Ucraina și Rusia continuă seria atacurilor reciproce, cu drone și rachete care au vizat infrastructura energetică și militară de ambele părți ale frontului. Regiunile Harkiv și Dnipropetrovsk au fost din nou ținte ale bombardamentelor rusești, soldate cu victime și pagube majore, în timp ce rafinării și instalații petroliere din regiunile ruse Samara și Orenburg au fost lovite de drone ucrainene.

Pe fondul acestor escaladări, președintele rus Vladimir Putin ar fi pus drept condiție pentru încheierea războiului cedarea regiunii Donețk, în timp ce președintele american Donald Trump a fost convins că „Ucraina deține cărțile”. Afirmația vine din partea Meaghanei Mobbs, fiica consilierului prezidențial pentru Ucraina, care susține că determinarea poporului ucrainean l-a făcut pe Trump să înțeleagă că Kievul are un avantaj strategic clar.

UPDATE Dacă Ucraina va ceda în fața Rusiei, Kremlinul ar putea ataca o altă țară, poate chiar Republica Moldova, este de părere cancelarul german Friedrich Merz. Declarația a fost făcută în cadrul unui discurs susținut în Bundestag. Oficialul german a făcut această remarcă în contextul vizitei recente a președintelui Volodimir Zelenski la Washington, transmite Euronews. „Vizita nu a decurs așa cum a sperat Zelenski. Cred că pot spune asta aici. Dar arată și că noi, europenii, mai avem multe de făcut pentru a pune capăt acestui război din Ucraina cât mai repede posibil. Acest război s-ar putea încheia în 24 de ore dacă Ucraina ar înceta luptele și ar ceda țara Rusiei. Dar atunci nu putem decât să presupunem că mâine va fi o altă țară atacată de Rusia. Ar putea fi Moldova, ar putea fi statele baltice. Chiar și aici, acasă, vedem în fiecare zi cum Rusia lansează atacuri cibernetice, cum Rusia este responsabilă de dezinformare și de alte multe lucruri”, consideră Merz. În acest context, cancelarul de la Berlin a pledat pentru o Europă mai puternică, care să acționeze și să ia de urgență măsuri financiare, militare și politice pentru a ajuta Ucraina și a determina Rusia să pună capăt războiului.

UPDATE Forțele ucrainene au lovit instalații rusești de petrol și gaze din regiunile Samara și Orenburg, provocând explozii și incendii la rafinării cu legături militare. Aceste atacuri nocturne au vizat infrastructura-cheie aflată la 1.000-1.500 km de linia frontului, fiind confirmate de armata ucraineană ca parte a efortului de a slăbi capacitatea Rusiei de război, transmite Kyiv Post. În primele ore ale zilei de 19 octombrie, forțele ucrainene au atacat rafinăria de petrol Novokuibîșevsk din regiunea Samara, a transmis Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei printr-un comunicat pe rețelele sociale. Rafinăria produce peste 20 de tipuri de produse comerciale, având o capacitate anuală de procesare primară de 4,9 milioane de tone. La fața locului s-au raportat explozii și un incendiu, iar rapoartele preliminare indică deteriorarea unităților principale de procesare a petrolului (ELOU-AVT). „Facilitatea este implicată în aprovizionarea armatei ruse”, se arată în declarația Statului Major. Rafinăria Novokuibîșevsk a fost ținta unor atacuri repetate cu drone ale Ucrainei. Luna trecută, rafinăria a suspendat temporar operațiunile după ce infrastructura sa a fost avariată.

UPDATE Ministrul de Externe Oana Ţoiu participă luni la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele UE, care are pe agendă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, situaţia din Orientul Mijlociu şi relaţiile UE - Indo - Pacific, transmite News.ro. ”Ministrul afacerilor externe, Oana Ţoiu, va participa luni, 20 octombrie 2025, la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE (Consiliul Afaceri Externe/CAE), care se va desfăşura la Luxemburg”, anunţă MAE. Agenda reuniunii include agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, situaţia din Orientul Mijlociu şi relaţiile UE - Indo - Pacific. La secţiunea Afaceri curente, vor fi abordate evoluţiile recente din Republica Moldova, situaţia din Georgia şi evoluţiile din Sudan.

