28 octombrie 2025, ora 10:09

Alexandru Munteanu, desemnat de președintă pentru funcția de premier, anunță următoarele nume ale candidaților propuși la șefia ministerilor. Natalia Plugaru și Gheorghe Hajder au acceptat să facă parte din viitorul Cabinet de miniștri, iar Alexei Buzu, fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale, va prelua funcția de secretar general al Cancelariei de Stat.

Astfel, Natalia Plugaru, expertă în domeniul politicilor sociale și al protecției persoanelor vulnerabile, va prelua fotoliul de la conducerea Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

La rândul său, Gheorghe Hajder, în prezent secretar de stat la Ministerul Mediului, este propus pentru a prelua șefia instituției.

„Împreună, ne vom asigura că fiecare instituție va lucra eficient, în slujba oamenilor, pentru a implementa reformele necesare și pentru a avansa pe drumul nostru de aderare la Uniunea Europeană”, se arată în comunicatul lui Alexandru Munteanu.

TV8.md reamintește că președinta Maia Sandu l-a desemnat pe Alexandru Munteanu în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. Șefa statului a semnat un decret în acest sens după consultările cu fracțiunile parlamentare.

Partidul Acțiune și Solidaritate îl va propune pe Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru al Republicii Moldova președintei Maia Sandu, la consultările de vineri. Decizia a fost aprobată ieri seara în cadrul Consiliului Politic Național al PAS, a anunțat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Duminică, acesta a prezentat primele trei candidaturi din noul Cabinet de miniștri, iar luni, următoarele nume la șefia ministerelor.

Premierul desemnat Alexandru Munteanu va cere votul de încredere al deputaților pe 31 octombrie. Anunțul a fost făcut de șeful Legislativului, Igor Grosu, după o discuție cu liderii fracțiunilor parlamentare. 

Săptămână trecută, la Președinție, pentru consultări s-au prezentat reprezentanții Partidului „Democrația Acasă”, Partidul Nostru, Blocul „Alternativa” și PSRM. Partidul Comuniștilor a refuzat să participe.

Anterior, pe 14 octombrie, președintele PAS, Igor Grosu, a anunțat că îl va propune pe omul de afaceri și economistul Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. 

Anunțul a fost făcut după ce, cu o zi înainte, Dorin Recean a declarat că pleacă din politică odată cu expirarea mandatului actual al Guvernului. Recean va refuza și fotoliul de deputat, preferând să revină la afaceri. Totodată, premierul a subliniat că următorul Executiv ar trebui să se concentreze pe creșterea economică a țării. 

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a recunoscut că personal l-a telefonat pe Munteanu pentru a-i propune funcția de prim-ministru. Înainte de a face propunerea, Maia Sandu spune că a discutat cu unii membri PAS și s-a ajuns la concluzia că este nevoie de un economist în fruntea Guvernului.

Alexandru Munteanu este un om cu afaceri în domeniul investițiilor, fondatorul mai multor companii internaționale și a lucrat anterior și la Banca Mondială. Viitorul premier a cetățenia a trei state.

07 decembrie 2025, ora 15:30

Deși beneficiază de finanțări europene, stânga Nistrului și UTA Găgăuzia rămân printre cele mai critice regiuni față de UE. Bruxelles-ul nu vede însă o contradicție, ci o oportunitate de apropiere. Într-un interviu pentru „Cutia Neagră”, ambasadoarea Iwona Piorko a explicat că reducerea polarizării se poate obține prin dialog direct cu oamenii și prin proiecte care aduc beneficii vizibile acestora.

„Cel mai important lucru este dialogul. Dacă vorbim despre regiunea transnistreană, cred că este foarte important să existe acest dialog între ambele maluri. Da, mă gândesc la autorități, dar mă gândesc și la oameni, știți, cred că ceea ce diferențiază această situație de situații similare din alte țări este faptul că oamenii se cunosc foarte bine. De pildă, dacă iei un taxi în Chișinău ai șanse mari să ai parte de un șofer bun din Tiraspol. Oamenii se cunosc, se respectă reciproc, și asta trebuie folosit ca avantaj”, a declarat Iwona Piorko.

Construirea încrederii în aceste regiuni trebuie să se întâmple în teritoriu, nu doar în birouri, a mai subliniat diplomata:

„În prima săptămână de când am venit în Republica Moldova, am promis că voi vizita fiecare regiune a țării și voi purta dialoguri, și asta fac. Sunt aici de numai trei luni, dar am vizitat deja destul de multe locuri, inclusiv Tiraspol, și la începutul anului viitor voi merge în Găgăuzia”.

Oficiala afirmă că există inițiative europene care arată deja rezultate concrete:

„Există inițiative foarte interesante. Am întâlnit, de exemplu, un centru de afaceri susținut de UE, plin de femei antreprenoare, apropo. Și ele se susțin reciproc, aceste femei de afaceri lucrează în diferite raioane, ici și colo, creează oportunități pentru oamenii din toată țara. Acestea sunt inițiative care merită sprijinite”.

Întrebată de ce zonele mai eurosceptice primesc finanțări mari de la UE, ambasadoarea a explicat că Bruxelles-ul nu condiționează sprijinul financiar de atitudinile politice:

„Nu există nicio contradicție. (…) Suntem cel mai mare donator pentru dezvoltare din lume. Ceea ce diferențiază asistența noastră de cea a altora este faptul că asistența noastră se bazează pe valori. Nu determinăm țările să-și crească datoriile, iar asistența noastră se bazează pe credința în drepturile omului și în durabilitate. Așadar, oriunde aducem bani, aducem și valorile noastre”.

Dacă UE ar evita tocmai regiunile vulnerabile, spune Piorko, diferențele s-ar adânci și mai mult:

„Dacă nu am finanța proiecte importante bazate pe aceste valori în locuri unde aceste valori ar putea avea încă nevoie de promovare, nu am face decât să accentuăm diferențele care există deja. (…) Poate că ceea ce lipsește - iar aici încerc să contribui la acest lucru - este o explicație exactă, clarificări, informații și încurajarea oamenilor să facă același lucru”.

Totodată, ambasadoarea UE a exclus scenariul unui proces de aderare separat pentru teritoriul controlat de autorități:

„Există o singură Republica Moldova și avem negocieri de aderare cu Republica Moldova. Susținem eforturile de reintegrare și ne așteptăm ca Guvernul să fie din ce în ce mai hotărât în această direcție. (…) Integrarea în UE și procesul de reintegrare sunt două procese foarte distincte, dar se întăresc reciproc. Integrarea în UE nu poate fi decât de ajutor”.