Rusia a atacat masiv cu rachete și drone, în timpul nopții, provocând pene de curent în aproape toată Ucraina. Conform hărții bombardamentelor, două rachete ar fi survolat și nordul Republicii Moldova. Totuși, oficialii de la Chișinău au precizat că nu au fost detectate survolări ale spațiului aerian. Totodată, atacul Rusiei a lăsat mai mulți locuitori din regiunea Odesa fără curent electric, iar exploziile au fost filmate de la Anenii Noi, adică la circa 200 de kilometri.

Președintele american Donald Trump a declarat, la bordul Air Force One, că retragerea parțială a trupelor americane din România „nu este un subiect foarte important” și „nu e mare lucru”. Totodată, Trump a ordonat teste nucleare, primele în 35 de ani.  Între timp, liderul ucrainean Volodimir Zelenski a descris lupte intense în jurul oraşului Pokrovsk. „Kievul nu va rezista până în primăvară”, alertează ziarul britanic The Times, iar un fost ambasador SUA la București  descrie drept „greșeală gravă” decizia de retragere a unor trupe americane din România.

UPDATE Comisia Europeană (CE) va prezenta în noiembrie un proiect de plan pentru dezvoltarea infrastructurii de transport și a proceselor vamale în UE pentru a accelera circulația tancurilor și artileriei grele pe continent în caz de război, informează Financial Times (FT).

UPDATE Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sirski, a raportat lupte intense în direcţia estică Pokrovsk, unde infanteria rusă încearcă să se consolideze în zonele urbane, evitând confruntările directe. Între timp, forțele ucrainene desfășoară acțiuni de identificare și lovire și își întăresc pozițiile defensive, notează RBC, potrivit Rador.

UPDATE Regatul Unit a anunţat joi că se află în „contact strâns” cu autorităţile ucrainene, după arestarea în ziua precedentă la Kiev a unui instructor militar britanic suspectat de spionaj în favoarea Rusiei, relatează AFP.

UPDATE Un german de origine rusă a fost condamnat joi la Munchen la şase ani de închisoare pentru spionaj şi planificarea unor atacuri incendiare asupra instalaţiilor militare şi căilor ferate din Germania, în timp ce la Frankfurt a început procesul a trei bărbaţi acuzaţi de spionaj în profitul Rusiei, relatează Reuters.

UPDATE Prim-ministrul ungar Viktor Orban va fi primit de președintele american Donald Trump la Casa Albă pe 7 noiembrie, a anunțat joi guvernul ungar, transmit EFE și Reuters, potrivit Agerpres. 

UPDATE Ministerul de Externe rus a anunţat joi că orice dialog cu Japonia referitor la un tratat de pace poate începe de îndată ce Tokyo renunţă la ceea ce Moscova descrie ca fiind „orientarea antirusă”, transmite Reuters.

UPDATE Preşedintele SUA, Donald Trump, încearcă să salveze aparenţele prin anunţarea reluării imediate a testelor cu arme nucleare, a afirmat joi senatorul rus Vladimir Djabarov, şeful Comitetului Senatului pentru Apărarea Suveranităţii Statului, informează EFE, preluată de Agerpres.

UPDATE O anchetă dezvăluie o serie de atrocități comise de comandanți ai armatei ruse împotriva propriilor militari, inclusiv execuții, torturi și trimiterea soldaților în misiuni sinucigașe pe frontul din Ucraina. Potrivit investigației, bazate pe mărturii ale militarilor activi, rude ale celor uciși, înregistrări video și plângeri oficiale, 101 ofițeri ruși sunt acuzați că și-au ucis, torturat sau pedepsit până la moarte camarazii. Metodele au variat de la execuții directe până la „lichidări” mascate drept pierderi în luptă. Investigația este realizată de publicația independentă rusă Verstka, citată de The Guardian, și a reușit să verifice cel puțin 150 de decese, însă estimează că numărul real este mult mai mare.

UPDATE Sancțiunile SUA și UE impuse săptămâna trecută Moscovei și marilor companii petroliere rusești, Lukoil și Rosneft, nu au afectat încă volumul transporturilor de petrol din porturile occidentale ale Federației Ruse, relatează Reuters, citând date și pe unii comercianți.