UPDATE În regiunea Samara a Federației Ruse, un atac cu vehicule aeriene fără pilot (UAV) a provocat un incendiu la rafinăria de petrol din Novokuibîșevsk. Locuitorii au distribuit imagini cu un nor gros de fum, despre care se spune că provine de la rafinăria aparținând companiei Rosneft. Guvernatorul regiunii, Viaceslav Fedorîșcev, a confirmat atacul cu drone, însă nu a oferit detalii despre consecințe. Potrivit BBC, Ministerul rus al Apărării a raportat că 12 drone au fost doborâte în regiunea Samara în cursul nopții trecute — cel mai mare număr dintre toate regiunile afectate. În total, potrivit armatei ruse, au fost neutralizate 45 de drone, dintre care 11 în regiunea Saratov, câte 5 în regiunile Rostov și Voronej, 3 în Crimeea temporar ocupată, câte 2 în regiunile Briansk și Lipetsk și câte una în regiunile Volgograd, Orenburg, Riazan, Tver și Tula.

UPDATE Guvernatorul regiunii Orenburg din Rusia, Evgheni Solnțev, a anunțat un atac cu dronă asupra unei uzine de procesare a gazelor. Potrivit BBC, citat de Ukrinform, drone ucrainene au atacat uzina de procesare a gazelor din Orenburg, provocând daune parțiale infrastructurii instalației. „În urma loviturii cu dronă, a izbucnit un incendiu într-unul dintre ateliere. Toate serviciile de urgență au fost mobilizate pentru a înlătura consecințele,” a scris guvernatorul regional. Acesta a precizat că niciun angajat nu a fost rănit și că orașul nu este în pericol. Potrivit BBC, uzina de procesare a gazelor din Orenburg este considerată cel mai mare complex petrochimic de acest tip din lume, cu o capacitate de procesare de 37,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an.

UPDATE Curajul soldaților ucraineni de pe linia frontului, precum și capacitatea poporului ucrainean de a rezista eficient agresiunii ruse, l-au convins pe președintele SUA, Donald Trump, că Ucraina „deține cărțile”, transmite Digi24. Meaghan Mobbs, președinta Fundației R.T. Weatherman și fiica trimisului special al președintelui SUA pentru Ucraina, generalul Keith Kellogg, a declarat acest lucru într-un interviu acordat Ukrinform. „Ceea ce i-a arătat lui Trump că Ucraina are „cărți” a fost curajul de pe linia frontului. Capacitatea remarcabilă a ucrainenilor de a lupta pentru țara lor i-a demonstrat președintelui Trump că Ucraina „are cărți”, iar voința poporului de a rezista a dovedit acest lucru în mod predominant”, a spus Mobbs când a fost întrebată dacă Ucraina a reușit să-l convingă pe Trump că într-adevăr „are cărți”. Ea a subliniat, de asemenea, „munca remarcabilă” a directorului CIA, John Ratcliffe, care l-a ajutat pe președinte să înțeleagă câte cărți are de fapt Ucraina, făcând acest lucru parte din procesul de luare a deciziilor.

UPDATE Avionul președintelui rus Vladimir Putin, care se va deplasa spre capitala Ungariei pentru o întâlnire cu președintele american Donald Trump, ar putea fi însoțit de avioane de luptă turcești și sârbe, transmite Adevărul. Din cauza sancțiunilor UE și a restricțiilor de spațiu aerian impuse Rusiei în urma războiului Ucrainei, aeronavele guvernului rus, inclusiv avionul prezidențial Ilyushin Il-96, au interdicție de zbor peste cea mai mare parte a Europei. Asta înseamnă că ruta lui Putin către Ungaria trebuie să ocolească statele membre ale UE. Această rută de zbor modificată ar putea fi de aproximativ 5.000 km și ar crește durata zborului cu aproximativ 3 ore, în comparație cu ruta directă de 1.500 km. Deși avionul prezidențial rus este pe deplin capabil să efectueze zboruri pe distanțe lungi, ruta extinsă va necesita o coordonare atentă cu controlul traficului aerian turc și sârb și planuri de urgență potențiale în cazul unor complicații meteorologice sau diplomatice. Experții în securitate notează că zborul peste Marea Neagră prezintă în continuare riscuri operaționale, mai ales având în vedere activitatea militară din regiune.

