Congresmenii SUA din ambele tabere au făcut o alianță rară și cer Pentagonului să nu retragă trupele din România, avertizând că această mișcare „încurajează Kremlinul”. Totodată, România și Polonia amplasează sistemul american Merops de apărare împotriva dronelor rusești, scrie Washington Post. Rusia are capacitatea pentru a efectua un atac limitat împotriva teritoriului NATO în orice moment, dar decizia de a acționa depinde de poziționarea aliaților occidentali, a avertizat un înalt oficial militar german. Între timp, serviciile ucrainene au demontat drona rusă „Orion”, iar surpriza e faptul că aparatul e plin de tehnologie americană.

Moldova poartă discuții cu Bulgaria și România, inclusiv cu compania Rompetrol, pentru a asigura necesarul de benzină, motorină și kerosen pentru aeronavele care efectuează curse de la Aeroportul Chișinău. Aceste negocieri vin după ce țara noastră s-a aliniat la sancțiunile impuse de SUA contra Lukoil, iar autoritățile au respins oferta acesteia de a-și vinde activele și de a ceda infrastructura aeroportuară unei alte companii.

UPDATE Războiul din Ucraina rămâne principala provocare actuală cu care se confruntă UE, menţionată de 47 % dintre europeni, conform rezultatelor unui Eurobarometru, publicate vineri. La întrebarea privind provocările globale pentru viitorul UE, conflictele din lume reprezintă problema cea mai menţionată (41 %), urmate de migraţia neregulamentară (35 %) şi de schimbările climatice şi de mediu (31 %). A patra chestiune ca importanţă este una nouă, şi anume riscul ca UE să îşi piardă vocea şi influenţa pe scena mondială (30 %). Sondajul Eurobarometru a fost realizat în perioada 3-10 septembrie 2025 în cele 27 de state membre. Un număr de 25 893 de cetăţeni ai UE au răspuns online la chestionar, scrie Mediafax.

UPDATE Creşterea economică a Rusiei a încetinit la 0,4% în trimestrul trei din 2025, comparativ cu perioada similară din 2024, a estimat Banca Centrală, care în iulie previzionase un avans de 1,6%, arată datele publicate de Ministerul Industriei şi Comerţului, transmite Xinhua. De asemenea, Banca Centrală a Rusiei se aşteaptă ca în trimestrul patru din 2025 evoluţia PIB-ului să fie între minus 0,5% şi plus 0,5%, din cauza unor factori, cum ar fi efectul de bază ridicat, potrivit Agerpres.

UPDATE „Rusia încearcă să recruteze persoane din alte țări, nu numai cetățeni ai țărilor africane. Vom furniza informații mai specifice despre regiunile și țările din care cetățenii străini sunt recrutați de armata de ocupație rusă și apoi luați prizonieri. Îndemnăm încă o dată toate guvernele să depună toate eforturile pentru a perturba schemele de recrutare rusești și să informeze cetățenii lor că astfel de activități sunt ilegale”, a declarat Andrii Sibiha, ministrul de Externe Ucrainean.

UPDATE Rusia intenționează să introducă o perioadă de blocare de 24 de ore pentru cartelele SIM interne care au fost inactive mai mult de trei zile sau care tocmai s-au întors din roaming internațional, potrivit The Moscow Times. Măsura are ca scop împiedicarea sistemelor automate sau fără pilot, cum ar fi dronele, să utilizeze rețeaua mobilă pentru atacuri pe teritoriul rus.

UPDATE Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a sugerat vineri că există o legătură între recentele incidente cu drone din Belgia și discuțiile privind utilizarea activelor rusești înghețate, deținute de instituția financiară belgiană Euroclear, în scopul finanțării unui uriaș împrumut către Ucraina, scrie Reuters.