UPDATE Poliția Națională a Ucrainei a anunțat joi că a identificat 654 de membri ai grupărilor armate ruse Wagner și Redut, implicați în acțiuni militare împotriva Ucrainei. Operațiunea, coordonată de Europol, face parte din investigația internațională „Răzbunătorii-2”, care vizează destructurarea rețelelor de mercenari finanțate de Rusia. Investigația vizează și membrii grupării Redut, o structură paramilitară susținută de Ministerul rus al Apărării și activă atât pe frontul din Ucraina, cât și în mai multe state africane. „Peste 70 de percheziții simultane sunt în curs în Ucraina și Republica Moldova – la domiciliile suspecților și ale rudelor acestora”, potrivit comunicatului instituției, citat de Interfax-Ukraine. Scopul acțiunilor este „identificarea, documentarea și tragerea la răspundere a militanților finanțați de Rusia care au luptat împotriva Ucrainei”, scrie Mediafax.

UPDATE Polonia a anunţat joi că cel puţin până la jumătatea lunii noiembrie nu va redeschide mai multe puncte de trecere a frontierei sale cu Belarus, aliat apropiat al Rusiei, în semn de solidaritate cu Lituania, pe fondul creşterii îngrijorărilor legate de securitate după pătrunderea în spaţiul aerian lituanian a unor baloane folosite la contrabanda cu ţigarete, transmite agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

UPDATE Kremlinul îşi temperează joi anunţurile recente cu privire la testarea unei drone submarine şi unei rachete cu capacităţi nucleare, subliniind că nu a fost vorba despre ”teste nucleare” propriu-zise, după decizia preşedintelui american Donald Trump de a relansa teste de armament nuclear, relatează agenția de știri AFP, citată de News.ro.

UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a declarat că, în timpul atacului din noaptea de miercuri spre joi, armata de invazie a Rusiei a folosit peste 650 de drone și mai mult de 50 de rachete de diferite tipuri. „În multe dintre regiunile noastre, continuă lucrările de salvare și intervenție, după atacul rusesc din timpul nopţii. A fost un atac combinat complex: inamicul a folosit peste 650 de drone și mai mult de 50 de rachete de diferite tipuri, inclusiv rachete balistice și hipersonice. Multe au fost doborâte, dar, din păcate, au avut loc și lovituri”, a transmis Zelenski pe Telegram. Potrivit peşedintelui, în Zaporijjia au fost avariate locuințe şi au fost raportat distrugeri la un cămin. Liderul de la Kiev a precizat că, în urma atacului din Zaporijjia, zeci de persoane au fost rănite, printre acestea fiind şi cinci copii. De asemenea, două persoane au murit. În oraşul Ladijin, un băiat de șapte ani a fost grav rănit. De asemenea, au fost numeroase lovituri asupra infrastructurii energetice în regiunile Vinniția, Kiev, Mikolaiv, Cerkasi, Poltava, Dnipropetrovsk, Cernihiv, Sumi, Ivano-Frankivsk şi Lviv. Volodimir Zelenski a subliniat că Rusia „continuă un război terorist împotriva vieții, astfel că este important ca fiecare astfel de atac insidios asupra civililor să se întoarcă în Rusiei sub formă de consecințe concrete – sancțiuni și presiune reală”. „Sperăm că America, Europa, țările G7 nu vor ignora această dorință a Moscovei de a distruge totul. Sunt necesari noi pași în ceea ce priveşte presiunea asupra industriei petroliere și gazifere rusești și a finanțelor, sancțiuni secundare împotriva celor care finanțează acest război” – a adăugat șeful statului, scrie Rador.

UPDATE Statele Unite au notificat Estonia că vor menține numărul actual de trupe din țară, a declarat ministrul Apărării al Republicii Baltice, Hanno Pevkur.

UPDATE Cel puţin 21 de persoane - inclusiv şapte copii - au fost rănite în bombardamente ruse vizând infrastructura ucraineană, care au lăsat fără electricitate o mare parte a Ucrainei, în noaptea de miercuri spre joi, anunţă autorităţile, relatează AFP.