UPDATE Un bărbat a fost ucis și 14 persoane au fost rănite în urma bombardamentelor rusești din regiunea Harkiv în ultimele 24 de ore. Informația a fost transmisă de șeful Administrației Militare Regionale Harkiv, Oleh Syniehubov, pe Facebook, potrivit Ukrinform. „În ultima zi, orașul Harkiv și cinci localități din regiune au fost lovite de atacuri inamice. În urma bombardamentelor, o persoană a fost ucisă și 14 au fost rănite. În satul Baranivka, comunitatea Zolochiv, un bărbat de 35 de ani a fost ucis, iar alți bărbați de 31, 33 și 49 de ani au fost răniți. În satul Spodobivka, comunitatea Șevcenkove, au fost răniți doi tineri de 19 și 25 de ani. În satul Kivșarivka, comunitatea Kupiansk, un bărbat de 83 de ani a fost rănit, iar în satul Șevcenkove a fost rănită o femeie de 82 de ani. În orașul Lozova au fost răniți un bărbat de 39 de ani și femei în vârstă de 47, 54, 66, 79 și 80 de ani. De asemenea, în satul Kupiansk-Vuzlovîi, din comunitatea Kupiansk, a fost rănit un bărbat de 44 de ani”, a precizat Syniehubov. Potrivit acestuia, inamicul a lovit regiunea cu 10 rachete KAB, trei drone FPV și o dronă de tip necunoscut, care este în curs de identificare.

UPDATE Zece persoane au fost rănite în urma unui atac cu drone asupra comunității Shakhtarsk din raionul Sinelnikove, regiunea Dnipropetrovsk. Deflagrația a provocat incendii în mai multe clădiri, iar o femeie se află în stare gravă. Potrivit Ukrinform, informația a fost transmisă pe Telegram de Vladislav Haivanenko, șeful interimar al Administrației Militare Regionale Dnipropetrovsk. „O femeie se află în stare gravă. Apartamente din trei blocuri de locuințe au fost cuprinse de flăcări”, se arată în declarație. De asemenea, s-a precizat că o casă privată a luat foc în comunitatea Mezhova, iar infrastructura a fost avariată în comunitatea Mikolaivka. În raionul Nikopol, forțele ruse au tras cu artilerie și au folosit drone, lovind atât centrul raional, cât și comunitatea Pokrovske, unde acoperișul unei case private a luat foc. Detalii ulterioare despre un alt atac cu dronă, desfășurat în aceeași zonă în cursul serii, au confirmat distrugeri la mai multe locuințe, două autoturisme și o linie electrică. Apărarea antiaeriană a reușit să doboare patru drone inamice deasupra regiunii. Totodată, pe 18 octombrie, forțele ruse au atacat mai multe localități din regiunea Dnipropetrovsk, provocând victime în rândul civililor.

UPDATE Veniturile Rusiei din vânzările de petrol și gaze ar urma să înregistreze un declin anual de aproximativ 21% în octombrie, la 950 miliarde de ruble (11,7 miliarde de dolari), pe fondul prețurilor mai scăzute și a aprecierii rublei, arată calculele Reuters, transmite Agerpres.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin ar fi cerut cedarea de către Ucraina a regiunii Donetsk, importantă din punct de vedere strategic, drept condiţie pentru încetarea războiului, în cadrul unei convorbiri telefonice cu preşedintele american Donald Trump, relatează Washington Post, conform News.ro. Putin a indicat că este dispus să renunţe la părţi din regiunile Zaporojie şi Herson, ambele ocupate parţial de forţele ruse, în schimbul controlului complet asupra regiunii Doneţk.
 Unii oficiali de la Casa Albă au descris propunerea ca fiind un „progres”, în timp ce un diplomat european de rang înalt a avertizat că Ucraina ar putea privi propunerea într-o lumină foarte diferită.
 „Este ca şi cum le-ai vinde propriul picior în schimbul a nimic”, a spus diplomatul. Trump nu a abordat public cererea Kremlinului, dar, după întâlnirea sa cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la Casa Albă, a îndemnat ambele părţi să „oprească crimele şi să ajungă la un acord”.