UPDATE UE anunță că instituie măsuri mai aspre privind acordarea de vize către cetățeni ruși, pe fondul perturbărilor cu drone și acte de sabotaj, după aproape patru ani de război în Ucraina. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat într-o postare pe rețelele de socializare că declanșarea unui război și așteptarea de călătorii în mod nestingherit este greu de justificat. Corespondentul BBC transmite că sabotajul, dezinformările și incursiuni ale dronelor pe teritoriul Europei sunt tot mai des întâlnite, declară oficiali de la Bruxelles, iar vinovatul este Moscova. Așa că UE înăspresc condițiile de acordare de vize rușilor. Potrivit noilor reguli, aceștia nu vor mai primi vize cu intrări multiple și trebuie să aplice pentru noi documente aferente fiecărei călătorii în UE, cu excepții pentru rușii care locuiesc peste hotare, dar și pentru activiști pentru drepturile omului și jurnaliști independenți. Moscova neagă că ar constitui o amenințare la adresa Europei, scrie Rador.

UPDATE Un nou val de rude ale lui Vladimir Putin a pătruns adânc în aparatul de stat al Federației Ruse. Potrivit unei investigații publicate de proiectul jurnalistic independent Agenstvo, președintele rus ar fi ajutat cel puțin 24 de membri ai familiei sale să ocupe funcții importante în instituțiile-cheie ale statului – de la Ministerul Apărării până la gigantul energetic „Gazprom”. Este cel mai mare grad de „familializare” a puterii de la Moscova din ultimul secol, comparabil, spun jurnaliștii, doar cu perioada dinastiei Romanov.

UPDATE Armata finlandeză va începe sâmbătă şase exerciţii militare diferite în diverse zone ale ţării, cu o durată totală de patru săptămâni, pentru a instrui 15.000 de recruţi, la care vor participa, de asemenea, mii de rezervişti şi soldaţi din Regatul Unit, Polonia şi Suedia, conform Agerpres.

UPDATE Forțele ucrainene continuă să apere cu înverșunare zona Pokrovsk–Mîrnohrad, în regiunea Donețk, în fața unui val constant de atacuri rusești. În pofida apelurilor din interiorul armatei și al avertismentelor privind o iminentă încercuire, comandamentul de la Kiev insistă să mențină pozițiile. La peste două săptămâni după ce unități ruse au pătruns masiv în zona urbană a orașului minier, Pokrovsk a devenit o „zonă gri” – un spațiu în care liniile frontului se dizolvă, iar controlul teritorial se pierde în haosul luptelor de stradă. „Situația nu s-a schimbat prea mult. E un haos total – soldații noștri și rușii, amestecați printre clădiri și străzi”, a declarat pentru Kyiv Independent un pilot ucrainean de drone, sub protecția anonimatului, scrie Ziare.com.

UPDATE Unul dintre criticii vocali ai Moscovei, Mihail Hodorkovski, a avertizat Europa să se pregătească pentru o confruntare pe termen lung cu Rusia, indiferent de direcția războiului din Ucraina. În cadrul unui eveniment privat la Bruxelles desfășurat în această săptămână, Hodorkovski a spus că „ar trebui să ne așteptăm la un fel de Război Rece care să dureze cel puțin zece ani”, scrie Politico, citat de Mediafax. Acesta a subliniat că singurul factor de descurajare împotriva unei eventuale agresiuni rusești împotriva Europei va fi convingerea președintelui Vladimir Putin că Occidentul reprezintă o amenințare militară credibilă.

UPDATE Oficiul Naţional pentru Energie Atomică din Ungaria a emis autorizaţiile necesare pentru turnarea primului strat de beton în fundaţiile celui de-al cincilea reactor al centralei nucleare Paks din Ungaria, a anunţat antreprenorul general Rosatom, din Rusia. Ungaria îşi extinde centrala nucleară de la Paks prin proiectul Paks II, la care Rusia contribuie cu circa zece miliarde de euro şi construcţia reactoarelor, scrie Digi24.

UPDATE Ucraina încearcă să obţină o schimbare de guvern în Ungaria, "iar scurgerea de date de la partidul (de opoziţie) Tisza trebuie interpretată şi ea în acest context", a declarat prim-ministrul ungar Viktor Orban într-un interviu difuzat vineri la postul public de radio Kossuth, citat de MTI.

