24 octombrie 2025, ora 12:05

Victor Muntean, Ion Pripa și Ina Frunză-Bargan au fost numiți adjuncți ai Procuraturii Anticorupție (PA) în cadrul ședinței din 24 octombrie 2024 a Consiliului Superior al Procurorilor. Aceștia vor exercita funcția pe durata mandatului de cinci ani al procurorului șef al instituției, Marcel Dumbravan.

Cei trei candidați au fost prezentați în fața membrilor CSP de către conducătorul procuraturii specializate și au avut ocazia să își facă publice viziunile și obiectivele pentru această poziție de conducere.

Din cei trei, doar Victor Muntean a fost evaluat de către Comisia de evaluare a procurorilor. În urma analizei, procurorul a fost declarat integru din punct de vedere etic și financiar și a fost hotărâtă promovarea evaluării externe.

De asemenea, acesta este unicul adjunct propus pentru un nou mandat din perioada în care Procuratura Anticorupție a fost condusă de către Veronica Dragalin. Muntean a fost numit în această funcție la 25 noiembrie 2024.

În noul său mandat acesta va fi „responsabil de activitatea managerială a Direcției nr. 2 de Urmărire Penală din cadrul PA, unde va coordona și supraveghea activitatea de urmărire penală pe direcția menționată și va monitoriza permanent evoluția, calitatea și stadiul cauzelor penale instrumentate de procurorii și ofițerii de urmărire penală din cadrul direcției respective”.

„De asemenea, va fi desemnat responsabil și de Direcția Investigații și Suport Operativ a PA, direcție specializată în punerea în aplicare și realizarea nemijlocită a măsurilor speciale de investigații”, a precizat Dumbravan.

„În perioada mandatului meu, mă voi baza pe o comunicare consolidată între organele naționale și internaționale, pentru a reacționa rapid și eficient”, a menționat candidatul la funcție.

Victor Muntean activează de mai bine de 20 de ani în această instituție. A fost implicat în urmărirea penală a unor cazuri importante, cum ar fi: „Frauda Bancară” și „Concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău”.

La rândul său, Ion Pripa deține funcția de procuror în Procuratura Anticorupție – Serviciul Nord, din aprilie 2008.

Conform șefului PA, „această numire este necesară pentru asigurarea exercitării eficiente a activității instituției, la nivelul verigii de conducere, precum și pentru realizarea conformă a normelor instituționale în limitele competențelor prevăzute de lege”.

În această funcție, Pripa ar urma să fie „responsabil de activitatea managerială a Direcției Judiciare și Analitice din cadrul PA va coordona și supraveghea activitatea judiciară și analitică a procurorilor din direcție, urmând a monitoriza permanent evoluția și calitatea actului de justiție în cauzele penale în care procurorii susțin acuzația de stat. De asemenea, va acorda suportul necesar procurorilor în vederea examinării eficiente a cazurilor penale aflate pe rolul instanțelor de judecată și va asigura implementarea celor mai bune practici în domeniul reprezentării acuzației de stat”.

Ion Pripa are o vechime în funcție totală de 19 ani. În perioada 2005-2006 a mai fost procuror interimar în Procuratura raionului Drochia, iar în perioada 2006-2008 procuror în Procuratura raionului Drochia.

„Consider că experiența acumulată îmi permite să-mi asum provocarea funcției de adjunct al procurorului-șef, contribuind la consolidarea unei echipe manageriale eficiente”, a afirmat acesta în plenul CSM.

Ina Frunză-Bargan, activează ca procuror în cadrul instituției din septembrie 2006. În noua funcție, ea va fi „responsabilă de activitatea managerială a Direcției nr. 1 de urmărire penală din cadrul PA, unde va coordona și supraveghea activitatea de urmărire penală și va monitoriza permanent evoluția, calitatea și stadiul cauzelor penale instrumentate de procurorii și ofițerii de urmărire penală din cadrul direcției respective”.

„Îmi propun să prioritizăm urmărirea penală, să accelerăm procedurile de investigare și să consolidăm cooperarea interinstituțională și internațională, pentru o justiție mai eficientă”, a susținut procurora.

Anterior, Frunză-Bargan a fost desemnată de CSP să examineze pretinsele acțiuni ilegale ale procurorului general interimar, Dumitru Robu, apărute după ce, în noiembrie 2021, în unele surse mass-media, a fost difuzată o scurtă secvență video în care acesta era surprins în timp ce ar fi primit bani în valută străină.

În 2022, procurora a refuzat să pornească urmărirea penală, iar procesul penal inițiat a fost clasat.

Dumitru Robu a confirmat personal autenticitatea imaginilor, însă susține că nu ar fi vorba despre un caz de corupție, ci că ar fi primit 10.000 de euro pentru un automobil cumpărat de la cumnatul său, aflat în Italia.

În privința tuturor celor 3 candidați, șeful PA Marcel Dumbravan a remarcat „solidele capacități organizatorice”.

Modificările legislative din septembrie 2024 impun ca procurorii adjuncți să treacă prin procedura de vetting, iar în cazul în care aceștia nu o promovează, nu vor putea exercita atribuțiile specifice funcției lor. 

Conform Legii privind Procuratura, procuratura specializată este condusă de un procuror-șef, echivalent cu adjunctul Procurorului General, asistat de unul sau mai mulți adjuncți, echivalenți cu procurorul-șef al unei subdiviziuni a Procuraturii Generale.