UPDATE Rusia lansează acum atacuri asupra infrastructurii Ucrainei cu mai multă precizie datorită tehnologiei performante folosite de dronele rusești cu rază lungă de acțiune, ceea ce le-a permis forțelor ruse să perturbe logistica militară și comercială vitală a Kievului. Oficialii și analiștii ucraineni avertizează că noile soluții tehnice găsite de ruși și ritmul tot mai intens al atacurilor prezintă o amenințare gravă, transmite Digi24. Un atac cu drone asupra gării din Șostka, în nord-estul Ucrainei, a ucis luna aceasta un bărbat de 71 de ani și a rănit cel puțin opt persoane, lăsând în urmă vagoane distruse de flăcări și de schije. A fost doar unul dintr-o serie de atacuri lansate de Rusia asupra rețelei feroviare critice a Ucrainei începând de la mijlocul acestei veri. Incidentul de la Șostka a avut loc la mai puțin de 70 de kilometri de granița cu Rusia și a implicat două drone explozive care au lovit două trenuri de pasageri la o diferență de timp foarte scurtă. Rusia și-a intensificat atacurile asupra rețelei de căi ferate din Ucraina în ultimele trei luni, în încercarea de a izola cât mai mult oamenii din regiunile ucrainene de la granița cu Rusia de restul țării, potrivit lui Oleksandr Perțovski, director general al căilor ferate de stat din Ucraina. „Nu este vorba doar despre cantitate, ci și despre abordarea forțelor inamice. Acum, întrucât au drone Shahed foarte precise, ei țintesc fiecare locomotivă în parte”, a spus Perțovski.

Volodimir Zelenski, a declarat că Vladimir Putin este un aliat nesigur al regimului de la Teheran. Președintele Ucrainei a spus că atacarea Iranului de către Israel și SUA a fost o decizie bună, însă a avertizat că o prelungire a conflictului din Orient ar afecta sprijinul destinat Kievului. Mai mult, Rusia ar putea fi un beneficiar neaşteptat al conflictului dintre Iran şi SUA, afirmă un expert. „Planurile rușilor pentru 2026–2027 sunt ocuparea Estului, avansarea în Zaporojie și regiunea Dnipropetrovsk, inclusiv cu privirea pe regiunea Odesa. Am obținut documentele lor, dar aceste planuri, deocamdată, nu au nimic în comun cu realitatea”, a declarat Zelenski.

Totodată, președintele SUA, Donald Trump, se laudă cu o rezervă uriașă de arme și îl compară pe Volodimir Zelenski cu un organizator de circ ambulant. Luna trecută, armata rusă a cucerit „doar” 123 kilometri pătrați din Ucraina, cel mai mic avans din aprilie 2024, conform analizei AFP a datelor obținute de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Între timp, „Al Treilea Război Mondial poate izbucni în orice moment”, susține nervos vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev.

UPDATE Președintele Ucrainei a declarat că nu este sigur dacă va candida din nou la funcția de președinte, dacă alegerile vor avea loc după încheierea războiului. Într-un interviu acordat publicației italiene Corriere Della Sera, preledintele Zelenski a declarat: „Adevărata întrebare este când vom putea organiza alegeri? Ele vor avea loc cu siguranță după încheierea războiului, nu în timpul armistițiului temporar”, scrie European Pravda. Preledintele a mai menționat că nu s-a hotărât dacă va participa la alegerile prezidențiale. „Nu sunt deloc sigur că voi candida (la funcția de președinte – n.r.), voi vedea ce vor dori ucrainenii”, a spus el, potrivit Digi24.

UPDATE Dorința lui Volodimir Zelenski de a ajunge la un acord cu Uniunea Europeană privind aderarea Ucrainei încă din 2027, chiar și cu drepturi limitate, nu este înțeleasă de o serie de membri ai blocului, inclusiv de țările lider. Aceștia nu doresc să deschidă cutia Pandorei, generând probleme care, după cum se tem, ar putea apărea ca urmare a posibilității unei aderări rapide la UE, scrie Reuters.