UPDATE Trezoreria SUA a declarat joi într-o postare pe X că nu va acorda licență companiei Gunvor pentru a opera activele Lukoil „atât timp cât Putin continuă uciderile fără sens” în Ucraina, scrie Swissinfo, care preia informații Financial Times. Acesta a descris compania Gunvor, fondată de un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, dar care a încercat să se distanțeze de această țară, ca fiind „marioneta Kremlinului”, scrie Digi24.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins vineri speculațiile conform cărora ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a căzut în dizgrația președintelui Vladimir Putin, potrivit Reuters. În cadrul declarațiilor zilnice de presă, Peskov, a fost întrebat despre subiect și a răspuns că astfel de sugestii „nu corespund realității”. Lavrov va continua să își îndeplinească atribuțiile de ministru de externe, a mai spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Recent au apărut informații potrivit cărora la Kremlin este multă tensiune din cauza eșecului întâlnirii dintre Putin și Trump, care ar fi trebuit să aibă loc la Budapesta. Surse din interior au susținut că Putin caută un vinovat și că persoana vizată este Serghei Lavrov, ministrul de Externe.

UPDATE Un general rus a lansat un atac vehement asupra lui Vladimir Putin, spunând că războiul Kremlinului în Ucraina este un dezastru total. Leonid Ivașov este o figură militară bine-cunoscută și un oficial public care a fost președinte al Academiei pentru Probleme Geopolitice. Putin e pe marginea prăpastiei, iar președintele condamnă Rusia la o ”înfrângere strategică”, a spus generalul. Generalul-colonel în retragere a fost un critic deschis al războiului lui Putin în Ucraina, acuzându-l pe președintele rus că a provocat conflictul și cerându-i demisia, potrivit Express. Generalul-colonel în retragere a fost un critic deschis al războiului lui Putin în Ucraina, acuzându-l pe președintele rus că a provocat conflictul și cerându-i demisia. În calitate de șef al Adunării Ofițerilor din toată Rusia, în ianuarie 2022, el a emis o declarație în care a avertizat că războiul „va amenința însăși existența Rusiei”. Generalul în retragere pare să nu se fi răzgândit după aproape patru ani de lupte aprige și extenuante, scrie Ziare.com. „Ne agățăm de racheta Burevestnik și de torpila nucleară Poseidon ca de un mulaj de ipsos. În realitate, Statele Unite vor putea să ne distrugă înainte ca acestea să-și atingă țintele, dacă reușim măcar să le lansăm”, a mai spus generalul.

UPDATE Ucraina se va confrunta cu un „război veșnic” și cu o eroziune lentă a teritoriului dacă Europa nu va crește dramatic presiunea asupra Rusiei, inclusiv prin desfășurarea de trupe și instalarea unui scut antirachetă și antidronă pe teritoriul NATO pentru a proteja Ucraina de atacurile rusești asupra infrastructurii sale, a declarat fostul secretar general NATO Anders Fogh Rasmussen, notează Mediafax.

UPDATE Gunvor Group a anunțat joi că renunță la decizia de a cumpăra activele Lukoil din străinătate după ce Statele Unite au declarat că nu vor aproba niciodată această preluare. Lukoil, cea mai mare companie petrolieră privată din Rusia, are ca termen limită 21 noiembrie să își vândă activele pe care le deține, după care orice tranzacție va fi sancționată de către SUA. Lukoil are active în mai multe țări din europene, printre care și România, unde deține rafinăria Petrotel și 320 de stații de alimentare cu carburant, scrie Gândul.

UPDATE Un atac rusesc a lăsat fără curent opt mine din regiunea Dnipropetrovsk, Ucraina. În rezultat, 2.500 de mineri au rămas blocați sub pământ. Conform ministerului Energiei de la Kiev, minele erau specializate în extragerea cărbunelui, iar în interior se aflau 2.595 de mineri. Din fericire, salvatorii i-au scos rapid la suprafață și nu au fost înregistrate victime, transmite UNN.

UPDATE NATO a depășit acum Rusia în producția de muniție, după o perioadă în care Moscova a depășit întreaga producție a alianței, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, la București, pe 6 noiembrie, preluat de Kyiev Independent. „Până de curând, Rusia producea mai multă muniție decât toți aliații NATO la un loc. Dar nu mai este așa”, a declarat Rutte la Forumul NATO-Industrie din Capitala României. El a atribuit această schimbare unei extinderi a capacității de producție în domeniul Apărării în cadrul alianței, notează Mediafax.

