06 noiembrie 2025, ora 13:14

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitrii Constantinov, neagă orice legătură cu fugarul Ilan Șor, deși recunoaște că s-a întâlnit cu acesta la Tel Aviv, în 2023. Constantinov afirmă că a mers personal să-i ceară lui Șor să nu se implice în viața politică a autonomiei, însă liderul fugar nu s-a ținut de cuvânt și a continuat să influențeze deciziile din regiune. Lucrurile s-ar fi liniștit abia după alegerile parlamentare din 28 septembrie, a declarat aseară oficialul la emisiunea „Новая неделя” de la TV8.

„ - Atunci când Evghenia Guțul a fost aleasă bașcan v-a fost rușine sau nu? - Nu că mi-a fost rușine, dar nu îmi era clar cum a trecut pentru că nu a avut apariții publice. - Adică nu înțelegeți cum a câștigat? - Nu, toți au înțeles, dar de ce conducerea nu a atras atenția? Și după ce a câștigat s-a vorbit de bani, dar instanțele nu au văzut încălcări. - Au fost bani sau nu? - Eu nu i-am văzut, dar toți cred că a fost așa”, a menționat președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitrii Constantinov.

Constantinov povestește că, după ce a înțeles cum a reușit Evghenia Guțul să ajungă la conducerea Autonomiei Găgăuze, a decis să plece personal la Tel Aviv. Acolo, spune el, a vrut să discute față în față cu Ilan Șor și să-i ceară să nu se amestece nici în politica regiunii, nici în formarea viitorului Comitet Executiv al Găgăuziei.

„A câștigat un om și toți au rămas uimiți și noi la fel. Am început să ne gândim ce să facem mai departe, noi știam unde era centrul de decizii, acesta era la Tel Aviv, cu acest bașcan înțelegeți că nu puteam să mizăm la un viitor. Am fost acolo cu Vlah și Uzun și am vorbit doar despre un lucru, ca el să nu se implice în politică și ca Comitetul Executiv să fie ales după lege”, a subliniat președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitrii Constantinov.

Potrivit lui Constantinov, deși Ilan Șor le-ar fi promis că se va retrage din viața politică a autonomiei, acesta nu s-a ținut de cuvânt. Totuși, spune oficialul, după alegerile parlamentare, influența lui Șor în regiune s-ar fi redus semnificativ.

„ - Dar acum Șor finanțează o parte din populația din Găgăuzia și politicieni de acolo? - Eu cred că acum totul s-a blocat, nu mai văd cum. - Dar câți deputați din Adunarea Populară au primit sau mai primesc bani de la Șor? - Eu pe ei nu îi știu”, a afirmat președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitrii Constantinov.

Constantinov afirmă că Autonomia Găgăuză își dorește acum să reia dialogul cu autoritățile de la Chișinău. Mandatele actualilor deputați din Adunarea Populară expiră pe 12 noiembrie, însă noile alegeri urmează să aibă loc abia anul viitor.

07 decembrie 2025, ora 15:30

Deși beneficiază de finanțări europene, stânga Nistrului și UTA Găgăuzia rămân printre cele mai critice regiuni față de UE. Bruxelles-ul nu vede însă o contradicție, ci o oportunitate de apropiere. Într-un interviu pentru „Cutia Neagră”, ambasadoarea Iwona Piorko a explicat că reducerea polarizării se poate obține prin dialog direct cu oamenii și prin proiecte care aduc beneficii vizibile acestora.

„Cel mai important lucru este dialogul. Dacă vorbim despre regiunea transnistreană, cred că este foarte important să existe acest dialog între ambele maluri. Da, mă gândesc la autorități, dar mă gândesc și la oameni, știți, cred că ceea ce diferențiază această situație de situații similare din alte țări este faptul că oamenii se cunosc foarte bine. De pildă, dacă iei un taxi în Chișinău ai șanse mari să ai parte de un șofer bun din Tiraspol. Oamenii se cunosc, se respectă reciproc, și asta trebuie folosit ca avantaj”, a declarat Iwona Piorko.

Construirea încrederii în aceste regiuni trebuie să se întâmple în teritoriu, nu doar în birouri, a mai subliniat diplomata:

„În prima săptămână de când am venit în Republica Moldova, am promis că voi vizita fiecare regiune a țării și voi purta dialoguri, și asta fac. Sunt aici de numai trei luni, dar am vizitat deja destul de multe locuri, inclusiv Tiraspol, și la începutul anului viitor voi merge în Găgăuzia”.

Oficiala afirmă că există inițiative europene care arată deja rezultate concrete:

„Există inițiative foarte interesante. Am întâlnit, de exemplu, un centru de afaceri susținut de UE, plin de femei antreprenoare, apropo. Și ele se susțin reciproc, aceste femei de afaceri lucrează în diferite raioane, ici și colo, creează oportunități pentru oamenii din toată țara. Acestea sunt inițiative care merită sprijinite”.

Întrebată de ce zonele mai eurosceptice primesc finanțări mari de la UE, ambasadoarea a explicat că Bruxelles-ul nu condiționează sprijinul financiar de atitudinile politice:

„Nu există nicio contradicție. (…) Suntem cel mai mare donator pentru dezvoltare din lume. Ceea ce diferențiază asistența noastră de cea a altora este faptul că asistența noastră se bazează pe valori. Nu determinăm țările să-și crească datoriile, iar asistența noastră se bazează pe credința în drepturile omului și în durabilitate. Așadar, oriunde aducem bani, aducem și valorile noastre”.

Dacă UE ar evita tocmai regiunile vulnerabile, spune Piorko, diferențele s-ar adânci și mai mult:

„Dacă nu am finanța proiecte importante bazate pe aceste valori în locuri unde aceste valori ar putea avea încă nevoie de promovare, nu am face decât să accentuăm diferențele care există deja. (…) Poate că ceea ce lipsește - iar aici încerc să contribui la acest lucru - este o explicație exactă, clarificări, informații și încurajarea oamenilor să facă același lucru”.

Totodată, ambasadoarea UE a exclus scenariul unui proces de aderare separat pentru teritoriul controlat de autorități:

„Există o singură Republica Moldova și avem negocieri de aderare cu Republica Moldova. Susținem eforturile de reintegrare și ne așteptăm ca Guvernul să fie din ce în ce mai hotărât în această direcție. (…) Integrarea în UE și procesul de reintegrare sunt două procese foarte distincte, dar se întăresc reciproc. Integrarea în UE nu poate fi decât de ajutor”.