90% din aspectele acordului au fost agreate, cu excepția disputelor teritoriale majore, pe care Ucraina refuză să le cedeze. Grupuri de lucru se vor reuni în weekend în SUA, posibil la Miami, pentru a continua discuțiile, părțile fiind „considerabil mai aproape” de un final. Președintele Trump s-a arătat „foarte mulțumit” de avansări, subliniind rolul garanțiilor în descurajarea Rusiei.
UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că SUA sunt dispuse să ofere Ucrainei garanții de securitate similare Articolului 5 al NATO, în contextul unui posibil acord de pace cu Rusia.După discuțiile de la summitul de la Berlin, Zelenski a declarat că partea americană, reprezentată de trimișii lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, a confirmat disponibilitatea pentru garanții echivalente cu cele NATO, care consideră un atac asupra unui membru ca fiind asupra tuturor. „Partea americană ne-a transmis, acum, că este gata să ne ofere garanții de securitate care corespund Articolului 5”, a afirmat Zelenski. Cancelarul german Friedrich Merz a salutat progresul, numind acordul „amplu și substanțial”, cu angajamente politice și legale viitoare din partea SUA și Europei, conform Reuters. „Este un acord cu adevărat amplu și substanțial, pe care nu l-am mai avut până acum. Atât Europa, cât și SUA, sunt dispuse să ofere Ucrainei garanții de securitate similare Articolului 5”, a declarat Merz.
UPDATE Turcia a doborât luni o dronă „scăpată de sub control” și care se apropia de spațiul său aerian pe deasupra Mării Negre, a anunțat Ministerul Apărării, transmite AFP, citată de Agerpres.
UPDATE Contactele recente cu Statele Unite ale Americii privind Ucraina dau speranța că americanii au început să înțeleagă mai bine poziția Rusiei, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat Radio-Televiziunii de Stat din Iran.
UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin prelungeşte negocierile cu privire la Ucraina, în timp ce Rusia încearcă să-i intimideze pe critici cu tactici de la acte de sabotaj la perturbarea aeroporturilor cu drone, a declarat luni şefa agenţiei de spionaj britanice MI6, relatează Reuters, conform Agerpres.
UPDATE Serviciul de Securitate al Ucrainei a desfășurat o altă operațiune specială unică și a organizat o „operațiune de de scufundare” în portul Novorossiysk. Pentru prima dată în istorie, dronele subacvatice „Sub Sea Baby” au aruncat în aer un submarin rus din clasa 636.3 „Varșavianka” (conform clasificării NATO - Kilo). În urma exploziei, submarinul a suferit avarii critice și a fost practic scos din funcțiune, scrie Digi24.
UPDATE Șeful Statului Major al Apărării din Marea Britanie, Richard Knighton, a avertizat că "există un risc tot mai mare ca Rusia să atace Marea Britanie", subliniind faptul că "fiii şi fiicele națiunii trebuie să fie gata de luptă". Într-o intervenție extraordinar de directă, Knighton a avertizat că puterea militară a Rusiei este în creștere și este un lucru de temut, trupele rusești fiind acum călite pentru luptă, după ce au petrecut ultimii aproape patru ani purtând un război la scară largă în Ucraina, scrie Sky News.
UPDATE Întâlnirea președintelui Volodimir Zelenski cu emisarii Statelor Unite s-ar fi încheiat fără a se ajunge la un acord privind cedările teritoriale pe care Ucraina ar trebui să le accepte în favoarea Rusiei, au indicat surse citate de AFP. Faptul că astăzi nu vor mai avea loc alte discuții cu partea americană sugerează că impasul nu va fi depășit prea curând.
UPDATE Progresele armatei ruse există, dar sunt sângeroase și lente. Problemele economice se acumulează. Starea de spirit a societății față de război s-a deteriorat, un factor surprinzător de important în dictatura lui Putin, care se bazează pe convingerea unui sprijin masiv, potrivit Onet.pl.
UPDATE Majoritatea ucrainenilor au declarat că sunt pregătiți să îndure războiul atât timp cât este necesar, se arată într-un sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie (IIS) din Kiev (IIS) în perioada 26 noiembrie - 13 decembrie, scrie publicația ucraineană Pravda.