UPDATE Rusia are capacitatea de a lansa un atac limitat asupra teritoriului NATO în orice moment, dar o decizie de acţiune ar depinde de postura aliaților occidentali, a avertizat un înalt oficial militar german, transmite vineri agenția Reuters, citată de Agerpres. „Dacă ne uităm la capacităţile şi puterea de luptă actuale ale Rusiei, Rusia ar putea lansa un atac la scară mică împotriva teritoriului NATO chiar mâine”, a declarat general-locotenent Alexander Sollfrank, într-un interviu. „Mic, rapid, limitat regional, nimic de mare amploare – Rusia este prea ancorată în Ucraina pentru asta”.

UPDATE Rusia a început oficial pregătirile pentru efectuarea unor teste nucleare complete la poligonul Novaia Zemlia, situat la aproximativ 900 de kilometri de Uniunea Europeană. Decizia vine după retragerea Moscovei din Tratatul de interzicere totală a testelor nucleare, scrie NewsWeek.

UPDATE În urma unui șir de incursiuni în spațiul aerian al NATO semnalat în ultimele luni, incursiuni care au relevat vulnerabilitățile alianței punând Europa în alertă, Polonia și România amplasează un nou sistem de armament vizând apărarea împotriva dronelor rusești, scrie The Washington Post, citat de Rador. Sistemul american Merops, care este suficient de mic ca să poată fi pus în spatele unui camion de mărime medie, poate depista dronele și se poate apropia de ele prin inteligență artificială, astfel încât să poată funcționa atunci când comunicațiile electronice sau prin satelit sunt aglomerate.

UPDATE Ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olga Stefanișîna, a declarat că Kievul poartă negocieri „pozitive” cu Washingtonul privind achiziționarea de rachete și alte arme cu rază lungă de acțiune – în ciuda faptului că Președintele Donald Trump a semnalat anterior o reticență în a transfera aceste sisteme către Ucraina. „Negocierile sunt în desfășurare, dar avem multe delegații care lucrează la extinderea resurselor financiare disponibile pentru achiziționarea de capacități militare suplimentare din SUA”, a spus Stefanișîna la emisiunea „Balance of Power” de la Bloomberg TV.

UPDATE Republicanii şi democrații din Congresul SUA au făcut o rară alianță pentru se opune planului Pentagonului (Departamentului de Război) de a retrage trupele americane din România, avertizând - printr-un demers oficial - că această mişcare ar putea transmite un mesaj de retragere în faţa Moscovei, în contextul în care războiul Rusiei în Ucraina continuă, relatează corespondentul „Kyiv Post” la Washington, informează News.ro.

UPDATE Celebra actriță Angelina Jolie a emis un comentariu oficial după o vizită neanunțată în Ucraina, în timpul căreia actrița de la Hollywood a vizitat orașele Mykolaiv și Herson. În orașele aflate sub amenințarea constantă a atacurilor aeriene, vedeta a vizitat mai multe unități medicale și s-a întâlnit cu copiii locali. Potrivit TSN, Jolie a subliniat puterea de spirit a ucrainenilor, care refuză să cedeze agresorului, chiar dacă trec prin dificultăți insuportabile din cauza luptelor prelungite.  „În timp ce guvernele din întreaga lume întorc spatele protecției populației civile, puterea și sprijinul lor reciproc sunt uimitoare”, a menționat actrița americană. De asemenea, Jolie a adăugat că, după ani de război, localnicii s-au dovedit a fi epuizați, dar visează la normalizarea situației. „Familiile își doresc siguranță, pace și posibilitatea de a-și reconstrui viața”, a concluzionat celebritatea, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Serviciile secrete ucrainene au dezasamblat drona rusă „Orion” și i-au examinat componentele interne. În clonă rusă a „Reaper”-ului a fost găsită, șocant, multă tehnologie americană extrem de sensibilă, informează revista germană Focus. Serviciul de informații militare ucrainean (HUR) a publicat o analiză detaliată a dronei ruse de supraveghere și atac „Orion”, care conturează o imagine îngrijorătoare asupra industriei ruse de armament și a modalităților de ocolire a sancțiunilor occidentale. După cum relatează, printre altele, Kyiv Independent și portalul specializat Defence Express, în clonă rusă a Reaper se regăsește o mulțime de tehnologie americană.

