10 noiembrie 2025, ora 11:50

Peste 391 de mii de persoane s-au înregistrat pe platforma compensatii.gov.md, la doar o săptămână de la lansarea înregistrărilor. Anunțul a fost făcut de ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru.

Din 391.229 de cereri, 200.989 au fost completate cu ajutorul asistenților sociali sau al specialiștilor de la Centrul Unificat de Prestare a Serviciilor Publice. 

Totodată, peste 9.700 de persoane au primit sprijin prin Linia Verde 08000 5000, care oferă asistență gratuită de luni până vineri, între orele 8:00 și 18:00.

Având în vedere că anul trecut, aproximativ 720 de mii de gospodării au avut parte de ajutor la contor, putem presupune că într-o săptămână au cerut compensații mai mult de jumătate dintre beneficiari. 

Ministra reamintește că termenul-limită pentru depunerea cererilor este 28 noiembrie. Cei care se vor înregistra până la această dată vor primi compensații începând din noiembrie, iar cei care depun cererea după 28 noiembrie vor beneficia din luna următoare.

TV8.md amintește că sprijinul pentru plata facturilor la căldură va fi acordat în formă monetară, ca anul trecut, și de el vor beneficia doar persoanele care se vor înregistra în sistemul informațional.

Sistemul informațional „Vulnerabilitatea Energetică” stabilește automat cine are dreptul la compensații și cât va primi, în funcție de veniturile membrilor gospodăriei, numărul de persoane, statutul acestora și tipul sursei principale de încălzire.

Nu sunt eligibile pentru compensații gospodăriile în care valoarea totală a imobilelor deținute depășește 2,5 milioane de lei, veniturile din dividende pentru anul 2024 sunt mai mari de 300.000 de lei, membrii au locuit în țară mai puțin de trei luni în ultimele opt luni sau au consumat în sezonul precedent, în medie, peste 450 m³ de gaze naturale pe lună.

07 decembrie 2025, ora 15:30

Deși beneficiază de finanțări europene, stânga Nistrului și UTA Găgăuzia rămân printre cele mai critice regiuni față de UE. Bruxelles-ul nu vede însă o contradicție, ci o oportunitate de apropiere. Într-un interviu pentru „Cutia Neagră”, ambasadoarea Iwona Piorko a explicat că reducerea polarizării se poate obține prin dialog direct cu oamenii și prin proiecte care aduc beneficii vizibile acestora.

„Cel mai important lucru este dialogul. Dacă vorbim despre regiunea transnistreană, cred că este foarte important să existe acest dialog între ambele maluri. Da, mă gândesc la autorități, dar mă gândesc și la oameni, știți, cred că ceea ce diferențiază această situație de situații similare din alte țări este faptul că oamenii se cunosc foarte bine. De pildă, dacă iei un taxi în Chișinău ai șanse mari să ai parte de un șofer bun din Tiraspol. Oamenii se cunosc, se respectă reciproc, și asta trebuie folosit ca avantaj”, a declarat Iwona Piorko.

Construirea încrederii în aceste regiuni trebuie să se întâmple în teritoriu, nu doar în birouri, a mai subliniat diplomata:

„În prima săptămână de când am venit în Republica Moldova, am promis că voi vizita fiecare regiune a țării și voi purta dialoguri, și asta fac. Sunt aici de numai trei luni, dar am vizitat deja destul de multe locuri, inclusiv Tiraspol, și la începutul anului viitor voi merge în Găgăuzia”.

Oficiala afirmă că există inițiative europene care arată deja rezultate concrete:

„Există inițiative foarte interesante. Am întâlnit, de exemplu, un centru de afaceri susținut de UE, plin de femei antreprenoare, apropo. Și ele se susțin reciproc, aceste femei de afaceri lucrează în diferite raioane, ici și colo, creează oportunități pentru oamenii din toată țara. Acestea sunt inițiative care merită sprijinite”.

Întrebată de ce zonele mai eurosceptice primesc finanțări mari de la UE, ambasadoarea a explicat că Bruxelles-ul nu condiționează sprijinul financiar de atitudinile politice:

„Nu există nicio contradicție. (…) Suntem cel mai mare donator pentru dezvoltare din lume. Ceea ce diferențiază asistența noastră de cea a altora este faptul că asistența noastră se bazează pe valori. Nu determinăm țările să-și crească datoriile, iar asistența noastră se bazează pe credința în drepturile omului și în durabilitate. Așadar, oriunde aducem bani, aducem și valorile noastre”.

Dacă UE ar evita tocmai regiunile vulnerabile, spune Piorko, diferențele s-ar adânci și mai mult:

„Dacă nu am finanța proiecte importante bazate pe aceste valori în locuri unde aceste valori ar putea avea încă nevoie de promovare, nu am face decât să accentuăm diferențele care există deja. (…) Poate că ceea ce lipsește - iar aici încerc să contribui la acest lucru - este o explicație exactă, clarificări, informații și încurajarea oamenilor să facă același lucru”.

Totodată, ambasadoarea UE a exclus scenariul unui proces de aderare separat pentru teritoriul controlat de autorități:

„Există o singură Republica Moldova și avem negocieri de aderare cu Republica Moldova. Susținem eforturile de reintegrare și ne așteptăm ca Guvernul să fie din ce în ce mai hotărât în această direcție. (…) Integrarea în UE și procesul de reintegrare sunt două procese foarte distincte, dar se întăresc reciproc. Integrarea în UE nu poate fi decât de ajutor”.