UPDATE Ziarul britanic The Times a publicat o analiză în care sugerează că Ucraina se confruntă cu un deficit critic de resurse și sprijin politic, iar fără o decizie rapidă din partea Uniunii Europene privind fondurile promise ar putea avea dificultăți majore până la începutul anului viitor. Într-un articol semnat de corespondentul diplomatic Roger Boyes, jurnalistul afirmă că Ucraina dispune de fonduri suficiente doar pentru a rezista până la sfârșitul primului trimestru din 2026. Deși Bruxelles-ul a promis ajutor suplimentar, inclusiv prin utilizarea activelor rusești înghețate, autorul își exprimă scepticismul cu privire la capacitatea Uniunii de a lua decizii rapide și unitare. „Îmi este neplăcut să o spun, dar Kievul nu va rezista până în primăvară. În ciuda tuturor declarațiilor înflăcărate ale UE, nu există nici voința, nici resursele necesare pentru a continua apărarea Ucrainei”, scrie Boyes. 

UPDATE Lituania a anunţat închiderea, pe o perioadă de o lună, a frontierei cu Belarusul, aliatul Moscovei, ca represalii faţă de pătrunderea unor baloane care transportau ţigarete de contrabandă dinspre această ţară, denunţată de către Vilnius şi Uniunea Europeană (UE) drept un ”atac hibrid”, relatează AFP.

UPDATE Coaliția de guvernare din Germania pregătește o lege care ar putea limita plățile sociale pentru ucrainenii apți de muncă. Potrivit agenției pentru ocuparea forței de muncă din țara respectivă, în prezent aproximativ 490.000 de refugiați ucraineni primesc alocații de șomaj pe termen lung, transmite Politico.

UPDATE Kremlinul a reacționat cu prudență la anunțul președintelui american Donald Trump privind reluarea testelor nucleare ale SUA, după o pauză de peste trei decenii. Moscova susține că nu a efectuat teste similare, dar avertizează că va urma exemplul Washingtonului dacă moratoriul nuclear este încălcat, alimentând temerile privind o posibilă relansare a cursei înarmărilor.

UPDATE Lansarea reușită a Burevestnik, prima rachetă cu propulsie nucleară, a fost prezentată de Vladimir Putin drept un moment de cotitură, întrucât ar permite Rusiei să dețină o armă unică în lume. Totuși, chiar dacă pe hârtie această rachetă poate inspira teamă, ea nu reprezintă nici pe departe un atu major pentru arsenalul balistic rus, potrivit specialiștilor intervievați de France24.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un mesaj publicat pe platforma X, că primele date privind impactul sancțiunilor Statelor Unite asupra industriei petroliere ruse sunt „promițătoare” și a cerut blocarea tuturor schemelor prin care Moscova continuă să exporte petrol. „Datele preliminare sunt destul de promițătoare, efectul este semnificativ. Verificăm detaliile, iar fiecare schemă prin care Rusia încă reușește să ocolească sancțiunile trebuie blocată. Lumea trebuie să înțeleagă corect situația: Rusia trebuie să-și oprească războiul. În caz contrar, exporturile sale de petrol trebuie să înceteze”, a scris Zelenski pe platforma X. Liderul ucrainean a mulțumit partenerilor internaționali pentru sprijinul oferit prin aceste sancțiuni, pe care le-a descris drept „eficiente, concrete și direcționate exact către punctele sensibile ale sistemului lui Putin”, scrie Spotmedia.

UPDATE Al doilea producător de petrol din Rusia, Lukoil, a acceptat oferta Gunvor a de vinde activele internaționale ale companiei, scrie Bloomberg. Lukoil a anunțat luni că își va vinde activele internaționale în urma sancțiunilor impuse săptămâna trecută de Statele Unite în legătură cu Ucraina.

UPDATE Guvernul german ia în considerare posibilitatea de a naționaliza activele locale ale gigantului rus Rosneft, inclusiv rafinăria Schwedt, infrastructură strategică care furnizează cea mai mare parte a combustibilului pentru Berlin, după noile sancţiuni impuse companiei de către Statele Unite, au declarat pentru Reuters două surse apropiate discuțiilor.