Rusia a lansat un nou atac aerian de amploare asupra Ucrainei în noaptea de miercuri spre joi, 26 februarie, folosind drone, rachete balistice și rachete de croazieră. Mai multe regiuni, printre care capitala Kiev, Harkov sau Zaporojie au fost ținta atacurilor rusești. Cele mai multe victime s-au înregistrat la Harkiv – 16, inclusiv doi copii. De asemenea, au fost avariate mai multe clădiri rezidențiale și case particulare. La Kiev, a fost avariat un bloc de locuințe cu două etaje, a anunțat primarul orașului, Vitali Kliciko.

Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW) a declarat într-un raport că Kremlinul ar putea provoca un incident nuclear în Ucraina, într-o tentativă de a devia atenția de la lipsa progreselor pe câmpul de luptă. Rusia nu are „niciun termen limită” pentru încheierea conflictului din Ucraina, a declarat joi ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Între timp, la Geneva au loc noi discuții cu privire la războiul din Ucraina. Însă este vorba doar de o întâlnire bilaterală între delegațiile Washingtonului și Kievului. 

UPDATE Președintele Ucrainei a spus, într-un interviu pentru Fox News că Rusia încearcă "să se joace cu preşedintele Statelor Unite" şi să tragă de timp în eforturile mediate de SUA pentru a pune capăt războiului. Zelenski a acuzat Rusia că încearcă să tergiverseze discuţiile, pentru a evita să facă concesii. "Ei încearcă să se joace cu preşedintele Statelor Unite", a avertizat acesta. Întrebat dacă el crede că Vladimir Putin face un fel de joc, Zelenski a răspuns: "Da, cred că da. Da. El trebuie să amâne orice fel de negocieri", scrie Spotmedia.

UPDATE Duma de Stat a aprobat, în a doua şi în a treia lectură, un proiect de lege care interzice extrădarea străinilor care au servit sub contract în cadrul forţelor armate ale Rusiei către alte ţări pentru urmărire penală, informează joi agenţia rusă de presă TASS, potrivit Agerpres.

UPDATE Mulți ruși încearcă să ignore războiul declanșat acum patru ani, dar e din ce în ce mai greu să mai facă asta. Nu există niciun semn al unei prăbușiri iminente, politice sau economice. Dar nici regimul represiv al lui Vladimir Putin nu poate ascunde numeroasele moduri în care războiul afectează viața de zi cu zi, scrie The Economist.

UPDATE Șeful diplomației poloneze, Radoslaw Sikorski, a avertizat joi că „ordinea internațională se zdruncină din temelii” și a vorbit despre miza geopolitică a războiului din Ucraina, transmite AFP. 

UPDATE România, Estonia, Letonia şi Lituania dau un mare exemplu de angajament în ceea ce priveşte creşterea impresionantă a investiţiilor în apărare şi în mobilitatea militară, iar măsurile luate pentru a îmbunătăţi securitatea contribuie şi la creşterea competitivităţii noastre în această regiune, a declarat joi, la Bruxelles, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în deschiderea conferinţei la nivel înalt pentru lansarea Instrumentului EastInvest, iniţiativă menită să faciliteze accesul la sprijin sub formă de împrumuturi pentru statele membre ale Uniunii Europene care se învecinează cu Rusia, Belarus şi Ucraina.

UPDATE Rusia a transmis joi Regatului Unit că trimiterea unor trupe britanice în Ucraina ar prelungi războiul, nu l-ar încheia, reiterând că se opune oricărei prezențe militare occidentale în această țară, relatează Reuters.

UPDATE Ambasadorii trimiși de Donald Trump în Europa, de regulă asociați și donatori politici, au misiunea clară de a fi cât mai agresivi, constată POLITICO. Un fost ambasador american spune că este pentru prima dată când SUA fac diplomație fără diplomați.

UPDATE Rusia a trimis Ucrainei rămăşiţele pământeşti a 1.000 de soldaţi ucraineni şi a primit în schimb cadavrele a 35 de soldaţi ruşi, a declarat joi un consilier al Kremlinului, relatează AFP, conform Agerpres.

UPDATE Președintele Ucrainei respinge acuzațiile Kremlinului privind presupuse planuri nucleare și afirmă că Moscova încearcă să distragă atenția de la eșecurile de pe front. Afirmațiile Rusiei au fost negate de Ucraina, Marea Britanie și Franța.