UPDATE Campionul mondial Oleksandr Usik a anunțat că ar dori să intre în politică. Boxerul ucrainean a subliniat însă că nu ia în considerare funcții inferioare celei de președinte. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unui interviu. Cunoscutul prezentator ucrainean Andrii Bedniakov l-a întrebat pe boxer despre planurile sale de viitor, iar Usik a anunțat practic că intenționează să-și încheie cariera de boxer și să se îndrepte către o activitate în domeniul public, transmite RBC.

UPDATE Rusia a avertizat marţi că războiul lansat de Israel şi SUA împotriva Iranului ar putea avea exact rezultatul contrar scopului declarat, încurajând Teheranul şi vecinii săi arabi să se doteze cu arme nucleare, transmite Reuters.

UPDATE Conflictul din Orientul Mijlociu escaladează rapid. Iranul a lansat atacuri cu drone și rachete asupra unor ținte civile și militare în Cipru, Arabia Saudită și Qatar, în timp ce Israelul și SUA au ripostat prin lovituri aeriene. Din Rusia, reacțiile sunt împărțite. Oficialii și presa controlată de stat condamnă acțiunile occidentale și avertizează asupra riscurilor regionale și globale, prezentând Moscova ca mediator. În paralel, vocile opoziției și analiștii critici văd în criza din Orientul Mijlociu oportunități economice și strategice pentru Kremlin: de la scumpirea petrolului până la distragerea atenției de la Ucraina, scrie RFI.

UPDATE Ucraina se află sub presiune pentru a permite Uniunii Europene să inspecteze o conductă avariată care transportă petrol rusesc către Ungaria şi Slovacia, după ce cele două ţări apropiate de Kremlin acuză Kievul că exagerează impactul unui atac al Moscovei, în ciuda dovezilor prezentate de oficialii ucraineni privind distrugeri extinse, scrie FT.

UPDATE Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că se teme că livrarea armelor de care ţara sa are nevoie pentru a lupta împotriva Rusiei ar putea fi întârziată de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, relatează dpa, conform Agerpres.

UPDATE Bashar al-Assad, Nicolas Maduro, Ali Khamenei: în decurs de un an și jumătate, Vladimir Putin a pierdut mai mulți dintre aliații săi străini importanți fără ca Kremlinul, împotmolit în războiul său din Ucraina, să poată face mare lucru, relatează La Libre Belgique, citată de Rador. Liderul rus s-a mulţumit duminică doar cu o scrisoare prin care îşi exprima condoleanțe în urma asasinării ghidului suprem al Iranului, „un om de stat remarcabil care a adus o contribuție personală imensă la dezvoltarea relațiilor de prietenie dintre Rusia și Iran”. Deși a denunțat o „încălcare cinică” a „moralei și dreptului internațional”, Vladimir Putin și autoritățile ruse nu au anunțat oficial niciun ajutor concret către Teheran în contextul atacurilor aeriene americane și israeliene în curs de desfășurare.

UPDATE Forțele aeriene ucrainene au desfășurat în sfârșit avioanele de vânătoare Dassault Mirage 2000, de fabricație franceză, în raiduri de bombardament care vizează trupele rusești de la sol. Este o evoluție binevenită, la un an după ce Franța a donat primul dintr-un număr mic, până în prezent, de avioane supersonice agile, scrie EuromaidanPress.

UPDATE Forțele ruse au înregistrat în februarie cel mai mic avans în Ucraina din primăvara anului 2024, din cauza contraofensivelor ucrainene din sud-estul țării, potrivit ISW. Luna trecută, armata rusă a avansat 123 de kilometri pătrați, cel mai mic câștig de la cei 99 de kilometri pătrați pe care i-a avansat în aprilie 2024. Această cifră exclude avansurile revendicate de partea rusă, nici confirmate, dar nici infirmate de ISW, care colaborează cu Critical Threats Project (parte a American Enterprise Institute sau AEI), un alt think-tank american specializat în studiul conflictelor. Avansul Moscovei de-a lungul liniei frontului a venit cu prețul a sute de mii de soldați uciși și răniți, de la începutul războiului. Progresul său mai lent din februarie s-a datorat parțial mai multor zile de contraofensive ucrainene reușite. De asemenea, trupele ruse au avut de suferit din cauza deciziei lui Elon Musk de a bloca utilizarea antenelor Starlink. Pe 15 februarie, Ucraina a recucerit 61 de kilometri pătrați. De asemenea, a realizat progrese semnificative pe 21 și 23 februarie (55, respectiv 51 de kilometri pătrați), notează Gândul.