UPDATE Agenția Spațială Europeană (ESA) va solicita țărilor membre, în noiembrie, să contribuie cu „aproximativ 1 miliard de euro” la dezvoltarea unei rețele de sateliți de recunoaștere de nivel militar.

UPDATE „Suntem diferiți de unii dintre aliații noștri”, a declarat ministrul Apărării de la Varșovia, explicând sprijinul pentru prezența forțelor americane în Polonia, scriu Kyiv Post și Polskie Radio. Polonia a primit confirmarea că Statele Unite nu își vor reduce prezența militară în țară, a declarat ministrul apărării Władysław Kosiniak-Kamysz, scrie Hotnews.

UPDATE UE mizează miliarde de euro pe faptul că moștenirea Bulgariei și României ca centre de producție de muniție din epoca sovietică poate fi revigorată și adaptată pentru câmpul de luptă viitor, potrivit unei analize Bloomberg.

UPDATE Într-un interviu acordat publicației Kyiv Post, Mark Gitenstein, fost ambasador al SUA în România, avertizează că retragerea trupelor americane va fi percepută la Moscova drept „un semn de slăbiciune”, cu efecte negative asupra aliaților din Europa Centrală și de Est. „Nu am nicio îndoială că rușii vor vedea această mișcare ca pe un semn de slăbiciune și indecizie din partea Statelor Unite față de România. Și cred că este o greșeală gravă”, a spus el.

UPDATE Administrația Trump a ridicat miercuri sancțiunile impuse liderului sârb Milorad Dodik, schimbând cursul după ce SUA l-au acuzat pe ultranaționalistul pro-rus de provocarea instabilității în Bosnia și Herțegovina, scrie POLITICO.

UPDATE „Cu referire la informația apărută în unele canale de Telegram, referitor la survolări a spațiului aerian în partea de nord a țării noastre, Ministerul Apărării comunică: sistemele de monitorizare a spațiului aerian din dotarea Armatei Naționale nu au detectat survoluri ale spațiului aerian al Republicii Moldova”, transmite Ministerul Apărării de la Chișinău într-un comunicat.

UPDATE Judecătoria Districtului Pecersk din Kiev a decis plasarea în arest a lui Volodimir Koudritski, fostul director al operatorului de stat al rețelei electrice din Ucraina, Ukrenergo, stabilind cauțiunea la 13,7 milioane de grivne (aproximativ 325.000 de dolari). „Aceasta este o decizie complet politică”, a declarat Koudrițki după pronunțarea hotărârii.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a descris lupte intense în jurul orașului Pokrovsk, din sud-estul țării, afirmând că bătăliile de acolo sunt deosebit de dificile. Trupele ruse încearcă de mai bine de un an să cucerească Pokrovsk, oraș care le-ar oferi o bază pentru lansarea unor noi atacuri, scrie Rador.

UPDATE Oraşul ucrainean Burştin, din regiunea vestică Ivano-Frankivsk, a fost vizat de un atac rusesc cu rachete și drone, în noaptea de miercuri spre joi, bombardamentele provocând incendiu de amploare – transmite Ukrinform. „Burştinul a trecut prin cel mai masiv atac al teroriștilor ruși. Orașul a fost lovit cu rachete și un număr mare de drone. S-au auzit multe explozii. Sistemele de apărare antiaeriană au intervenit. În urma atacului, în oraș, a izbucnit un incendiu de proporții” – se arată într-un comunicat al filialei regionale a partidului „Slujitorul Poporului”. Atacul rusesc a vizat infrastructura energetică, astfel că, în urma bombardamentelor, oraşul Burştin a rămas fără apă caldă și încălzire, scrie Rador.

UPDATE Polonia a ridicat avioane de vânătoare în urma atacului cu rachete rusești la scară largă asupra Ucrainei. „Avioane de vânătoare au fost ridicate, în timp ce sistemele de apărare aeriană terestre și unitățile de recunoaștere radar au fost plasate în alertă maximă”, a declarat Comandamentul Operațional. Armata poloneză a subliniat că aceste măsuri au fost preventive, menite să asigure securitatea și să protejeze spațiul aerian polonez. „Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze continuă să monitorizeze situația, iar toate forțele și mijloacele subordonate rămân pregătite să răspundă imediat”, au adăugat aceștia, scrie Spotmedia.