UPDATE Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a declarat joi că incidentul din largul Cubei în care a fost implicată o barcă rapidă înmatriculată în Florida a fost „o provocare agresivă din partea Statelor Unite” menită să escaladeze situația și să declanșeze un conflict, a relatat agenția de presă de stat TASS. 

UPDATE Kremlinul afirmă că o întâlnire între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski nu este oportună în prezent, invocând poziția Kievului privind războiul. Moscova recunoaște că problema teritorială rămâne cel mai dificil obstacol în negocierile de pace, scrie newsweek.

UPDATE O convorbire telefonică purtată miercuri între președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost descrisă de trei surse citate de Axios drept „foarte prietenoasă și pozitivă”. Discuția are loc într-un moment cheie pentru negocierile de pace, liderul de la Casa Albă reiterându-și dorința ca războiul să se încheie cât mai rapid. Potrivit surselor, Zelenski i-a mulțumit lui Trump pentru sprijinul acordat Ucrainei și a afirmat că doar liderul american îl poate convinge pe președintele rus Vladimir Putin să oprească conflictul. Trump a răspuns că războiul durează de prea mult timp și că și-ar dori o încheiere chiar într-o lună. Casa Albă nu a comentat oficial informațiile, scrie Mediafax.

UPDATE Rusia a ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care noul Consiliu de Pace propus de președintele american Donald Trump ar putea funcționa alături de Organizația Națiunilor Unite și de Consiliul de Securitate al ONU, scrie Reuters.

UPDATE Distrugerea țintită a infrastructurii energetice a Ucrainei de către armata lui Putin prin atacuri aeriene masive și regulate a obligat țările vecine cu Rusia să își protejeze propriile centrale și rețele electrice. Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au primit 113 milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru noi măsuri defensive, inclusiv bariere fizice, trupe și capacități de securitate cibernetică pentru a proteja infrastructura critică, tehnologii de bruiaj al semnalelor pentru a preveni atacurile cu drone și echipe de reparații de urgență. Aceasta este prima dată când Comisia Europeană a alocat fonduri în astfel de scopuri, relatează Politico.

UPDATE Preşedintele rus, Vladimir Putin și omologul său belarus, Aleksandr Lukașenko, vor participa joi la un dineu de lucru, împreună cu delegațiile Consiliului Suprem de Stat al Uniunii Rusia-Belarus – a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, în cadrul unui briefing.

UPDATE Rusia nu are „niciun termen limită” pentru încheierea conflictului din Ucraina, a declarat joi ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, înaintea unei alte întâlniri între reprezentanții ucraineni și americani, așteptată la Geneva, pentru a pregăti discuții trilaterale suplimentare cu Rusia, scrie Mediafax. „Ne-ați auzit spunând ceva despre termene limită? (…) Nu avem termene limită, avem doar sarcini (…). Le îndeplinim”, a spus Lavrov, citat de agenția de știri de stat TASS. Negociatorii ucraineni și ruși au călătorit joi la Geneva pentru întâlniri separate cu trimisii SUA Steve Witkoff și Jared Kushner, potrivit Le Figaro.

UPDATE O nouă metodă de trecere ilegală a frontierei a fost descoperită la granița dintre Polonia și Belarus. Autoritățile poloneze spun că migranții au fost trimiși prin tuneluri subterane săpate pe sub gardul de frontieră, într-o operațiune pe care o leagă de Moscova. Investigația The Telegraph susține că Rusia ar folosi această tactică drept parte a unui „război hibrid” împotriva Occidentului.

UPDATE Donald Trump și Volodimir Zelenski sunt invitați să vină la București, la Summit-ul B9+ din 13 mai. Dacă Trump nu va fi prezent, el va fi înlocuit de secretarul de stat Marc Rubio, notează NewsWeek.

UPDATE Imagini ale resturilor rămase după lovituri ale Rusiei asupra Ucrainei constituie indicii puternice că Moscova a folosit o rachetă de croazieră a cărei dezvoltare l-a determinat pe preşedintele american Donald Trump să nu reînnoiască tratatul nuclear cunoscut ca New START, consemnează joi Reuters.