UPDATE Negociatorii președintelui american Donald Trump insistă ca Ucraina să-și retragă armata și să cedeze Rusiei întreaga regiune economică și carboniferă Donbas, relatează AFP, care citează un oficial de rang înalt familiarizat cu discuțiile purtate duminică și luni la Berlin, capitala Germaniei.
UPDATE Friedrich Merz pare să încerce ceea ce niciun cancelar german nu a realizat serios de la sfârșitul Războiului Rece: să transforme Germania dintr-o țară obsedată de reguli într-un principal producător de securitate pentru Europa. Berlinul își propune să recruteze anual 40.000 de adolescenți pentru a deveni cea mai puternică armată din Europa, scrie TVP World. Merz implementează această strategie printr-un fond de război de 500 de miliarde de euro, creat în baza constituției, o fabrică de muniție Rheinmetall construită la Baisogala, în Lituania, și un scut de 4 miliarde de euro format din interceptori israelieni Arrow 3, capabili să distrugă arme nucleare în spațiu. De asemenea, politica sa include staționarea permanentă a 4.800 de soldați și a familiilor lor în Suwałki Gap, o zonă strategică situată la granița dintre Polonia și Lituania, precum și finanțarea mecanismului PURL, care menține angajamentul lui Donald Trump prin plata echipamentului american de către Germania.
UPDATE Ucraina a respins o propunere susținută de Statele Unite privind crearea unei zone economice speciale în regiunea Donețk, ca parte a unui posibil acord de pace, relatează publicația Politico, citând un oficial francez sub protecția anonimatului.
UPDATE Rusia susţine Venezuela în faţa "presiunilor politice şi şantajului militar" din partea SUA, a declarat luni Aleksandr Şcetinin, directorul Departamentului Latino-American din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei, în cadrul unui forum de tineret ruso-venezuelan desfăşurat la Moscova, informează EFE, citat de Agerpres.
UPDATE Trupa punk rusă anti-Kremlin „Pussy Riot” a fost desemnată luni organizație extremistă de o instanță de la Moscova, ceea ce înseamnă că toate activitățile sale sunt interzise acum pe teritoriul Rusiei, transmite Reuters. Decizia, anunțată de serviciul instanțelor din Moscova, a fost luată în cadrul unei ședințe de judecată cu ușile închise, la solicitarea Parchetului General. Membrele trupei feministe, aflate în exil, s-au pronunțat împotriva războiului purtat de Moscova în Ucraina, iar în septembrie o instanță le-a condamnat în lipsă la pedepse cu închisoarea de până la 13 ani pentru fiecare. Ele au fost inculpate pentru răspândirea de „informații false” despre armata rusă, în baza articolului introdus de Rusia în Codul său Penal la scurt timp după declanșarea războiului din Ucraina.
UPDATE Președintele rus respinge ideea unui „armistițiu artificial” în Ucraina și susține că Moscova își dorește doar o „pace adevărată”, a transmis luni Kremlinul. "Preşedintele Putin este deschis păcii, păcii adevărate, deciziilor serioase, iar ceea ce respinge total sunt stratagemele de a câştiga timp şi de a crea armistiţii artificiale", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, în conferinţa sa de presă telefonică zilnică, potrivit Agerpres. Totodată, el a refuzat să facă speculaţii dacă va fi posibil să se ajungă la un acord privind planul de pace al SUA înainte de sfârşitul acestui an, aşa cum, potrivit presei, cere preşedintele american Donald Trump.
UPDATE Consiliul Uniunii Europene a anunțat că noile măsuri permit impunerea de sancțiuni împotriva persoanelor și entităților implicate în activități hibride, inclusiv manipulare și ingerință informațională externă, precum și în facilitarea sau sprijinirea unor acțiuni care afectează securitatea statelor membre, notează Reuters.
UPDATE Polonia ar putea furniza Ucrainei între șase și opt avioane de vânătoare MiG-29 care urmează să fie retrase din serviciu în această lună, a declarat ministrul adjunct al Apărării din Polonia, Cezary Tomczyk, într-un interviu acordat canalului de știri TVN24, preluat de Kyiv Independent.
UPDATE Procuratura Generală a Rusiei clasifică Deutsche Welle (DW), postul internaţional de televiziune al Germaniei, ca „organizaţie indezirabilă”, potrivit presei ruse.