UPDATE Atacurile au vizat infrastructura energetică ucraineană, determinând autoritățile să impună întreruperi de urgență ale alimentării cu energie electrică „în majoritatea regiunilor Ucrainei”, a anunțat compania de stat Ukrenergo joi. „Dacă aveți electricitate acum, vă rugăm să o folosiți cu moderație”, a transmis operatorul într-un comunicat. Alarme aeriene au fost emise în toată țara, în timp ce Forțele Aeriene ucrainene au raportat lansarea mai multor tipuri de proiectile, inclusiv drone de tip Shahed, rachete de croazieră și balistice, precum și rachete hipersonice Kinjal, scrie Mediafax.

UPDATE Creșterea prețurilor la gaze naturale continuă să afecteze Germania, una dintre cele mai mari economii ale Europei. Țara, care a oprit achizițiile de gaz rusesc după invazia Ucrainei și sabotajul conductelor Nord Stream, se confruntă acum cu facturi-record la încălzire, potrivit Agerpres.

UPDATE Şeful Administraţiei Militare Regionale Doneţk, Vadim Filaşkin, a raportat că, în ultimele 24 de ore, invadatorii ruși au ucis în regiune două persoane și au rănit alte șapte. Potrivit unui mesaj transmis joi dimineaţă, decesele au fost înregistrate în Drujkivka și Krivorijja. Filașkin a subliniat că numărul total al victimelor în regiunea Donețk, de la începutul invaziei ruse la scară largă, a ajuns la 3.706 morți și 8.385 răniți. Bilanţul nu include şi victimele ostilităţilor din Mariupol și Volnovaha, scrie Rador.

UPDATE Autorităţile ucrainene au raportat că, în noaptea de 29 spre 30 octombrie, rușii au atacat timp de câteva ore orașul Zaporojie. În timpul atacului, a fost lovit un cămin, multe etaje ale clădirii fiind complet distruse. Şeful Administrației Militare Regionale Zaporijjia, Ivan Fedorov, a relatat că au izbucnit câteva incendii în zona rezidențială şi au fost afectate obiective de infrastructură. Oficialul a raportat inițial că patru persoane au fost rănite. La ora 06:23, Fedorov a anunțat că numărul răniților a crescut la 11 persoane, dintre care șase copii cu vârste între 3 și 6 ani. RBC menţionează că, în jurul orei 04:00, Forțele Aeriene ale Ucrainei au avertizat că există riscul ca ruşii să atace cu rachete balistice. Ulterior, în Zaporijjia, s-au auzit explozii foarte puternice. Guvernatorul Ivan Fedorov a subliniat că Rusia a lovit orașul Zaporijjia atât cu rachete, cât și cu drone. Totodată, Fedorov a informat că a fost distrus un obiect de infrastructură, scrie Rador.

UPDATE Rusia a lansat în noaptea de miercuri spre joi un atac de amploare cu rachete și drone în mai multe regiuni din Ucraina. Alarme aeriene au fost emise în toată țara, în timp ce Forțele Aeriene ucrainene au raportat lansarea mai multor tipuri de proiectile, inclusiv drone de tip Shahed, rachete de croazieră și balistice, precum și rachete hipersonice Kinjal. În regiunea Zaporijie, clădiri rezidențiale au fost avariate, iar 11 persoane, între care șase copii, au fost rănite în urma loviturilor, a anunțat guvernatorul Ivan Fedorov. În Boryspil, regiunea Kiev, o femeie de 36 de ani a fost rănită de resturile unei drone, incendiile izbucnite afectând mai multe locuințe, potrivit Kyiv Independent. Explozii au fost raportate și în regiunile Hmelnițki și Ivano-Frankivsk, aflate departe de linia frontului, scrie Spotmedia.

UPDATE Ministrul de Externe de la Kiev, Andrii Sibiha, a declarat, miercuri, că Ucraina își închide ambasada din Havana și reduce relațiile diplomatice din cauza numărului mare de cetățeni cubanezi recrutați pentru a lupta în război, de partea Rusiei, conform Kiev Independent.