UPDATE Guvernul elvețian a anunțat miercuri viitoarea interdicție totală a achiziționării și importului de gaz natural lichefiat rusesc, aliniindu-se astfel la cel mai recent pachet de sancțiuni impuse de Uniunea Europeană, transmite AFP. 

UPDATE Nouă moldoveni vor rămâne fără cetățenia Republicii Moldova după ce ar fi săvârșit fapte grave contra intereselor țării. Ieri, șefa statului a semnat un decret în acest sens. Este vorba despre persoane care dețin diferite funcții în cadrul așa-numitelor entități neconstituționale din regiunea transnistreană. Două dintre acestea ar fi luptat de partea separatiștilor în războiul de pe Nistru din anul 1992. Unul este născut în Federația Rusă, iar ceilalți opt sunt din Moldova. Procedura de retragere a cetățeniei a fost inițiată de Agenția Servicii Publice, la sesizarea Serviciului de Informații și Securitate. Într-un comunicat al Președinției se spune că aceștia ar fi comis fapte în interesul unui stat străin care încalcă neutralitatea țării noastre și desfășoară un război de agresiune împotriva statului vecin Ucraina. Ani la rând, așa-numitele autorități de la Tiraspol și-au arătat afilierea față de politicile proruse, asta deși rușii nu au investit niciun leu în dezvoltarea regiunii.

UPDATE „Kremlinul ar putea planifica să dea vina pe Ucraina pentru un incident radiologic generat de Rusia în Ucraina”, a declarat think tank-ul american ISW, afirmând că Moscova vede acest lucru ca pe un instrument „pentru a convinge Occidentul să abandoneze Ucraina sau ca pe o nouă încercare de a frânge voința ucrainenilor de a continua să reziste”. „Rusia ar putea provoca intenționat sau neintenționat un incident și apoi ar putea acuza Ucraina că a folosit o armă nucleară sau radiologică”, se arată în raport.

UPDATE Franța a ripostat joi la ceea ce a numit acuzații nefondate ale Rusiei potrivit cărora Ucraina ar urmări obținerea unei arme nucleare sau a unei bombe „murdare” cu ajutorul Londrei sau al Parisului, calificând afirmațiile drept cel mai recent exemplu de dezinformare rusească. Într-o declarație publicată la împlinirea a patru ani de la începutul războiului, serviciul rus de informații externe SVR a afirmat că Marea Britanie și Franța cred că Ucraina ar putea obține condiții mai favorabile dacă ar deține „o bombă nucleară sau cel puțin o așa-numită «bombă murdară»”. SVR nu a prezentat dovezi documentare care să susțină această afirmație, scrie Rador.

UPDATE Zeci de kilometri de drumuri de pe teritoriul Ucrainei sunt protejați cu plasă antidrone, a declarat pentru Agerpres șeful Agenției de Stat pentru Reconstrucție și Dezvoltare a Infrastructurii, Serhii Suhomlin. Spre exemplu, șoseaua de centură a orașului Harkov, dar și drumul de la Izium la Kramatorsk dispun de un astfel de sistem de protecție. "Se montează zeci și zeci de kilometri de plasă anti-drone", a precizat Suhomlin. Oficialul a menționat că bugetul anual pentru întreținerea acestora este de doar 100 de milioane de euro, în condițiile în care nevoile ar fi de peste două miliarde de euro.

UPDATE Numărul confirmat al militarilor ruși uciși în Ucraina a depășit 200.000, a anunțat grupul de cercetare Mediazona, citând rezultatele unui nou sondaj. Grupul a confirmat toate pierderile militare ale Rusiei folosind date comparate din certificate de deces, morminte geolocalizate, liste din unități, actualizări de pe rețelele sociale, anunțuri funerare, înregistrări ale cimitirelor și necrologuri. Miercuri la prânz, numărul total al rușilor uciși pe front se ridica la 200.186 de bărbați, dar numărul real al pierderilor ar putea fi mult mai mare, a menționat grupul. Guvernul rus nu a mai publicat cifre oficiale actualizate privind victimele militare din Ucraina din septembrie 2022, când ministerul Apărării a anunțat că 5.937 de soldați ruși au fost uciși, notează Kyiv Post.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că Rustem Umierov, șeful delegației ucrainene de negociere, va purta astăzi discuții cu echipa americană la Geneva. El a făcut acest anunț într-o conversație pe WhatsApp cu reporterii, notează Sky News. Potrivit sursei citate, Zelenski a afirmat că discuțiile dintre cele două echipe se vor concentra pe un „pachet de prosperitate” și cooperare economică.