UPDATE Moscova a spus că așteaptă informații actualizate din partea SUA după discuțiile dintre oficialii americani, președintele ucrainean și liderii europeni care au loc luni la Berlin, scrie Reuters. Kremlinul a declarat luni că neaderarea Ucrainei la NATO este o chestiune fundamentală în negocierile privind un posibil acord de pace și că aceasta a făcut obiectul unei discuții speciale.
UPDATE Estonia a demarat instalarea primelor buncăre din beton de-a lungul frontierei sale sud-estice cu Rusia, ca parte a Liniei de Apărare Baltice, un proiect comun al statelor baltice menit să consolideze securitatea regională. Primele structuri sunt deja finalizate, în ciuda unor întârzieri cauzate de problemele de achiziție.
UPDATE Părinții recruților ar trebui să se bucure că își trimit copiii într-un „război sfânt” împotriva Ucrainei, susține dictatorul cecen Ramzan Kadîrov. El a făcut această declarație în timpul unei transmisiuni în direct, când a fost întrebat dacă recruții din republică sunt forțați să participe la „operațiunea militară specială”. „Este o absurditate absolută”, a spus Kadîrov în rusă, adăugând în cecenă: „De fapt, ei (părinții recruților) ar trebui să fie fericiți că fiii lor sunt înrolați în SVO, pentru că nu există nimic mai important decât să aibă oportunitatea de a-și apăra patria”, scrie Digi24.
UPDATE Ofensiva politică lansată de Donald Trump împotriva Uniunii Europene a scos la iveală fisuri adânci în interiorul executivului comunitar şi a pus liderii naţionali pe poziţii divergente, ameninţând să paralizeze reacţia Europei. Miza este uriaşă: teama că o confruntare directă cu Washingtonul ar putea submina sprijinul vital pentru Ucraina, scrie Financial Times.
UPDATE Statele blocului comunitar încearcă să ajungă la un acord privind folosirea activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei, înaintea reuniunilor decisive programate la Bruxelles la finalul săptămânii. Pachetul de sprjin vizat se ridică la aproximativ 210 miliarde de euro. O reuniune a ambasadorilor UE, programată inițial pentru duminică seara, a fost amânată pentru luni. Decizia a fost luată în lipsa unui consens preliminar între statele membre. Mai mulți diplomați susțin că acesta rămâne singurul plan aflat pe masă, însă fondurile ar putea să nu fie aprobate înainte de sfârșitul anului. „Decizia privind activele rusești este o decizie legată de viitorul Europei și va determina dacă UE mai este un actor relevant”, a declarat un oficial german, citat de Politico. „Nu există un plan B”.
UPDATE Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, a afirmat luni, 15 decembrie, că utilizarea activelor rusești înghețate pentru a acorda un împrumut Ucrainei este „cea mai credibilă” modalitate de a finanța Kievul, dar a recunoscut că, fără sprijinul Belgiei, țara în care se află majoritatea acestor active în Europa, ajungerea la un acord nu va fi „foarte ușoară”, informează EFE, dpa și AFP. Totodată, planul UE de a folosi activele suverane rusești înghețate pentru a finanța efortul de război al Ucrainei devine „din ce în ce mai dificil”, a avertizat Kaja Kallas.
UPDATE Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat că negocierile care vizează încheierea războiului din Ucraina au ajuns într-un stadiu critic, însă liderii lucrează acum la trei documente care să aducă mai aproape pacea. „Cred că ne aflăm într-un moment critic al negocierilor de pace și, în același timp, suntem probabil mai aproape de un acord de pace decât am fost vreodată în ultimii patru ani. Și, bineînțeles, lucrăm în prezent la trei documente. Primul este un document-cadru al unui plan de pace în 20 de puncte. Al doilea sunt garanțiile de securitate pentru Ucraina. Și al treilea este reconstrucția Ucrainei. Astfel, studiem acum detaliile împreună cu americanii, europenii și ucrainenii”, a transmis Alexander Stubb, într-un interviu pentru postul de radio Buitenhof. În ciuda progreselor, președintele finlandez a avertizat că Rusia rămâne principala amenințare la adresa securității Europei și a lumii occidentale în general. De asemenea, el a avertizat că orice eventual acord de pace va implica probabil un compromis și ar putea să nu fie ceea ce mulți ar considera pe deplin echitabil, scrie Gândul.