UPDATE Conflictul dintre SUA și Iran poate produce efecte în lanț până la Moscova și Kiev. Rusia ar putea profita de blocajele energetice din Golf, Ucraina se teme că va pierde acces la rachete Patriot, iar pe frontul din Iran se conturează deja o problemă de uzură: drone de 20.000 de dolari sunt doborâte cu interceptori de 4 milioane. Întrebarea care planează asupra tuturor: cine rămâne primul fără muniție? Rusia ar putea deveni un beneficiar neașteptat al conflictului dintre Iran și SUA, avertizează Malte Humpert, fondator și membru senior al Institutului Arctic, într-o analiză citată de Politico.

UPDATE Deși s-a trecut în al 5-lea an de război al lui Putin din țara vecină, acesta nu se desfășoară doar pe linia frontului. În paralel, s-a efectuat Operațiunea Enigma 2.0 la care au participat Serviciile de Securitate din Ucraina și Republica Moldova, care au nimicit rețeaua de asasinare dirijată de Moscova.Când FSB-ul din Rusia pune o recompensă de 100.000 de dolari pe capul purtătorului de cuvânt al serviciilor de informații ale Ucrainei, aceasta nu este o notă de subsol dintr-un dosar penal. Este o declarație și o recunoaștere a faptului că, în războiul informațional, pariul nu mai este pe minciuni. Este pe un glonț, potrivit Kiev Post. Operațiunea Enigma 2.0, prin care serviciile de securitate ucrainene și moldovenești au demontat recent o rețea de asasinate dirijată de Moscova, a dezvăluit logica internă a Kremlinului cu o claritate inconfortabilă. Logica unui jucător pus la colț, care și-a dat seama că intimidarea nu mai funcționează. 

UPDATE Cea mai gravă conflagrație din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial a intrat în a 49-a lună, iar dinamica sa din ultima vreme anunță un punct de cotitură pe frontul din Ucraina. Experții afirmă că Vladimir Putin primește o lovitură, Kievul schimbă cursul războiului eliberând peste 300 de kilometri pătrați din mâinile Rusiei. Rusia pierde bătălia de iarnă din Ucraina, forțele de apărare ucrainene au atins un punct de cotitură strategic pe linia frontului, recuperând mai mult teren decât au pierdut din cauza ocupației rusești în perioada recentă, potrivit United 24 Media. Conform declarațiilor făcute de oficiali ucraineni și experți militari pe 1 martie 2026, această schimbare marchează o schimbare semnificativă în dinamica războiului după campania de iarnă, notează Ziare.com.

UPDATE Volodimir Zelenski a prezidat ședința Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei. Au fost aprobate „planurile de reziliență” pentru toate regiunile, cu excepția Kievului, căruia i s-a oferit mai mult timp pentru pregătirea planului. „În prezent, Kievul nu era pregătit — la fel ca și pentru această iarnă”, a declarat președintele Zelenski.

UPDATE „Sper ca această criză iraniană să rămână o operațiune limitată și să nu se transforme într-un război lung; știm din experiență cât de sângeroasă riscă să fie. Americanii ar putea avea nevoie de ele (n.r. – arme), așa cum au avut anul trecut. La acea vreme, Israelul era sub atac iranian, iar programele de livrare a rachetelor către noi erau încetinite. Acest lucru nu s-a întâmplat încă astăzi, dar mă tem că se va întâmpla”, a spus Zelenski, într-un interviu acordat publicației Corriere della Sera, citat de Le Figaro. 