UPDATE Polonia îşi va creşte anul acesta cheltuielile pentru apărare la 4,8% din Produsul Intern Brut, a declarat joi ministrul de externe, Radoslaw Sikorski, într-un discurs politic în parlamentul de la Varşovia, informează dpa, conform Agerpres.

UPDATE Şeful Direcției Comunicare din cadrul Forțele Aeriene ale Ucrainei, Iuri Ihnat, a declarat că, în timpul atacului rusesc din noaptea de miercuri spre joi, apărarea antiaeriană a ţării a distrus toate rachetele de croazieră și rachetele aer-sol Kh-101 și Kh-59 lansate de armata Rusiei. Potrivit acestuia, bombardarea orașelor și a infrastructurii critice ucrainene a devenit o practică recurentă. Acesta este deja al șaptelea atac de amploare de la începutul lunii. Ihnat a subliniat că intensitatea loviturilor din februarie este de două ori mai mare decât în decembrie și ianuarie. În cadrul ultimului val de lovituri, au fost înregistrate 459 de mijloace de atac aerian. Totodată, sistemele de apărare antiaeriană au obținut un rezultat de 100% în interceptarea rachetelor de croazieră Kh-101 și a rachetelor aer-sol Kh-59 – potrivit lui Ihnat. Oficialul a adăugat că experiența acumulată de Ucraina în doborârea rachetelor și dronelor rusești reprezintă o expertiză valoroasă pentru partenerii occidentali, notează Rador.

UPDATE Au contraatacat și ucrainenii. Forțele Speciale ale armatei au reușit să distrugă un lansator de rachete S-400 și un sistem Panțir în Crimeea ocupată ilegal de Rusia. Cele două sisteme de armament se numără printre cel mai redutabile din arsenalul antiaerian al armatei ruse.

UPDATE Primarul Vitalii Kliciko a anunțat pagube în trei districte ale orașului: Darnytskyi, Holosiivskii și Pecherskii. În districtul Darnytskyi, resturile căzute au provocat o undă de șoc care a avariat ferestrele și ușile unui apartament situat la primul etaj al unei clădiri cu nouă etaje. În Holosiivskyi, garajele au luat foc, iar în Pecerskii o casă privată a fost cuprinsă de flăcări. Toate incendiile au fost stinse, iar autoritățile nu au raportat victime în capitală.

UPDATE Orașul Harkov a fost atacat cu 17 drone și două rachete, fiind înregistrate pagube în patru districte. În Kyivskyi și Shevchenkivskyi au fost avariate blocuri de locuințe și case private, liniile electrice aeriene au fost distruse, iar o conductă de gaz a fost avariată. În Saltivskyi, o casă privată a fost distrusă, iar în Slobidskyi o altă locuință a fost complet distrusă, izbucnind un incendiu. Un atac a lovit inclusiv Parcul Central al orașului. Autoritățile locale au anunțat că nouă persoane au fost rănite în Harkov. Incluzând victimele bombardamentelor din satul Rai-Olenivka, numărul total al răniților a ajuns la 14, printre care și un copil.

UPDATE În Krivoi Rog au fost avariate un bloc de cinci etaje, o unitate de pompieri și un automobil, iar două persoane au fost rănite, a declarat șeful administrației militare regionale Dnepropetrovsk. La Zaporojie, o persoană a fost rănită, iar într-un bloc de locuințe au ars apartamentele de la etajele 7 și 8.

UPDATE Potrivit Forțele Aeriene Ucrainene, un număr mare de drone au fost detectate deasupra teritoriului ucrainean imediat după ora 01:00. La ora 03:52, Rusia a lansat inclusiv rachete balistice spre capitala Kiev și spre orașul Harkov. În cursul nopții, bombardiere strategice Tu-95MS și Tu-160 au decolat pentru a lansa rachete de croazieră. Până la ora 05:25, rachetele au intrat în spațiul aerian ucrainean, având ca principală direcție capitala, scrie KievPost.com.