UPDATE Războiul Rusiei în Ucraina a fost cel mai sângeros conflict din lume în 2025, potrivit unui nou raport care urmărește conflictele la nivel global, în ciuda eforturilor diplomatice conduse de SUA pentru a pune capăt invaziei care durează de aproape patru ani. Conform Conflict Index, raport anual al Armed Conflict Location & Event Data Project (ACLED) raportează că aproximativ 78.000 de persoane au fost ucise în Ucraina în acest an, inclusiv soldați de ambele părți și civili, cel mai mare număr dintre toate conflictele, informează Kyiv Independent. Deoarece cifrele privind victimele din rândul trupelor sunt secrete de stat atât în Ucraina, cât și în Rusia, ACLED se bazează pe cercetători din țară și pe monitorizarea surselor deschise pentru a colecta și estima cifrele, care, potrivit ACLED, sunt conservatoare și ar putea fi mai mari.
UPDATE Banca centrală a Rusiei a intentat un proces la Moscova prin care solicită daune în valoare de 230 de miliarde de dolari de la Euroclear, marcând primul pas în ceea ce Kremlinul a avertizat că va fi un coșmar juridic pentru UE din cauza planurilor de a utiliza active rusești înghețate pentru a sprijini Ucraina, transmite Reuters.
UPDATE În prezent, 61% dintre ucraineni au încredere în președintele Zelenski, iar 32% nu au încredere în el, și doar 9% își doresc ca alegerile să fie organizate cât mai curând posibil, chiar înainte de încheierea ostilităților. În același timp, majoritatea – 57% (în septembrie – 63%) – continuă să insiste că alegerile sunt posibile doar după un acord de pace final și încetarea completă a războiului, potrivit aceluiași sondaj.
UPDATE Trei sferturi dintre ucraineni se opun „planului de pace”, care, printre altele, ar include retragerea trupelor din Donbas, limitarea dimensiunii armatei ucrainene și nu va conține garanții specifice de securitate, potrivit Ukrainska Pravda. 72% dintre ucraineni sunt de acord să accepte un plan de pace care ar îngheța linia frontului actual, în timp ce 63% dintre aceștia sunt gata să tolereze războiul atât timp cât este necesar.
UPDATE Alexander Dobrindt, ministrul de Interne de la Berlin, a anunțat că autoritățile germane vor oferi azil politic pentru Maria Kalesnikava și Viktar Babaryka, doi opozanți ai guvernului belarus care au fost eliberați sâmbătă, relatează Reuters. „De aceea, vom primi doi politicieni remarcabili ai opoziției care au fost închiși”, a declarat ministrul, punctând că este în interesul Germaniei ca mișcarea de opoziție belarusă din exil să fie consolidată, scrie Mediafax.
UPDATE În weekend, echipele de energeticieni au reușit să restabilească alimentarea cu energie electrică pentru peste 184.000 de consumatori și obiective critice din regiunea Odesa. „Însă în regiune mai rămân peste 430.000 de abonați fără curent. Lucrările de urgență și reparațiile continuă neîntrerupt. În Mikolaiv, alimentarea cu energie a fost deja restabilită pentru peste 345.000 de consumatori” – a precizat Ministerul Energiei. Între timp, Ukrenergo a anunțat că, noaptea trecută, ruşii au lovit cu drone obiective energetice în mai multe regiuni, iar dimineață, au fost raportate pene de curent în regiunile Doneţk și Dnipropetrovsk. În regiunea Dnipropetrovsk, în urma unui atac repetat asupra unui obiectiv energetic, a fost rănit un angajat al unei companii din domeniul energetic. Din cauza pagubelor aduse infrastructurii energetice, în anumite regiuni ale Ucrainei, continuă să fie în vigoare programe de întreruperi planificate în alimentarea cu energie. În restul țării, situația se ameliorează treptat, scrie Rador.