UPDATE Adevăratul pericol pentru Ucraina este că situația Rusiei este atât de critică încât Putin ar putea pur și simplu să încerce să prelungească războiul - cu orice preț. La urma urmei, de îndată ce atenția se va îndrepta spre interior, se va deschide o imagine a propriului haos creat: inflație, deficite, lipsă de forță de muncă și o cleptocrație incapabilă de modernizare. Dacă va continua să lupte, costul va crește, numărul victimelor va crește și el, iar resentimentele interne vor exploda doar atunci când armele vor tăcea. Dar cel puțin va amâna rezultatul pentru încă o vreme. Putin nu mai trăiește în lumea realității — el există într-un univers fantastic creat pentru el de lingușitorii săi. De aceea, trebuie menținută presiunea — pentru a face această realitate imposibil de ignorat, concluzionează The Telegraph.

UPDATE Lordul Palmerston a glumit odată spunând că în războiul dintre Danemarca și Prusia din 1864, doar trei oameni au înțeles de ce a început: unul a murit, unul a înnebunit, iar al treilea a uitat. Dacă acel conflict ar fi părut vreodată culmea absurdității strategice, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a depășit chiar și acest lucru, scrie strategul geopolitic Mark Brolin într-un articol pentru The Telegraph.

UPDATE Dmitri Medvedev, fost președinte al Rusiei și vicepreședinte al Consiliului de Securitate, l-a numit pe Theo Francken, ministrul Apărării akl Belgiei, „imbecil” într-o postare în care anunța „succesul” ultimului test asupra unei arme nucleare în Rusia.Replica vine după ce Francken a spus că va „șterge Moscova de pe hartă” dacă Vladimir Putin bombarda capitala unui stat membru NATO, scrie Ziare.com.

UPDATE Retragerea parțială a trupelor americane din România a stârnit reacții mixte la București și interes în toată regiunea. În timp ce în capitala României se discută intens dacă această decizie slăbește poziția țării în fața Rusiei, la Chișinău tonul este mai calm. Experții spun că nu este vorba despre o retragere propriu-zisă, ci despre o reașezare strategică a prezenței americane în Europa de Est, scrie RFI.

UPDATE Departamentul american al Apărării a transmis, miercuri, că decizia nu trebuie interpretată ca o retragere a americanilor din Europa, ci ca un semnal al dezvoltării capacităților de apărare și al responsabilității membrilor NATO de pe continent. Totuși, hotărârea a fost criticată de șefii comisiilor pentru Apărare din cele două camere ale Congresului American, scrie Biziday.

UPDATE Președintele american a fost întrebat de jurnaliști, la bordul aeronavei prezidențiale Air Force One, care a fost raționamentul din spatele retragerii parțiale a trupelor americane, la care a răspuns că “nu este vorba de ceva foarte semnificativ, nu este mare lucru”. Trump nu a făcut alte precizări, de exemplu, despre momentul în care va începe retragerea.

UPDATE Președintele Donald Trump a ordonat miercuri Pentagonului să înceapă testele cu arme nucleare. Trump a declarat că testele sunt necesare din cauza capacităților nucleare în creștere ale Chinei și Rusiei. „SUA au mai multe arme nucleare decât orice altă țară. Acest lucru a fost realizat, inclusiv o actualizare și renovare completă a armelor existente, în timpul primului meu mandat”, a scris el într-o postare pe Truth Social. Denuclearizarea ar fi un „lucru extraordinar”, a declarat Trump, dar a reiterat că reluarea testelor nucleare de către SUA după un moratoriu de 30 de ani este „adecvată”, scrie CNN, transmite News.ro.

UPDATE SUA și China vor lucra împreună pentru a încerca să pună capăt războiul dintre Rusia și Ucraina, a precizat Donald Trump după întâlnirea cu omologul chinez. „Am avut o discuție despre Ucraina foarte intense. Am vorbit despre asta mult timp și vom lucra împreună pentru a vedea dacă putem să facem ceva. Am căzut de acord că părțile sunt blocate [în război], se luptă, și uneori trebuie să le lași să lupte, cred. O nebunie. Dar el [Xi Jinping] ne va ajuta și vom lucra împreună în privința Ucrainei”, scrie Gândul.