TV8.md amintește că Marcel Dumbravan a fost desemnat câștigător al concursului pentru șefia PA și a fost propus procurorului general interimar, Alexandru Machedon, pentru numire în funcție, pe data de 23 iunie. Dumbravan a obținut cel mai mare punctaj la proba interviului – 76,64 de puncte. Contracandidatul său, Octavian Iachimovschi a acumulat 72,44 de puncte.

Anterior, Veronica Dragalin și-a dat demisia din funcția de șefă a Procuraturii Anticorupție. Cererea ei a fost acceptată de procurorul general cu data de 5 martie. În ultimul său discurs, din fotoliul de procuror-șef Anticorupție, Dragalin a îndemnat deputații să voteze împotriva fuziunii celor două procuraturi specializate.

Pe 28 februarie a avut loc cea de-a două rundă de consultări publice privind proiectul PACCO. În urma audierilor, deputata PAS, Olesea Stamate, a scris pe Facebook că „o asemenea unitate în opiniile tuturor celor prezenți la audieri nu am văzut demult” și că mesajul actorilor este clar - „Vă rugăm, nu avansați pe acest proiect. Nu susținem acest proiect”.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat.

13 decembrie 2025, ora 18:00

Zilele trecute, jurnaliștii de investigație de la Recorder din România au publicat o anchetă despre situația gravă din justiția de peste Prut: presiuni politice asupra justiției, cai troieni din sistemul magistraturii, dosare pe înalți demnitari de stat compromise de procurori sau de procese de judecată interminabile. Investigația a avut ecouri și la Chișinău, iar mulți s-au întrebat dacă nu cumva și la noi e la fel. Bună prieteni, haideți să vorbim Verde-n ochi despre crocodilii justiției moldovenești care au ajuns să prindă muște. 

În Republica Moldova, situația din justiție nu arată cu mult mai bine decât cea din România. În ultimii patru ani, Procuratura Anticorupție și PCCOCS nu au livrat niciun dosar în privința vreunui demnitar de stat în exercițiu. Din această perspectivă, avem o constantă în justiție. Dosarele vin după ce demnitarii pierd puterea, nu când o dețin. E adevărat, am avut și câteva excepții - dosarele Metalferos pornite în era lui Voronin împotriva directorilor numiți de comuniști. Pe Filat încătușat pe când era deputat din coaliția de guvernare, niște viceminiștri de la Interne și Economie, săltați pe sus pe timpul lui Plahotniuc. Din 2019 încoace, am avut câteva dosare care cumva au atins activitatea ministrului Andrei Spânu, dar despre ele nu se mai aude nimic. În rest, aresturile și dosarele au țintit doar unii procurori și judecători în funcții. 

E adevărat, procurorii anticorupție au instrumentat în ultimii ani mai multe zeci de dosare legate de finanțarea ilicită a unor partide și de corupție electorală. Am avut și condamnări de deputați pentru astfel de crime. Legea procuraturii spune însă în mod clar că acești crocodili trebuie să prindă miniștri și viceminiștri, deputați, șefi de agenții de stat, conducători de întreprinderi de stat, judecători și procurori. La acest capitol, avem restanțe serioase. Crocodilii noștri, prind muște, vorba fostului șef DNA, Daniel Morar. 

Se întâmplă lucruri inexplicabile pe domeniul luptei cu marea corupție. Procuratura Anticorupție s-a închis aproape de tot după plecarea Veronicăi Dragalin și a adjunctului său Octavian Iachimovschi. Gata cu conferințele, emisiunile, aparițiile publice la forumuri. E tăcere totală, chiar dacă problemele instituționale despre care nu contenea să vorbească fosta șefă rămân nerezolvate. Fără sediu, fără echipă, fără echipamente și fără voce. Guvernul pur si simplu se încăpățânează să nu aplice normele unei legi adoptate încă în 2024 și angajamentele față de FMI privind capacitarea celei mai importante instituții de luptă împotriva corupției la nivel înalt. 

De ce procurorii nu mai prind marii corupți? E vorba de sabotaj, corupție sau demotivare? În ultimii patru ani, peste această instituție a scăpărat și tunat. Vetting, apropo promovat de 13 din cei 16 procurori anticorupție verificați deocamdată de comisie. Comisia spune că sunt integri, în pofida percepției generale că acolo e cuib de corupție. Decuplare de CNA, care a lăsat instituția fără ochi, urechi și picioare. Un PACCO care atârnă ca sabia lui Damocles peste sistem, în pofida criticilor din sistem, ale experților și din societatea civilă. Fără a exclude cazuri de sabotaj și corupție, în mod cert în instituție planează o mare demotivare. Mai ales după ce dosare ca cel al lui Igor Dodon sunt reluate de la zero în judecată, pe ultima sută de metri înainte de pronunțare. Iar dosarul unei figuri-cheie în furtul miliardului, Grigore Gacikevici, de zece ani este pe rolul primei instanței și de un an judecătorul îl audiază pe inculpat! Asemenea artificii juridice nu au mai existat.   

Vă spun Verde-n ochi: nicio democrație nu rezistă fără crocodili care vânează bivoli. Altfel riscăm să devenim și noi un paradis al infractorilor.