UPDATE Laureatul Premiului Nobel pentru Pace, disidentul din Belarus, Ales Bialiațki, a declarat că notorietatea internațională i-a oferit o formă de protecție în detenția din Belarus, susținând că premiul l-a ferit de tratamente mult mai dure în închisoare. Eliberat recent în urma unui acord între Minsk și Washington, Bialiațki spune că experiența detenției a scos la iveală brutalitatea regimului Lukașenko și promite că își va continua activitatea pentru apărarea drepturilor omului din exil, relatează AFP și Agerpres.
UPDATE Rusia își intensifică amenințarea la adresa Occidentului prin desfășurarea în în Belarus, în 17 zile, a noului său complex de rachete Oreșnik cu capacitate nucleară. „E de neoprit”, se laudă Putin. Atât Rusia, cât și Belarus au declarat că sistemul de rachete balistice cu rază intermediară de acțiune Oreșnik va fi instalat în următoarele 17 zile, ceea ce reprezintă o nouă amenințare a Rusiei cu un al treilea război mondial, scrie NewsWeek.
UPDATE Adâncirea tensiunilor dintre administrația Donald Trump și liderii europeni devine un atu geopolitic major pentru Kremlin. Potrivit unei analize CNN, discursul tot mai agresiv al Washingtonului la adresa Europei oferă Rusiei un avantaj important în războiul împotriva Occidentului. Emisarii președintelui american, Donald Trump, s-au aflat săptămâna trecută pentru mai multe zile la Kremlin, în încercarea de a identifica o posibilă formulă pentru un acord de pace în Ucraina.
UPDATE Un tribunal din Moscova a declarat luni că a primit o acțiune în justiție din partea Băncii Centrale a Rusiei, care solicita despăgubiri în valoare de 18,2 trilioane de ruble (229,36 miliarde de dolari) de la depozitarul central de valori mobiliare belgian Euroclear, scrie Reuters. Anunțul vine în contextul în care, amintește agenția, Uniunea Europeană părea hotărâtă vineri să înghețe pe termen nelimitat activele băncii centrale ruse deținute în Europa, eliminând astfel un obstacol major în calea utilizării fondurilor pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva Rusiei, scrie G4media.
UPDATE Armata ucraineană a lansat în noaptea de duminică spre luni un atac masiv cu drone asupra Moscovei, în timp ce Volodimir Zelenski se afla la Berlin pentru a discuta planul de pace cu trimișii lui Donald Trump, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit declarațiilor făcute în această dimineaţă de ministerul rus al Apărării, unitățile sale de apărare aeriană au doborât 130 de drone ucrainene noaptea trecută, iar 18 dintre acestea se îndreptau spre Moscova, a relatat The Kyiv Independent. În urma bombardamentului, au avut loc explozii în mai multe zone, iar două aeroporturi au fost închise, scrie Gândul.
UPDATE Mulți observatori ai Rusiei continuă să spere că statul rus va ajunge să se comporte ca un actor responsabil pe scena internațională. Evoluțiile recente sugerează însă că impulsul imperial rămâne o constantă dificil de abandonat, scrie Adevărul.
UPDATE Oferta Ucrainei de a renunța la aderarea la alianța militară NATO este puțin probabil să schimbe semnificativ cursul negocierilor de pace, au declarat duminică doi experți în securitate. Propunerea a fost făcută de președintele Volodimir Zelenski în cadrul discuțiilor cu reprezentanți ai Statelor Unite privind un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia, scrie Mediafax.
UPDATE Peste 430.000 de consumatori din regiunea Odesa rămân fără curent electric, după un atac masiv al Rusiei. Noi lovituri au provocat pene de curent și în alte două regiuni – potrivit unui raport publicat, luni, de Ministerul Energiei de la Kiev și compania Ukrenergo. „Situația în sistemul energetic al Ucrainei rămâne dificilă, dar controlată. Rusia lovește zilnic obiective de generare, transport și distribuție a energiei electrice, mai ales în regiunile de frontieră și pe linia frontului” – se arată în comunicat. Ministerul a precizat că, în weekend, regiunea Odesa a fost vizată de unul dintre cele mai puternice atacuri. Rusia a lovit deliberat obiective de distribuție și transport al energiei electrice, inclusiv stații de transformare ale companiei Ukrenergo. Temporar, fără energie electrică au rămas consumatori din regiunile Odesa, Mikolaiv și Herson.