UPDATE Cu o țară aflată în plin război, Volodimir Zelenski vorbește despre aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și îndeplinirea criteriilor impuse de statele membre. Liderul de la Kiev declară că administrația sa va finaliza în câteva zile pregătirile privind deschiderea negocierilor cu Bruxellesul. „Ucraina a afirmat în repetate rânduri că, până în 2027, va fi pregătită din punct de vedere tehnic să devină membră a UE. Ucraina va finaliza în câteva zile pregătirile în vederea deschiderii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană”, a anunțat, luni, Zelenski, potrivit Mediafax. În prezent, progresul Ucrainei privind aderarea la UE este blocat de către Budapesta. Ungaria s-a opus, de asemenea, și ultimului pachet de ajutor al UE pentru Kiev, în valoare de 90 de miliarde de euro pentru 2026 și 2027, potrivit Reuters.

UPDATE Ucraina este gata să trimită cei mai buni experți în interceptarea dronelor iraniene în Orientul Mijlociu dacă liderii regionali îl pot convinge pe președintele rus Vladimir Putin să accepte un armistițiu de o lună, a declarat președintele Volodimir Zelenski într-un interviu acordat Bloomberg la 2 martie. Declarațiile sale au venit după ce drone și rachete iraniene au atacat orașe din Orientul Mijlociu, inclusiv Dubai, ca represalii pentru atacurile coordonate ale SUA și Israelului care l-au ucis pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, și pe o serie de alți înalți oficiali pe 28 februarie. Teheranul a lansat, de asemenea, atacuri asupra Israelului și a bazelor militare americane din Irak, Bahrain, Kuweit și Qatar, scrie Digi24.

UPDATE Președintele ucrainean a afirmat că Ungaria a refuzat o ofertă a Croației de a furniza petrol, în contextul tensiunilor legate de conducta Drujba. Declarațiile vin pe fondul atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene și al schimbului de acuzații dintre Kiev și Budapesta privind tranzitul țițeiului rusesc. Volodimir Zelenski a declarat că a discutat cu premierul croat Andrej Plenković despre posibilitatea furnizării de petrol către Ungaria și Slovacia, scrie Adevărul.

UPDATE Opt țări europene au fost de acord să participe la această descurajare avansată: Regatul Unit, Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca, a anunțat președintele Franței. Aceste țări vor putea găzdui în special „componente strategice” ale forțelor aeriene franceze, care se vor putea astfel „disemina în adâncimea continentului european”.

UPDATE Analistul Forțelor Armate ale Ucrainei, Olexander Musienko, vede atât avantaje, cât și dezavantaje în contextul războiului din Iran. Un avantaj ar fi slăbirea cooperării militare și tehnice dintre Iran și Rusia. Putin ar putea pierde un aliat important dar și o poziție pe scena internațională, cu Rusia ca stat capabil să vină în ajutor unui aliat aflat într-o situație dificilă. Pe de altă parte, Statele Unite își întăresc autoritatea și rolul în lume, ceea ce va pune presiune indirect pe Rusia. Există însă și câteva dezavantaje. Cum ar fi utilizarea de către Statele Unite a unui număr semnificativ de arme care altminteri puteau fi vândute Ucrainei. Se știe că Donald Trump a oprit finanțarea efortului de război al Ucrainei, dar vinde Kievului echipamente plătite de europeni. Lipsa acestor rachete și muniții va afecta nu doar războiul din Ucraina, ci și planurile SUA pentru un posibil conflict cu China sau chiar Federația Rusă, spune expertul. Mutarea atenției către Orientul Mijlociu de la războiul ruso-ucrainean este un alt dezavantaj resimțit la Kiev. Ca și  creșterea prețurilor la petrol. Cât privește relația ruso-chineză, aici expertul vede o dilemă a Moscovei, scrie RFI.

UPDATE Imaginea Rusiei ca aliat de încredere a suferit o nouă lovitură după ce liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în atacuri comune americano-israeliene asupra Iranului, pe 28 februarie, acțiune care a marcat o nouă izbucnire a ostilităților în Orientul Mijlociu, scrie Kiev Independent.

UPDATE Într-o postare pe Truth Social, președintele SUA l-a comparat pe Volodimir Zelenski, omologul său ucrainean, cu Phineas Barnum, organizatorul unuia dintre cele mai populare circuri ambulante ale secolului.