UPDATE Negocierile de pace de la Berlin dintre Ucraina și Statele Unite ale Americii au durat peste cinci ore. Potrivit surselor, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, s-a oferit să renunțe la aspirațiile țării de a adera la NATO. Discuțiile continuă și în această dimineață. Trimisul special pentru pace al Statelor Unite ale Americii, Steve Witkoff, a declarat că s-au înregistrat progrese uriașe în urma întâlnirii cu Volodimir Zelenski cu privire la planul de pace în 20 de puncte. Consilierul lui Zelenski a transmis că președintele va comenta discuțiile ulterior.
UPDATE Șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a avertizat într-un discurs separat că „situația este mai periculoasă decât am cunoscut-o în timpul carierei mele”. El a cerut o implicare mai largă a societății în apărarea națională și a avertizat că Rusia ar putea încerca să atace o țară NATO. „Războiul din Ucraina arată dorința lui Putin de a viza statele vecine, inclusiv populația civilă a acestora”, a spus Knighton. El a adăugat că scopul Moscovei este „să provoace, să limiteze, să divizeze și, în cele din urmă, să distrugă NATO”, scrie Cotidianul.
UPDATE Blaise Metreweli, noua șefă a serviciului secret britanic MI6, avertizează că Rusia reprezintă o amenințare „agresivă, expansionistă și revizionistă”. În discursul său, Metreweli a avertizat că Moscova rămâne cea mai mare amenințare pentru securitatea Regatului Unit și a aliaților săi. „Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială, sprijinul nostru este de durată. Presiunea pe care o exercităm în numele Ucrainei va fi susținută”, se arată în fragmentele discursului pe care urmează să îl susțină luni, potrivit News.ro. „Linia frontului este pretutindeni. Exportul haosului este o caracteristică, nu o eroare, a abordării rusești în ceea ce privește angajamentul internațional, și ar trebui să fim pregătiți ca acest lucru să continue până când Putin va fi forțat să-și schimbe calculele”, a adăugat Metreweli, potrivit Cotidianul.
UPDATE Șeful diplomației de la Budapesta lansează un avertisment ce are o similitudine covârșitoare cu mesajele transmise de propaganda de la Kremlin. Péter Szijjártó susține că liderii UE vor o confruntare militară cu Federația Rusă, notează Digi24.
UPDATE Guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, a anunțat că orașul Belgorod a fost lovit de o rachetă în dimineața zilei de luni, 15 decembrie. Oficialul rus a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că nu au fost raportate victime, însă infrastructura de utilități a suferit pagube semnificative.„Conform informațiilor preliminare, nu există victime. Bombardamentul a provocat avarii importante infrastructurii de utilități. Serviciile de urgență intervin pentru a elimina consecințele atacului”, a transmis Gladkov.
UPDATE Rusia susține că a fost ținta unor atacuri cu rachete și drone în noaptea de duminică spre luni, 14 spre 15 decembrie, vizate fiind regiunea Belgorod, zona Moscovei și mai multe obiective energetice. Potrivit autorităților de la Moscova, peste 140 de drone ucrainene ar fi fost interceptate de sistemele de apărare aeriană, notează Ziare.com.
UPDATE Liderul nord-coreean Kim Jong Un a participat la o ceremonie de bun venit pentru soldații săi care s-au întors în țară după au luptat pentru Rusia în războiul cu Ucraina. Într-un discurs transmis de agenția de presă de stat KCNA, Kim Jong Un a lăudat ofițerii și soldații Regimentului 528 de Geniu al Armatei Populare Coreene (KPA) pentru comportamentul „eroic” și „eroismul colectiv” de care „au dat dovadă în îndeplinirea ordinelor emise de Partidul Muncitoresc Coreean aflat la putere”, în timpul unei misiuni de 120 de zile în străinătate. Imaginile video difuzate de presa de stat din Coreea de Nord, citată de CNN, au arătat soldați în uniformă coborând dintr-un avion, pe Kim îmbrățișând un soldat așezat într-un scaun cu rotile și soldați și oficiali adunați pentru a întâmpina trupele. KCNA a declarat că unitatea a fost trimisă la începutul lunii august și a îndeplinit sarcini de luptă și inginerie în regiunea Kursk din Rusia, în timpul războiului dintre Moscova și Ucraina.
